Municipalitatea a mai pierdut o bucată din Piaţa Concordia. Este vorba despre o suprafaţă de 235 metri pătraţi, situată chiar în sectorul de legume-fructe, în continuarea parcelei retrocedate în urmă cu aproape 4 ani, ajunsă ulterior în proprietatea lui Simion Cloşcă. De altfel, tocmai acest precedent a netezit calea pentru noi procese, prin care foşti proprietari îşi revendică terenurile pe care a fost construită Piaţa Concordia. De această dată este vorba despre un bărbat domiciliat în Iaşi, care a reuşit o victorie în urma căreia a fost smulsă Direcţiei Pieţelor încă o sursă importantă de venituri. O estimare în acest sens arată că retrocedările de terenuri din Concordia au lăsat un gol de peste 3,5 miliarde de lei vechi numai anul trecut, sume ce ar fi intrat în vistieria Direcţiei prin taxe şi chirii, dacă le-ar mai fi avut în administrare. Mai mult, o parte din aceste încasări se constituiau venituri la bugetul local şi aşa intrat la apă pe timp de criză. Ca o completare, ar mai trebui adăugat că, la acest moment, municipalitatea caută soluţii pentru a menţine funcţională piaţa după predarea efectivă a terenului către proprietar, iar asta pentru că noul deţinător nu are nicio obligaţie în acest sens. "Poate să o transforme şi în groapă de gunoi dacă vrea", s-a arătat îngrijorat edilul-şef. La fel de îngrijoraţi sunt şi tarabagiii care trăiesc acum păţania colegilor de breaslă din cealaltă jumătate de piaţă, cărora în foarte scurt timp le-a fost majorată chiria.
Familia Cloşcă are deja în proprietate două dintre loturile retrocedate în Piaţa Concordia
Au trecut aproape 4 ani de când brăilenii au asistat nedumeriţi la ultimul act al unei piese de teatru absurd, în finalul căreia a fost retrocedată o bucată de peste 1.000 mp de teren din piaţa unde îşi făceau cumpărăturile. Aşa cum era de aşteptat, un astfel precedent a deschis uşa altor şi altor piese de teatru, în care, la final, câte o bucată din piaţă intra în circuitul privat.
Cel mai recent exemplu îl constituie procesul intentat anul trecut de Constantin Ţigău, în prezent domiciliat în Iaşi. Bărbatul a susţinut în faţa instanţei că este moştenitor al terenului în suprafaţă de 235 mp ce a aparţinut Elenei Ţigău, (fostă Ceaprazi), mama reclamantului. De fapt, femeia a cumpărat în 1939 un teren în suprafaţă de 386 mp situat pe strada Ghioceilor (fostă Concordiei) nr. 2, din care a vândut în 1967 o suprafaţă de 151 mp către familia Munteanu, rămânând totuşi proprietar asupra celor 235 mp revendicaţi. De menţionat că şi cei 151 mp au fost retrocedaţi în urma unor procese în instanţă, iar în final au ajuns în proprietatea fraţilor Cloşcă, cei care au cumpărat de altfel şi cei 988 mp retrocedaţi în 2006 în natură, sub semnătura fostului primar PNL-ist Constantin Sever Cibu. Una peste alta, este de aşteptat ca şi cei 235 mp retrocedaţi să fie alipiţi proprietăţilor familiei Cloşcă.
Direcţia Pieţelor nu mai are drept de administrare pe terenul retrocedat
Revenind la cazul de faţă, în aprilie 2009, Constantin Ţigău a chemat în instanţă Consiliul Local Municipal Brăila, municipalitatea prin Primar şi Direcţia de Administrare a Pieţelor şi Târgurilor (DAPT) Brăila, pe care i-a acuzat că din 1984 au în posesie, fără drept, un teren de 235 mp în urma unei exproprieri făcute pentru a face loc ansamblului rezidenţial "Calea Călăraşilor". Deşi a avut ocazia să revendice terenul prin intermediul unei legi speciale (Legea 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor naţionalizate sub regimul comunist), petentul a ales calea comună prevăzută de Codul Civil pentru reconstituirea dreptului de proprietate. De altfel, acest aspect a fost semnalat şi de către DAPT Brăila în cadrul procesului. Atât instanţa de fond cât şi Tribunalul care a judecat recursurile formulate de pârâţi au stabilit că reclamantul nu a avut definitiv închisă calea dreptului comun de a solicita revendicarea imobilului, întrucât o interdicţie de asemenea factură ar fi însemnat împiedicarea liberului acces la justiţie.
Într-un final, atât Judecătoria Brăila prin sentinţa emisă în iulie 2009, la aproximativ 3 luni de la deschiderea procesului, cât şi Tribunalul Brăila în faza de recurs, au dat dreptate petentului. Finalitatea: pârâţii, adică CLM, municipalitatea şi DAPT sunt obligaţi "să lase reclamantului în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 235 mp situat în Brăila, str Ghioceilor nr. 2, judeţul Brăila". Mai mult instanţa obligă pârâţii la plata către reclamant şi a cheltuielilor de judecată. Odată rămasă definitivă şi irevocabilă această hotărâre, după pronunţarea Tribunalului Brăila asupra recursurilor formulate de autorităţile locale, reclamantul s-a adresat executorului judecătoresc Eugen Drăgulin, care la începutul acestei luni a somat CLM prin Primar să execute benevol obligaţiile stabilite de instanţă. În plus, adaugă şi cheltuieli de executare în cuantum de 3.167 lei.
În acest context, la începutul săptămânii a fost convocată şedinţă extraordinară a CLM, ocazie cu care s-a hotărât încetarea dreptului de administrare a DAPT asupra suprafeţei de 235 mp. La articolul doi al HCLM aprobată marţi, 16 martie, se precizează că o comisie stabilită prin decizia primarului municipiului va proceda la inventarierea bunurilor aflate pe terenul ce a fost câştigat în instanţă.
"Am avertizat încă din 2006 că vom pierde toate terenurile până la strada Griviţa"
Contactată de reporterii "Obiectiv", conducerea DAPT Brăila s-a arătat nemulţumită de modul în care au evoluat lucrurile în Piaţa Concordia după crearea în 2006 a precedentului cu retrocedarea în natură. "Am avertizat încă din 2006, când s-a pus problema retrocedării în natură a celor 988 mp din Piaţa Concordiei, că în cazul creării acestui precedent periculos, vom pierde rând pe rând toate terenurile din piaţă până la strada Griviţa. Iată că, din păcate, am avut dreptate pentru că de la cei 988 mp a urmat o altă suprafaţă de 151 mp, iar acum încă 235 mp. Mai mult, şi pentru suprafaţa de teren de sub spaţiile comerciale de pe Griviţei este un litigiu pe rol şi nu este greu de previzionat, dată fiind evoluţia de până acum a lucrurilor, care va fi rezultatul final", ne-a declarat Simona Drăghincescu, directorul DAPT Brăila. De asemenea, sursa citată a atras atenţia asupra faptului că în cazul unei eventuale vânzări a terenului, aşa cum s-a întâmplat şi la precedentele loturi de teren retrocedate din Concordia, municipalitatea are drept de preemţiune. "Nu ştiu cum s-a putut ca pentru celelalte două loturi de teren retrocedate să se facă vânzare către terţi fără ca municipalitatea să-şi exercite dreptul de preemţiune. Sper ca de această dată să nu se repete povestea", a mai spus Drăghincescu, punctând că, potrivit legislaţiei în vigoare, pe o perioadă de cel puţin 3 ani, proprietarul ar trebui să menţină piaţa în funcţiune. Un alt punct de interes îl constituie investiţiile realizate din fonduri publice pentru amenajarea şi modernizarea pieţei. "La nivelul anului 1995 când au fost finalizate lucrările pentru sectorul legume-fructe investiţia din fonduri publice se ridica la 1,5 milioane de dolari. Au urmat în 1999 alte investiţii importante şi în partea cealaltă a pieţei spre strada Mihai Bravu. Toate sunt bunuri publice, ce nu ar trebui făcute cadou unor terţi", a încheiat sursa citată.
În urma unui calcul simplu, numai anul trecut, la capitolul venituri nerealizate din cauza retrocedărilor de terenuri din Piaţa Concordia, a rezultat că instituţia a pierdut circa 3,5 miliarde de lei vechi. Din această sumă, 500 milioane ar fi revenit bugetului local, reprezentând cota de 50% din veniturile din chirii pe zona spaţiilor comerciale. Dacă acelaşi calcul este aplicat pentru suprafaţa de 235 mp recent câştigată în instanţă, rezultă că pentru cele aproximativ 50 de tarabe amplasate, DAPT va pierde lunar circa 70 milioane de lei vechi.
După ce se va încheia procedura de retrocedare a celor 235 mp din piaţă, DAPT va mai avea în administraţie aproximativ 3.000 mp comparativ cu cei aproximativ 4.300 mp cât a avut înainte de revendicările în instanţă.
Scurt remember
La mijlocul anului 2006, comisia de retrocedare a proprietăţilor confiscate abuziv, în baza Legii 10, a decis retrocedarea a 988 mp din Piaţa Concordia, decizie pe care fostul primar PNL-ist Constantin Cibu a semnat-o. Acest fapt a iscat de atunci numeroase dispute, primarul fiind la un pas de a o da afară pe Simona Drăghincescu, directorul DAPT Brăila, care susţinea despăgubirea bănească a proprietarilor şi care s-a opus deciziei primarului. Mai mult, la momentul respectiv, graba cu care fostul primar a semnat dispoziţia de retrocedare a părut suspectă adversarilor politici, care nu au pierdut prilejul de a-l ataca. Atât fostul senator Aurel Simionescu, în prezent primar al oraşului, cât şi deputatul PSD Mihai Tudose au avertizat la momentul respectiv că Cibu creează un precedent periculos prin retrocedarea în natură şi că riscă în curând să retrocedeze şi platoul din faţa Primăriei. După ce iniţial a dat avizul de legalitate, în luna august 2006, Prefectura Brăila, în perioada de mandat a liberalului Nicolae Mitroi, a cerut revocarea dispoziţiei de retrocedare a Pieţei Concordia în natură, pe motiv că terenul făcea parte din domeniul public, lucru pe care primarul l-a refuzat. În paralel, DAPT Brăila a iniţiat mai multe procese în încercarea de a se împotrivi retrocedării terenurilor din piaţă. Într-un final însă, Prefectura Brăila s-a răzgândit şi s-a retras din proces, context în care instanţa a închis toate dosarele legate de litigiul cu tema retrocedarea a 988 mp în Piaţa Concordia.
Controversaţii oameni de afaceri Cloşcă
Numele fraţilor Cloşcă este legat de mai multe afaceri imobiliare asupra cărora planează suspiciunea că obţinerea unui rezultat favorabil este datorată apropierii celor doi de persoane importante din administraţia locală. De-a lungul timpului, presa locală a semnalat incidenţa ridicată a situaţiilor în care fraţii Cloşcă apăreau ca mandatari ai intereselor unor foşti proprietari ai unor imobile situate în centrul istoric ori în zone cu vad comercial. De exemplu, fosta Grădiniţă nr. 9, de pe Bulevardul Cuza sau Arena Central, situată pe Calea Galaţi vis-a-vis de cinematograful Central, sunt doar câteva dintre cazurile de notorietate în care membri ai familiei Cloşcă au fost direct implicaţi. Mai mult, în cazul Grădiniţei de pe Cuza, municipalitatea refăcuse instalaţia de încălzire a clădirii respective cu doar câteva luni înainte de perfectarea actelor de retrocedare către fostul proprietar. Pentru terenul din Piaţa Concordia confirmarea în ceea ce priveşte implicarea celor doi a apărut abia anul trecut când, în umbra unui incident privind furnizarea energiei electrice, DAPT a primit o adresă prin care era informată că Simion Cloşcă este proprietarul terenului din piaţă, însemnând lotul de 988 mp plus lotul II de 151 mp, retrocedat în 2007.
Primarul Aurel Simionescu: "Este inadmisibil ca o piaţă publică să fie retrocedată în natură!"
Şi edilul-şef Aurel Simionescu s-a arătat îngrijorat de evoluţia problemelor legate de retrocedările de terenuri situate în Piaţa Concordia. Îngrijorarea este cu atât mai întemeiată cu cât, aşa cum a recunoscut de altfel şi primarul, noul proprietar al terenului de 235 mp nu are nicio restricţie în ceea ce priveşte utilizarea terenului, în sensul continuării activităţii de comerţ în zona respectivă a pieţei. "La ora actuală mai există două procese pe rol, care vizează tot retrocedarea unor terenuri pe amplasamentul pieţei. Pe seama acestor două am vrut să mergem pe varianta despăgubirii petenţilor, dar persoanele cu pricina au atacat-o în instanţă şi probabil că se va folosi tot metoda executării silite. Eu, unul, rămân împotriva acestor retrocedări de obiecte publice. Din punctul ăsta de vedere, mie mi se pare aberantă chestiunea. Este inadmisibil ca o piaţă publică să fie retrocedată în natură. Sarabanda retrocedărilor va continua, pentru că vor merge în instanţă pe procedura Codului Civil şi nu pe legea specială privind retrocedările imobilelor naţionalizate, adică Legea 10/2001. Oricum, autoritatea caută modalităţi prin care să asigure o continuitate în ceea ce priveşte activitatea de comerţ în piaţă, întrucât, practic, noul proprietar ar putea să transforme zona şi în groapă de gunoi, dacă vrea", a explicat Simionescu.
