În situaţii excepţionale se pot organiza secţii de vot în afara ambasadelor şi consulatelor, pe baza unei cereri prealabile făcute de autorităţile statului respectiv, a precizat, joi, pentru mediafax.ro, MAE german.
"Secţiile de vot ale altor state sunt organizate în Germania, în principiu, în incita ambasadelor şi consulatelor statelor respectiv. În cazuri excepţionale, bine argumentate, există posibilitatea organizării uneia sau mai multor secţii în afara ambasadei sau consulatelor", a declarat Ministerul german de Externe.
MAE de la Berlin afirmă că "în trecut, au existat cazuri în care s-a folosit această excepţie".
"De exemplu în vara anului 2014 au fost organizate secţii de vot pentru alegerile prezidenţiale din Turcia în afara Ambasadei turce şi a consulatelor în mai multe oraşe germane", a subliniat Auswärtiges Amt.
Surse oficiale au precizat pentru MEDIAFAX că Ambasada României la Berlin nu a solicitat Ministerului german de Externe organizarea de secţii de vot în afara misiunilor diplomatice ale României din Germania.
Cum a minţit Ponta
La dezbaterea de marţi de la Realitatea TV, Victor Ponta l-a întrebat pe Klaus Iohannis câte secţii de vot crede că ar trebui să fie organizate în Germania în turul II "ca să fie în regulă".
Iohannis nu a răspuns, ci l-a invitat pe Ponta să-şi termine ideea.
Victor Ponta a spus că are în faţă un document de la Ambasada României în Germania în care scrie că "potrivit regulilor în materie comunicate de MAE german, prin notă verbală, în Germania este permisă organizarea de secţii de votare numai la sediile ambasadelor, consulatelor generale şi onorifice".
Ponta a precizat că poate pune la dispoziţie documentul de la Ambasada din Berlin.
Liderul PNL Klaus Iohannis a declarat, joi, că premierul Victor Ponta "a fost prins iar cu minciuna", în privinţa secţiilor de votare din Germania, invitându-l "să îl scoată pe ministrul de Externe din relanti, să îl bage în viteză" şi să rezolve problema secţiilor de votare din diaspora.
"BEC a reconfirmat că, da, se pot înfiinţa secţii de votare suplimentare în diasporă dacă se doreşte acest lucru. Ca atare, domnule Ponta, chemaţi-l pe ministrul de Externe, scoateţi-l din relanti, băgaţi-l în viteză să rezolve aceste probleme", a spus Iohannis.
De fapt, guvernul român n-a catadicsit să ceară secţii suplimentare
El a făcut referire la faptul că iar l-ar fi "prins pe domnul Ponta cu minciuna". Iohannis a citit în conferinţa de presă un mesaj de pe telefon primit "de la un prieten", despre care a precizat apoi că este Bernd Fabritius, parlamentar german.
"Vă amintiţi, la o dezbatere a spus domnul Ponta că a vrut să-mi dea mie lecţii cu Germania. Mare specialist în alde Germania e domnul Ponta, că sunt cinci secţii de votare şi că nu se pot face altele, fiindcă legea şi nu ştiu ce ... minţea el pe acolo. Ei, uite, mi-a scris cineva din Germania. Din limba germană o să fac o traducere liberă. Zice aşa: este suficientă o solicitare oficială şi fără nicio problemă şi cu sprijin logistic din partea autorităţilor locale se pot amenaja secţii de votare suplimentare. Ministerul de Externe din Berlin a informat de acum câteva zile, pe omologii lor din Bucureşti, despre această posibilitate, însă nu a fost solicitat nimic. Am confirmări ferme din partea primăriilor München, Ingolstadt şi Augsburg că până duminică ar face orice este necesar să se înfiinţeze noi secţii de votare dacă România doreşte acest lucru. Este un sms din partea deputatului în Parlamentul Germaniei domnul Bernd Fabritius", a spus liderul PNL.
Iohannis i s-a adresat din nou premierului: "Deci, domnule Ponta, dacă mai veniţi tot cu hârtiuţe, faceţi-le ca lumea. Faceţi copiuţe ca lumea".
A doua minciună
Liderul PNL Argeş, senatorul Ion Popa, afirmă că Victor Ponta "a minţit" când a spus că mai mulţi liberali, între care Crin Antonescu, au participat la mitingul de susţinere pentru fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu (PSD), condamnat în mai multe dosare penale.
"Vă spun că nu am participat la acel miting, acţiune la care au participat lideri marcanţi ai Partidului Social Democrat, în frunte cu Victor Ponta. Încă o dată spun: eu nu am participat la acea acţiune şi nici la altele cu caracter asemănător, nici Crin Antonescu şi niciun alt membru al Partidului Naţional Liberal. Prin urmare, Victor Ponta a spus o mare minciună, de fapt încă o minciună din multe altele pe care le-a spus în timpul carierei sale de politician", a adăugat Ion Popa.
La confruntarea de miercuri seară de la B1TV, Klaus Iohannis i-a arătat lui Victor Ponta o fotografie cu lideri PSD lângă fostul preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu, spunându-i că "asta se numeşte forţarea justiţiei". El a cerut să fie prezentată pe ecran o fotografie cu o imagine de grup, din ianuarie 2011, cu mai mulţi membri PSD, inclusiv Victor Ponta, în jurul lui Constantin Nicolescu, atunci preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş.
"Este domnul Ponta aici, domnul Năstase, domnul Severin, domnul Hrebenciuc, domnul Pendiuc, doamna Andronescu, domnul Vanghelie, şi mulţi alţi pesedişti, foarte bine cunoscuţi, care atunci au afirmat că este vorba despre persecuţie politică şi în niciun caz nu este bine ca acest domn, care între timp a fost condamnat şi eliminat de acolo, să fie deranjat acolo unde îşi făcea treaba", a spus Iohannis.
Victor Ponta a răspuns că, pe lângă acea fotografie, există şi altele, care ar arăta că la acea manifestare pentru susţinerea lui Nicolescu ar fi participat şi liberali, între care Crin Antonescu.
În ianuarie 2011, mai mulţi lideri ai PSD - Victor Ponta, Adrian Năstase, Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc, Ecaterina Andronescu, Robert Negoiţă, Adrian Severin, Radu Moldovan, Titus Colăţean, Nicolae Bănicioiu - au participat, la Piteşti, la un miting de susţinere a fostului şef al CJ Argeş Constantin Nicolescu, la scurt timp timp după ce acesta fusese arestat pentru dare de mită şi trafic de influenţă. Atunci, după pronunţarea deciziei, lui Nicolescu i s-a făcut rău, fiind internat la Spitalul Floreasca din Capitală.
Nicolescu a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la nouă ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de fraudare de fonduri europene pentru reconstrucţia a două poduri, prejudiciul fiind de 1,2 milioane de euro.
