• plecând de la celebra “Alianţă a Vestului”, primarul Marian Dragomir a afirmat, recent, că este în continuare deschis asocierii dintre Brăila şi Galaţi, doar că lucrurile s-au blocat în privinţa stabilirii sediului • Dragomir susţine că el şi-ar dori ca sediul să fie în Cartierul Siret, însă a venit şi cu o propunere nouă: ca sediul să fie şi la Brăila, şi la Galaţi, cu o conducere rotativă a câte doi ani • potrivit presei gălăţene, primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, a precizat că nu există un sediu între cele două oraşe, însă pe strada Gării din oraşul vecin a fost rezervat un spaţiu tocmai pentru acest lucru • la rândul său, preşedintele CJ Brăila susţine că un astfel de sediu este disponibil şi pe Şoseaua Buzăului, nr. 3
Dacă oraşele Timişoara, Clujul, Arad şi Oradea au creat recent celebra “Alianţă a Vestului” pentru a atrage fonduri europene pe viitorul exerciţiu financiar, înfiinţarea Asociaţiei “Dunărea de Jos” dintre Brăila şi Galaţi bate în continuare pasul pe loc. Plecând tocmai de la faptul că lucrurile s-au mişcat bine în cazul “Alianţei Vestului”, primarul Marian Dragomir a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă recente că încă este deschis către asocierea dintre Brăila şi Galaţi, doar că lucrurile s-au cam blocat în privinţa stabilirii sediului, din cauza unor orgolii.
Deşi a precizat că este în continuare adeptul stabilirii sediului în Cartierul Siret, adică între cele două oraşe, edilul-şef a venit şi cu o nouă propunere pentru primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu. Şi anume, ca ambele oraşe să aibă sedii, iar conducerea să fie preluată câte doi ani de fiecare tabără.
“Eu sunt dispus şi mâine să semnăm asocierea dintre Galaţi şi Brăila, sau Brăila şi Galaţi. Nu mai contează, pentru că am stabilit acea denumire comună «Dunărea de Jos». Statutul este făcut, orice orgoliu reprezentat de conducere este încheiat, deoarece aceasta este rotativă. Adică o perioadă reprezentanţii de la Galaţi, o perioadă reprezentanţii de la Brăila. Pot fi şi împreună, nu contează acest lucru. Am propus de fiecare dată ca sediul să fie în zona care se dezvoltă la jumătatea distanţei dintre Brăila şi Galaţi, poate să fie inclusiv în Cartierul Siret şi mâine semnez acest document! Nu avem niciun fel de impediment de la Brăila în acest sens. Nu o facem pentru că nu putem semna doar noi singuri. (...) Avem toată disponibilitatea şi acel statut este deja finalizat. Un act se semnează de mai multe persoane. Iar dacă sediul la Galaţi este ultima variantă, sunt de acord cu următoarea idee: ca sediul să fie doi ani la Galaţi şi doi ani la Brăila. Încă nu am discutat această variantă. Dar sunt de acord cu orice variantă care poate determina încheierea acestei asocieri între Brăila şi Galaţi”, a declarat Dragomir, cu precizarea că urma să aibă o întâlnire cu primarul Galaţiului pentru a-i propune acest lucru.
Totodată, edilul-şef şi-a manifestat speranţa că Brăila şi Galaţiul ar putea să formeze Asociaţia Intercomunitară “Dunărea de Jos” până la finele mandatului său. De asemenea, a vorbit despre principalul plan pe care îl vede viabil pentru dezvoltarea zonei: un parc industrial.
“Eu am susţinut înfiinţarea unui parc industrial între Brăila şi Galaţi, care să atragă investiţii pentru ceea mai mare aglomerare urbană, de aproximativ 500.000 locuitori. Consider că acest lucru va aduce beneficii şi pentru gălăţeni şi pentru brăileni în egală măsură, deoarece atunci când vorbim de 500.000 locuitori, într-adevăr societăţile pot să îşi asigure forţa de muncă necesară. La acea discuţie cei din Galaţi au fost de acord cu această variantă. Au fost mai multe discuţii în trecut vizavi de realizarea unor campusuri universitare, lucruri de genul acesta. Şi acelea au rolul lor, dar eu văd primordială atragerea de investiţii, după aceea cheltuirea unor bani. Din punctul meu de vedere parcul industrial ar fi principalul obiectiv al asociaţiei dacă s-ar semna”, a mai adăugat Dragomir.
Directorul ADR Brăila nu dă şase mari atragerii de fonduri «Alianţei Vestului»
Prezentă la acea conferinţă de presă, alături de primarul Marian Dragomir, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Est, Luminiţa Mihailov, a comentat puţin despre posibilitatea “Alianţei Vestului” de a atrage mai multe fonduri de la Uniunea Europeană pentru dezvoltare. Aceasta a precizat că
din punctul său de vedere cele patru oraşe nu îşi cresc neapărat şansele de a negocia un instrument integrat teritorial, deoarece principalul criteriu luat în calcul este “argumentul sărăciei”.
“Toată lumea în România e liberă să se asocieze în scopul dezvoltării comunităţilor. Din punct de vedere al programelor operaţionale, ele sunt negociate la nivel de stat membru cu Comisia Europeană. Iar în ceea ce priveşte instrumentele teritoriale integrate - pentru că dacă îmi aduc bine aminte acesta a fost un argument, cei patru primari au spus că vor să negocieze un instrument integrat teritorial care să le permită alocarea de fonduri pe sume mai mari pe teritoriile dumnealor -, abia acum există o negociere în România, dar doar în cazul Deltei Dunării. Şi se pregăteşte un alt instrument teritorial integrat în zona Văii Jiului. De regulă, unul dintre argumentele pentru care se aleg aceste teritorii este zona de sărăcie, de rămânere în urmă a acestor teritorii. Din punct de vedere al indicatorilor statistici, ştim că aceste oraşe sunt printre cele mai bogate din România. Deci şi Clujul şi Oradea sunt oraşe care au atras bani europeni şi care au capacitate foarte bună de absorbţie a banilor şi de dezvoltare prin propriile resurse. Deci tehnic vorbind, rămâne de văzut cum vor negocia cu comisia pentru un instrument teritorial integrat pe argumentul sărăciei”, a declarat Mihailov, care s-a arătat sceptică şi în privinţa posibilităţii ca Galaţiul şi Brăila să poată obţine mai multe fonduri, în cazul unei asocieri, plecând tot de la acelaşi considerent legat de ceea ce se consideră statistic vorbind, sărăcie.
“În aceste oraşe (n.r. - Brăila şi Galaţi) nu putem discuta de accesul limitat la servicii de sănătate, de exemplu, sau la servicii de tip ISU, sau la servicii de învăţământ. Nu se pune problema că un copil din oraşul Brăila sau din oraşul Galaţi nu poate să meargă la şcoală, că trebuie să schimbe 3 autobuze până când ajunge la liceu. Astea sunt criteriile pe baza cărora se negociază instrumentele integrate”, a mai adăugat sursa citată.
Locaţii pentru posibile sedii ale Asociaţiei, disponibile şi la Brăila, şi la Galaţi
Potrivit “Viaţa Liberă” din Galaţi, după ce primarul Marian Dragomir a făcut declaraţiile legate de sedii, aruncând oarecum vina pe gălăţeni pentru faptul că încă nu se mişcă lucrurile, edilul-şef al Galaţiului a venit cu o replică. Acesta s-a arătat deranjat de declaraţiile lui Dragomir şi a precizat că ştie foarte bine ce s-a discutat de-a lungul timpului în legătură cu acest proiect. Totodată, a subliniat că nu există identificat vreun sediu în Cartierul Siret pentru ca Asociaţia “Dunărea de Jos” să poată funcţiona. Mai mult, întrebat dacă ar fi o problemă ca sediul să fie la Brăila, Pucheanu a punctat, potrivit presei gălăţene că este o chestiune principială “atât timp cât s-a convenit că brăilenii vor avea director”. De asemenea, acesta a dorit să mai adauge că, în Galaţi, pe strada Gării a fost păstrat un spaţiu unde ar putea funcţiona sediul Asociaţiei “Dunărea de Jos”.
Ei bine, un astfel de spaţiu, a dorit să puncteze preşedintele CJ Brăila Francisk Chiriac, există şi în oraşul nostru, pe Şoseaua Buzăului nr. 3. Mai exact, acesta a fost rugat să dea un răspuns pe această temă în cadrul celei mai recente şedinţe ordinare a CJ Brăila, de către consilierul judeţean independent Marian Căpăţînă.
“Noi vă spunem că judeţul Brăila are sediu. Este pe Şoseaua Buzăului nr. 3. Este liber de un an şi jumătate. Colegii de la Galaţi să se hotărască dacă vor să facem asocierea, dar în condiţii egale! Da? Nu o să fim noi satul Galaţiului. Da? Noi trebuie să fim puternici şi o să luptăm pentru brăileni, ca această asociaţie să fie pe picior de egalitate. Se poate şi alt fel, dar noi nu vrem decât condiţii egale. Avem şi noi sediu la Brăila. Şoseaua Buzăului nr. 3 este un spaţiu renovat, este foarte bun. Propunem ca sediul asociaţiei să fie la Brăila în acel spaţiu”, a declarat Chiriac.
Şeful CJ şi-a cam pierdut speranţa privind asocierea cu gălăţenii
Francisk Chiriac a afirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă că a reuşit să discute cu primarul din oraşul vecin şi cu preşedintele CJ Galaţi, însă cu părere de rău a anunţat că aceştia nu renunţă la ideea lor privind sediul Asociaţiei “Dunărea de Jos” în Municipiul Galaţi. Asta deşi, susţine Chiriac, li s-au propus deja trei variante: sediu în Cartierul Siret, sediu la Bucureşti, iar în condiţiile în care se insistă pe ideea ca sediul să fie la Galaţi, un sediu şi la Brăila. Întrebat ce părere are despre propunerea lui Dragomir privind două sedii în ambele oraşe, cu conducere rotativă, Chiriac a punctat că nu este de acord. Preşedintele CJ Brăila a recunoscut că încă există interese din partea gălăţenilor de a ieşi cu anumite avantaje în plus faţă de oraşul nostru, lucru cu care liderii administraţiei nu pot fi de acord. De aceea este de părere că sediul trebuie să fie la mijloc, sau la Bucureşti, pentru ca lucrurile să pornească pe picior egal şi “Brăila să nu ajungă o anexă a Galaţiului”.
“Sunt brăilean, iubesc judeţul ăsta şi brăilenii. Cât o să fiu pe această funcţie o să negociez pe poziţii egale pentru brăileni. Nu vreau să devenim anexa Judeţului sau a Municipiului Galaţi. Sub nicio formă. Strămoşii noştri au luptat ca acest judeţ să rămână în picioare şi noi trebuie să facem la fel. Şi aşa vom face. «Greii» (n.r. - PSD) din Galaţi încă consideră că şi tunelul este o relaţie viabilă pentru tranzitul pe sub Dunăre, dar eu le-aş propune poate să se ocupe de tunel şi acesta să iasă exact în sediul asociaţiei, ca să aibă de unde porni. Sentimentul meu este că încearcă să negocieze astfel încât să iasă cu câteva avantaje din această asociere. Şi eu nu voi accepta, şi cred că nici domnul primar, atât timp cât reprezentăm brăilenii şi trebuie să negociem şi pentru ei”, a afirmat Chiriac.
Rămâne de văzut dacă autorităţile vor reuşi să soluţioneze această problemă până la finalul mandatului.
