De când nemţii de la "Passavant" au preluat conducerea consorţiului din care mai face parte firma turcească "Yapi" situaţia s-a schimbat radical pe şantierul viitoarei staţii de epurare a Brăilei. În două luni - septembrie şi octombrie - s-a avansat cu lucrările mai mult decât în perioada august 2009 - august 2010, când turcii de la "Yapi" au asigurat şefia consorţiului. "Dacă actualul ritm de lucru se menţine în continuare, există mari şanse ca lucrarea să fie finalizată până în aprilie, anul viitor", ne-a declarat, ieri, viceprimarul Stănel Necula. Acesta ne-a informat că, în momentul de faţă, pe şantierul staţiei de epurare muncesc, zi lumină, 300 de oameni şi că se lucrează pe toate fronturile, atât la bazinele de decantare cât şi la conducta care leagă staţia de canalul colector. Viceprimarul Necula ne-a declarat că, în ciuda ritmului intens de lucru, nu se face rabat la calitate. "Toate etapele de execuţie sunt monitorizate foarte atent, astfel încât să nu avem surprize", a precizat acesta.
Printre cei 300 de muncitori angajaţi de "Passavant" se află şi câţiva brăileni, însă, din câte lasă să se înţeleagă conducerea Primăriei, grosul personalului provine din alte oraşe. De asemenea, printre muncitori se află şi câţiva portughezi. Un reporter al ziarului nostru a încercat, ieri, să obţină mai multe informaţii de la şefii şantierului. Aceştia ne-au transmis, însă, că nu au timp să discute cu presa.
Reamintim că realizarea unei staţii de epurare moderne la Brăila presupune o investiţie de 49 milioane de euro. Din această sumă, 18 milioane reprezintă o finanţare europeană nerambursabilă, restul banilor provenind de la bugetul de stat şi dintr-un împrumut făcut la Banca Europeană de Investiţii, de către Consiliul Local Municipal Brăila. Finanţarea europeană se poate pierde dacă cei 18 milioane de euro nu sunt cheltuiţi până la finele lunii decembrie 2010. Mai mult, Brăila ar putea fi obligată să restituie sumele folosite deja. Din acest motiv, autorităţile locale sunt mai mult decât interesate ca lucrările să avanseze suficient de repede, implicit să se cheltuie cât mai repede banii primiţi de la Uniunea Europeană, prin programul ISPA. "Eu sunt foarte mulţumit de modul în care decurg lucrările acolo. Au raportat pentru luna octombrie lucrări de 5.300.000 de euro, iar pentru luna noiembrie estimează cheltuieli totale de 10 milioane de euro, ceea ce e foarte bine. Se lucrează intens, într-un ritm foarte bun, şi-au făcut şi contracte, şi-au adus şi utilaje şi pentru vreme proastă, deci putem aprecia că lucrurile merg foarte bine", a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Aurel Simionescu.
Staţia de epurare de la Brăila - studiu de caz la nivel naţional
Situaţia staţiei de epurare de la Brăila şi pericolul ca finanţarea europeană să fie pierdută din cauza firmelor care au câştigat contractul de implementare a proiectului a făcut obiectul unui studiu de caz iniţiat de Agenţia de Monitorizare a Presei a Academiei "Caţavencu".
După cum v-am mai informat, staţia de epurare ar fi trebuit să fie gata la Brăila încă din anul 2008. Lucrările trebuia începute în 2006, însă firma care a câştigat contractul atunci, "Termomecanica" Italia, nici măcar nu a reuşit să demareze lucrările la fundaţia construcţiei. După doi ani de tergiversări, "Termomecanica" a pierdut contractul. S-a organizat o nouă licitaţie, câştigată de data aceasta de consorţiul format din firma turcească "Yapi" şi firma germană "Passavant". Totodată, s-a fixat un nou termen limită: finalul anului 2010. "Yapi" se obliga să construiască, până în decembrie 2010 staţia, cu anexele aferente, iar "Passavant" urma să o doteze cu echipamentele necesare. Turcii de la "Yapi" au început lucrările în vara anului 2009 şi păreau destul de decişi să recupereze întârzierea provocată de "Termomecanica". După câteva luni, însă, ritmul de lucru a început să scadă considerabil. A ieşit la iveală faptul că "Yapi" se confruntă cu serioase dificultăţi financiare, fapt ce se reflecta în situaţia şantierului de la Brăila. În acest context, autorităţile locale au cerut ca la conducerea consorţiului să treacă nemţii de la "Passavant", care puteau asigura o relaţie mult mai bună cu finanţatorii proiectului. Rocada s-a făcut în urmă cu câteva luni, iar din acel moment lucrurile s-au schimbat radical pe şantier.
