În mintea unui fost drogat | Obiectiv Vocea Brailei Mergi la conţinutul principal
Generația în care copiii nu mai sunt copii. Tineri brăileni pierduți în lumea drogurilor

În mintea unui fost drogat

• ”Dacă dai de praf, îți crești doza, nu te vei mai sătura” • ”Se droghează mai mult cei din familii bogate și și-ar dori să se drogheze și mai mult cei din familii sărace pentru că ei au și un motiv, să scape din sărăcie și să scape de realitate” • ”Tot ce văd astăzi când intru pe rețelele de socializare se învârte în jurul pornografiei și al drogurilor” • ”Aveți grijă ce ascultați pentru că de foarte multe ori îl puteți asculta pe dracu!”

 

Filmele americane devin realitate pe străzile Brăilei. Influențați de tot ce este în trend pe social media și de anturaj, mulți tineri cad pradă drogurilor, acel paradis efemer transformat în iad. Din frica de a nu fi excluși din grupul din care fac parte, pentru laudă și evidențiere, „flex” cum îi spun ei, din cauza depresiei care se simte în rândul tinerei generații sau din pură curiozitate, mulți copii încearcă țigări, prafuri sau pastile de la o vârstă fragedă. Tragic este faptul că mulți dintre ei ajung să fie dependenți, unii ajungând chiar să recurgă la gesturi extreme din cauza efectelor nocive pe care le cauzează acestea. Din cauza dependenței, mulți tineri ajung să-și folosească o mare parte din salariu pe drogurile vândute cu gramul, copiii ajung să fure din casă sau să vândă și ei la rândul lor pentru a-și pemite să consume ceva. Timpurile s-au schimbat. Acum 20 de ani, alcoolul, tutunul, drogurile, sexul erau privilegii ale adulților. În zilele noastre copiii vând la copii, luând locul traficanților de la colțuri.

Cei mai predispuși dintre ei sunt aceia care fac parte din familii defavorizate, cu părinți divorțați ori plecați în străinătate sau din familii „de bani gata”. Copiii din curtea școlii care se jucau fotbal sunt acum dealeri căutați de poliție sau consumatori ce își pierd cei mai frumoși ani ai vieții fumând sau trăgând pe nas în scări de bloc și parcuri la lăsarea întunericului ori la party-uri cu alcool și muzică. Mulți dintre părinții sau rudele acestor copii realizează atunci când este prea târziu. Cine este vinovat? Un tânăr din Brăila ne-a împărtășit trăiri din viața lui în urma experiențelor cu drogurile, fiind de acord, sub protecția anonimatului, să ne răspundă la câteva întrebări.

 

 

- Cum ai început să consumi droguri?

- Eu sunt un caz fericit pentru că am putut să pun stop. M-am apucat de droguri la 18 ani si m-am lăsat la 24. Da, am pus stop! Am început cu  cristal, cristal îndoit cu MD, cristal îndoit cu cox. În general cristal și orice îndoituri. Niciodată nu cred că am tras marfă pură. Știu băieți care au tras LSD, timbre, care au luat MD, mescalină, ciuperci. Astea se încadrează la droguri sintetice și cred că-s cele mai năucitoare. Nu am auzit nici o experiență frumoasă în urma lor. Toți îmi povesteau de paralizii și de paranoia pe care le au.

 

- Cum se procură „marfa” și ce prețuri sunt în Brăila?

- Marfa se procură pe premisa „știu un băiat care știe un băiat și probabil care la rândul lui știe un băiat. Gen, e un lanț, e un cerc și informația curge foarte, foarte repede pentru că nevoia de bani pe mulți îi împinge să se descopere mai ușor decât alții. Și da, printr-un lanț d-ăsta ajungi să-ți procuri marfa. Acum, că ajungi din Vidin până în Vărsătura, asta-i partea a doua. Dependența te împinge și la 2 noaptea să te urci într-un taxi și să te duci să-ți iei marfă. Ca răspuns la «cum ți-o procuri?», de la dealeri. Asta e cert.

Găsești un gram de iarbă la 70 de lei, poți să-l găsești și la 50 de lei. Cristalul diferă de la poate 100 de lei un «rahat îndoit», la 200 de lei. Poate îți iei și tu o marfă mai pură, la 250 lei. Astea-s prețurile. Alte droguri nu prea găsești în oraș. Cocaine (cocaină) poate, da nu știu cât e gramul de cocaină sincer. Nu știu, poate 4 milioane...

 

- Cum e viața de consumator?

- Una dintre  întâmplările neplăcute a fost că am ieșit odată la un party și am ajuns la ora 10 seara și mă gândeam că o să stau câteva ore până la un 2 dimineața. Și m-a prins toată noaptea și toată ziua... Moment al vieții mele în care eu nu prea aveam bani și m-am dus cu o sumă limitată. Adică «Băi, cumpărăm să tragem cât pentru orele astea». S-a întâmplat ca la 10 dimineața să mai vrem din cauza sevrajului, așa că mi-am mai făcut datorii  la niște băieți de acolo de la party, care nu erau tocmai creștini ortodocși. Și așa am ajuns după aia să mă împrumut ca să-mi achit datoriile pe care le-am făcut la party în ziua respectivă. Mulți fac așa și merg pe datorii. Știu băieți care au de dat sute de euro poate, din urma drogurilor...

 

- Efecte nocive ale drogurilor?

- Anxietate, atacuri de panică, iar ideea este că dacă ai dat de gust, cel puțin la praf, praful te face foarte ușor adicted (dependent). Iar dacă dai de praf, îți crești doza. Nu te vei mai sătura. Niciodată nu cred că te saturi cu un plic sau cu două plicuri și nici nu cred că există un număr de plicuri la care poți ajunge să spui «bă, gata, nu mai vreau, am terminat party-ul și mă duc să mă culc». Efecte nocive asupra familiei... Momentele în care te vei trezi din efect, vei fi foarte irascibil, te cerți cu toată lumea, nu suporți societatea... Plecam de la party-uri la 7 dimineața câteodată din capătul orașului până în celălalt capăt cu autobuzul și efectiv dacă nu aveam bani de taxi preferam să merg pe jos cu capul în pământ oricât de mult mă târam pe asfaltul ăla decât să urc în autobuz și să văd în ochi oameni care la ora aia plecau la muncă. E devastator cum te izolează și cum te face... Nu suporți lumina... La party- uri, la 5 când răsare soarele mai-mai că ne punem staniol în geam să nu vedem raza de lumină. Tre’ să stai într-un loc ca gândacii, într-un loc umed și întunecat. Efecte nocive: separarea de societate, marginalizarea pe care ți-o vei da singur după aia. Te marginalizezi singur pentru că știi ce faci și cu ce te ocupi și că restul duc o viață normală.  Da, ideea ca doar la un moment dat să te trezești și să realizezi că poate meriți și tu dracu o viață mai frumoasă. Să te bucuri de o plimbare în parc, să nu mai pleci rupt de la party-uri la 7 dimineața.

 

- Cum intri în lumea asta a drogurilor?

- Iarba este lampa de lansare și după aia este scuza pentru care tu vei mai continua să te mai droghezi. Nu există „poate mă las de tras pe nas și fumez iarbă”, pentru că asta este o minciună. Am spus-o eu și au spus-o și alții. Iarba este lansarea. De preferat să rămână doar acolo, dar aici depinde de curiozitate. Cel puțin eu am fumat iarbă prima dată pentru că am văzut la artiștii pe care-i apreciam foarte mult. Și ascultam muzica și am văzut că în State era deja practicat, în Europa deja adusă și era foarte tare. Și îți dai seama, ca puști, o auzi peste tot, e chestia care ne unește. Și Bob Marley a zis despre ea, a cântat despre ea. Nu știu, e ceva mai spiritual cu ea. De acolo curiozitatea te poate împinge la mai multe. Nici toate soiurile de iarbă nu îți fac bine neapărat. Poate să nu fie un tip pe tipologia ta. Tre’ să găsești ce iarbă ți se potrivește, nu neaparat fumezi iarbă și gata mă opresc doar la asta că s-ar putea... Cunosc oameni care s-au dus după aia la psiholog din cauza atacurilor de panică pe care le-au avut în timp ce consumau. A durat ani să-și revină.

 

- Ce fel de ”iarbă” se găsește în Brăila?

- Ce se fumează prin Brăila se numește stropeală. Stropeală cu rahaturi care să te «spargă». Rar să mai prinzi și tu Lemon Haze, Purple Haze, sativa, indica. Astea deja sunt fumate. La noi nu există tip de iarbă. Există o plantă din care fumăm toți. O stropeală, și asta se vede comparând marfa din Olanda cu cea din București și cu ce găsești în Brăila. Le recunoști după soi, miros, textură și în ultimă fază după efect.

Sativa este tipul de iarbă care te face foarte activ. Te face să fii foarte activ. Îți angrenează creierul și te face atent la detalii. Dacă-mi dai să lucrez la andrele spre exemplu, eu îți voi face un covor întreg sau poate un ilic întreg. Indica este pentru relaxare.

 

- Cam cât ai cheltuit pe droguri în cei cinci ani de consum?

- Mi-am făcut un calcul odată. Dacă îmi strângeam banii pe care i-am dat... Banii pe care îi dădeam pe zi, 200 de lei... Fă tu calculul. 5 ani, în toată perioada în care eu am fumat iarbă. Cel mai mult ăi cel mai mult, am dat zece milioane pe un pachet cu mai multe grame. Depinde de cantitatea pe care vrei să o iei. În general la un moment dat vei ajunge să nu te mai bucuri la un gram, la două grame și vei căuta să-ți mărești doza... Să știi că dealerii de fiecare dată când iei într-un tiraj mai mare îți vin cu o ofertă imbatabilă și aici se bat toate cap în cap. Tu le triezi și vezi care e bugetul tău. Nu neapărat unde este o ofertă mai bună pot să fie gramele în cap (cantitatea exactă n.n.). S-a întâmplat să iau 0,3 pe 70 de lei, dar și un gram întreg tot cu 70 de lei. De la oameni diferiți! Și vreau să zic că de la cine am primit gram întreg la 70 lei nu era așa apropiat de mine pe cât a fost omul de la care am luat 0,3 și mi-am luat „gherlă”...

 

- Cine sunt mai predispuși consumului, tinerii din familii defavorizate sau din familii bogate? Baieții sau fetele?

- Sunt predispuse ambele categorii. Mai hardcore o fac cei din familii bogate pentru ca au bani. Ceilalți își fac probleme. Deci se droghează mai mult cei din familii bogate și și-ar dori să se drogheze și mai mult cei din familii sărace pentru că ei au și un motiv să scape din sărăcie și să scape de realitate. Aici sunt predispuși mai repede să se apuce cei din familii sărace. Dar nu-i o regulă. Depinde de fiecare familie. Știu băieți din familii super bogate, care și-o dădeau mai hardcore decât mine. La modul, eu fumam doar weed (iarbă, canabis) și ei trăgeau linii pe telefon la scară lângă mine. Consider că banii în exces te pot omorî în ziua de azi. Știu pe unii care, uite ca să o iau așa, de la 16 ani. De la 16 ani consumă. Sunt convins că există în România tineri care consumă de la o vârstă mult mai mică de atât, dar în anturajul meu asta a fost.

Mamă, mă frate, am stat la party-uri și cât timp așteptam dealerul să vină cu marfa erau fete care erau minore c•••e și așteptau grame de praf să tragă și asta m-a... m-a șocat foarte, foarte mult. Adică vorbim nu neapărat de fete, băieți, vorbim de minori, minore în p••a mea, nu-i ok treaba asta. Mai predispuși sunt băieții pentru că arăți mai cu c•••e dacă faci asta.

 

 

“Statul care ne vrea proști, în combinație cu o media care dezinformează și îți aruncă tot felul de cancere vizuale, cred că au un efect devastator asupra tinerilor”

 

- Care crezi că sunt cauzele pentru care tinerii se apucă de droguri?

- Băi, înainte să spunem care sunt motivele ar trebui mai mult să ne punem

întrebarea cum diminuăm efectele. Și cred că diminuarea efectelor ar începe prin... Primul pas ar fi legalizarea ierbii și astfel cred că o să scadă drastic toată nevoia. N-or să mai fie motive reale dacă tu legalizezi. În prezent motivul care împinge tinerii... Cred că o fac din ideea asta de a fi șmecher. Eu consider că industria muzicală și tot ce înseamnă media, tot ce văd astăzi când intru pe rețelele de socializare se învârte în jurul pornografiei și al drogurilor. E mult porno și mult drog pe internet. Astfel nu cred ce model ai putea să ai. Ar trebui să ai o capacitate mentală să-ți triezi informația și majoritatea nu o au. Și cred că statul care ne vrea proști, în combinație cu o media care dezinformează și îți aruncă tot felul de cancere vizuale, cred că au un efect devastator asupra tinerilor. Nu este un motiv, ci o reacție în lanț a anumitor evenimente care se întâmplă. Și nu pot spune că aia e de vină pentru consumul de droguri sau ăla. E doar capacitatea tinerilor. Ar trebui fiecare să știe să-și trieze informația, să înțeleagă ce le face bine și ce le face rău. Nu e nimeni vinovat. Ei sunt vinovați deoarece cad în mreajă și au impresia că-i ok. Nu există un motiv, nu putem da vina. Este vorba de fiecare individ în parte.

Aici e foarte discutabil. Pare că vorbesc de sus, dar tinerii ar trebui să înțeleagă că drogurile nu sunt cool. Majoritatea consumă. Motivul, asta m-ai întrebat. Ar trebui să aibă motive reale, în primul rând. Nu ar exista un motiv oricum destul și suficient de bun încât să te facă să te apuci. Pot exista scuze pe care să ți le bagi tu ca să justifice comportamentul și dorința de a consuma droguri. Dar ca motiv, unii care o fac din plăcere, din curiozitate, sau vor să fie cool (șmecheri n.n.).  Alții le consumă ca să evadeze, să scape de anxietate, să socializeze, să scape de rutină, de realitate. Poate sunt săraci, poate au boli cu care se confruntă și vor să uite. Cei care o fac pentru că sunt cool, ar trebui sa înțeleagă că cei care le consumă for real (de nevoie n.n.), o fac din foarte multe probleme interioare și nu din distracție. Și după se ajunge să nu se mai distingă cine o face chiar dintr-o iluzie a nevoii sau poate dintr-o iluzie a libertații.

 

“Banii luați de pe droguri se duc tot în droguri”

 

- Ce face un dealer cu banii din droguri? Dealerii consumă?

- Un dealer tânăr, puștan, cu primii bani făcuți din droguri își cumpără alte droguri ca să mărească  stocul și să vândă în continuare. Banii luați de pe droguri se duc tot în droguri. Când ți-ai vândut un stoc poate de 100 de grame și ți-ai făcut profitul, îți inveștești banii, pentru că alea 100 de grame tu le-ai vândut toate. Vei da banii. Îți iei alte 100, poate de data asta îți iei 150 că ai ieșit pe profit și așa vei mări stocul. Ce fac cu banii? Nu știu pentru că nu sunt dealer și nu știu ce face un dealer. O să întreb un dealer și voi reveni cu răspunsul.

Există o mare vorbă: «Nu te rupi niciodată cu propria ta marfă!» E literă de lege treaba asta. Dealerii da, consumă. Consumă... nu toți, dar majoritatea. N-ar trebui să consume, da ideea este că ei consumă... Delearii sunt mai «rupți»... Câteodată nu dau de dealer-ul meu pentru că-i «rupt». Dealer-ul meu stă «rupt» și 5 zile și nu dau de el.

 

- Relația consumator-dealer?

- În esență, relația dintre consumator-dealer... Te vei chinui mereu ca și consumator să-ți formezi o legătură mult mai strânsă cu dealerul pentru a valorifica prietenia voastră în gramele vândute data viitoare. Adică, clar îți va vinde mai bine un dealer pe care îl cunoști și ești tovarăș, (nu a fost cazul meu că ți-am spus mai devreme că nu am pățit treaba asta), dar în esență când iei de la tovarăși - dar trebuie să fiți tovarăși apropiați, nu știu să ai noroc să-ți nimerești un tovarăș de al tău foarte bun care vinde droguri - automat va aprecia mai mult la cântar, decât unul care nu dă doi bani pe tine. Spusă mai frumos, cred că relația dealer-consumator este ca relația dintre un băiat și frizerul lui.

 

 

- Cunoști un caz grav ca urmare a consumului de droguri?

- Am un tovarăș cu care am înfiripat o legătură de prietenie de-a lungul a câțiva ani. Și după anii ăștia în care noi fumam doar iarbă și ne plăcea să ne vedem, să ne găsim și să, na, să o lălăim pe afară, să stăm de dimineața până seara, să ne «prăjim», ascultam foarte multă muzică, jucam chestii, ne simțeam bine, iar la un moment dat tovarășul ăsta al meu a dat de un alt tovarăș care i-a adus în peisaj ideea asta de a trage, ideea asta a prafului. Moment în care el stătea cu săptămânile și deja nu mai ieșeam afară să mai fumăm la scară un «șto». Nu mai fumam un «cui» în parc. Era foarte... Îl vedeam tot mai rar și tot mai schimbat, moment în care i-am și zis treaba asta: «Eu îți recomand să o lași un pic mai moale cu toată nebunia asta» Nu a ascultat neapărat de sfatul meu. A continuat să o facă. A ajuns la un  moment dat ca din tovarășii ăia cu care mâncam la masă, ne primeam unul la altul în casă și așa mai departe... A ajuns până la... A fost chiar o seară când i-a delirat mai mult decât a fost necesar capul și a avut impresia că i-au dispărut bani și că principalul vinovat în dispariția  banilor lui am fost eu, ceea ce nu este cazul când vine vorba despre mine. Și ăla a fost momentul când am realizat că i-a luat-o capul pe arătură, i-a luat-o mintea pe arătură. Problema mai gravă a fost nu doar că a realizat că i-au dispărut banii, ci omul era tripat pe treaba asta atât de grav încât chiar am avut probleme la modul amenințări, a venit cu maceta, «Știu unde stai!». Chiar părea, uitându-mă în ochii lui, părea genul de om care ți-ar fi făcut rău cu orice preț.

 

- Diferența între iarbă și praf?

- Oricine trage pe nas e predispus să devină dependent, dar nu oricine fumează un «cui» în viața lui, gata, e mare dependent de iarbă. Iarba nu creează o dependeță atât de repede și atât de masivă pe cât o face trasul pe nas. Trasul pe nas e dracul în persoană. Dracu-n persoană. Iarba nu creează dependență atât de repede. Dacă știi să o folosești într-un mediu propice, să știi să te relaxezi pe ea și nu ți-o faci ca o substanță pentru care, gen, să-ți creezi o dependență tu pentru ea. Tu tre' să înveți să o folosești doar să te simți bine și atât. E singura chestie pe care o poți folosi să te simți bine la categoria droguri.

 

- Țigările și alcoolul pot conduce la droguri?

- În niciun caz țigările și alcoolul, dar eu aș interzice alcoolul în România. Astea-s chestii care au mai fost spuse, dar mai repet și eu aici. Consider că alcoolul ar trebui interzis. Măcar dacă nu legalizați iarba, interziceți alcoolul în România. Nouă din zece cazuri de violență domestică cred că se întâmplă din cauza consumului de alcool. Vin dintr-o familie pe care alcoolul a dezbinat-o, iar acestea fiind spuse, cred că alcoolul e mult mai nociv decât drogul numit Canabis. Dacă vorbim strict de Canabis. Deci da, nu legalizați iarba, dar măcar interziceți alcoolul sau nu interziceți alcoolul, dar legalizați iarba. Nu știu caz de violență sub influența Canabisului.

 

- Un gând de final?

- Aveți grijă ce ascultați, pentru că de foarte multe ori îl puteți asculta pe dracu!

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053, 0740-080289
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro