* potrivit Direcției Silvice, anul trecut au fost plantați 273.000 de puieți de salcie, plop, salcâm și stejar, suprafața acoperită cu regenerări naturale și artificiale fiind de aproape 300 de hectare * din păcate, ocupăm în continuare penultimul loc în ceea ce privește suprafața fondului forestier * pentru anul 2021, silvicultorii și-au propus să realizeze lucrări de regenerare a pădurilor pe alte 265 de hectare, la care se adaugă 75 de hectare de completări în plantații înființate anul trecut și 24 hectare refaceri ale plantațiilor calamitate de secetă
Redus în mod considerabil în urma defrișărilor din perioada comunistă, asaltat de secetă, de dăunători, de inundații și amenințat de hoți, fondul forestier al Brăilei s-a mărit, anul trecut, cu aproape 300 de hectare, grație muncii depuse de silvicultorii brăileni.
Potrivit directorului Direcției Silvice Brăila, ing. Vasile Dumitrașc, programul de lucrări de regenerare a pădurilor, realizat în fondul forestier proprietate publică a statului, a fost, anul trecut de 288 hectare, din care 106 hectare regenerări naturale (prin lăstari și "tăieri în scaun") și 182 hectare regenerări artificiale (prin plantare de puieți de salcie, plop, salcâm, stejar și alte specii de arbori).
"Programul s-a realizat în proporție de 102%, respectiv 294 hectare, din care 111 hectare regenerări naturale și 183 hectare regenerări artificiale. Programului anual de regenerări naturale și artificiale s-a realizat cu implementarea indicatorului de performanță A1, respectiv cu specii caracteristice tipului natural fundamental de pădure, care respectă compozițiile de împădurire prevăzute de amenajamentele silvice sau de studiile de specialitate aprobate", ne-a precizat ing. Vasile Dumitrașc. Acolo unde a fost nevoie, s-au plantat specii hidrofile, rezistente la inundații (plop alb, salcie și plop euroamerican) sau dimpotrivă, specii rezistente la secetă. Regenerările artificiale s-au efectuat prin plantarea unui număr de 273.000 de puieți forestieri, cei mai mulți fiind produși în Pepiniera Lacu Sărat, aparținând Direcției Silvice Brăila.
Cât privește planul de împăduriri pentru anul 2021, Direcția Silvică Brăila și-a propus să realizeze - în al doilea "an pandemic" - un program de lucrări de regenerare a pădurilor în fondul forestier proprietate publică a statului de 265 hectare, din care 100 hectare regenerări naturale și 165 hectare regenerări artificiale (plantare de puieți).
"În primul semestru al anului, ne-am propus să realizăm 103 hectare, din care 100 ha regenerări naturale și 3 hectare regenerări artificiale. De asemenea, programul Direcției Silvice Brăila prevede realizarea a 75 de hectare de completări în plantațiile înființate anul trecut și 24 hectare de refaceri ale plantațiilor calamitate de seceta din anul 2020. Numai în semestrul I ne-am propus să realizăm 33 de hectare de completări și 5 hectare de refaceri. Dacă nivelul apelor Dunării ne va permite, aceste lucrări se vor realiza la nivelul programului anual", a mai precizat sursa citată.
Tot în anul 2021, Direcția Silvică Brăila și-a propus să realizeze un program de lucrări de regenerare a pădurilor de 11 hectare, din care 9 hectare regenerări naturale și 2 hectare regenerări artificiale, proprietate a Primăriei Orașului Ianca.
Brăila, penultimul loc în ceea ce privește suprafața fondului forestier
Direcția Silvică Brăila administrează peste 24.000 de hectare, pâlcurile de pădure fiind grupate cu precădere în zonele inundate din Lunca Dunării, Lunca Siretului inferior și Lunca Buzăului. În anul 2019, angajații ocoalelor silvice din Brăila au reușit să planteze 369.000 de puieți de plop, salcie, salcâm și stejar, majoritatea crescuți în pepiniera Lacu Sărat. Concomitent, au fost inițiate ample acțiuni de ecologizare și au fost intensificate acțiunile menite să-i descurajeze pe hoții care, numai în anul 2019, au făcut pagube de peste jumătate de miliard de lei vechi, mai ales în Pădurea Lacu Sărat, Pădurea Stejarul și zona Gropeni. Din păcate, însă, județul Brăila are mai puțin de 6 procente din suprafață împădurită (mai precis 5,8%). Ocupăm, astfel, penultimul loc pe țară în ceea ce privește suprafața fondului forestier, raportată la suprafața totală a județului, după județul vecin, Călărași.
