În viaţa de zi cu zi, Cristian Pricop este medic, preşedinte al Colegiului Medicilor din Brăila. El se află pe lista PNL la alegerile europarlamentare de duminică. Am vorbit cu Cristian Pricop despre problemele din sistemul de sănătate, despre moartea USL, dar şi despre alegerile de duminică şi proiectele liberale.
- Sunteţi preşedinte al Colegiului Medicilor. În această calitate, puteţi aprecia care este supărarea cea mai mare a pacienţilor? Dar cea a medicilor?
- Consider ca pacienţii sunt îngrijoraţi de faptul că, deşi Constituţia României le garantează dreptul la ocrotirea sănătăţii şi că statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice, acest lucru nu a fost realizat in mod satisfăcător. Starea de sănătate este pentru pacienţi cea mai importantă. Asigurarea acestei stări de sănătate înseamnă programe de prevenţie, programe de tratament, personal medical calificat şi eficient, utilizarea unor tehnologii moderne, o bună comunicare. Fiecare pacient trebuie să fie informat cu privire la serviciile de care poate beneficia, de pachetul de sănătate pentru care este asigurat, de costurile sănătăţii, astfel încât să-şi poate face un calcul şi o armonizare să poată beneficia de pachetul de servicii pe care şi-l doreste, de care are nevoie şi pe care poate să-l susţină pentru el şi pentru familia sa. Supărarea cea mai mare a medicilor este că, deşi nu li se asigură condiţiile necesare desfăşurarii în siguranţă a actului medical, şi aici vorbim calitatea materialelor sanitare, igienă şi circuite funcţionale din spitale, continuând cu lipsa unei legislaţii în ceea ce înseamnă protocoale, lipsa finanţării pentru informare şi cercetare, nu există nici o legislaţie privind o abordare corectă şi nepărtinitoare când vorbim despre malpraxis. Discutăm despre denigrare în necunostinţă de cauză şi culpabilizare a priori a clasei socio-profesionale medicale.
- Dacă aţi avea putere de decizie - să zicem că PNL ajunge la guvernare, iar dvs ajungeţi ministru al Sănătăţii - cu care din aceste probleme aţi începe? Cu cele ale pacienţilor sau cu cele ale medicilor?
- Nu putem apuca o chestiune numai dintr-o parte. Reglementarea procedurilor şi legislaţia pe malpraxis ar asigura o practică unitară a actului medical, ceea ce ar clarifica lucrurile pentru ambele părţi şi ar elimina suspiciunile şi teama cu care se confruntă zilnic ambele parti. Pe de altă parte, cred că foarte important pentru sistemul de urgenţă românesc este continuarea proiectului fostului ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, de realizare a Spitalelor Regionale, astfel încât să se realizeze o ierarhizare a competenţelor, în funcţie de nevoi, pentru a îmbunătăţi accesul populatiei la îngrijirile de care are nevoie. Programele de sănătate ar trebui lărgite pe patologiile noi, insă acest lucru nu se poate realiza decât cu însănătoşirea mediului economic, astfel încât banii alocaţi sănătăţii să asigure suportul necesar. Un program operaţional pentru sănătate excusiv, cu finanţări din fonduri europene, pentru următoarele perioade de programare, şi aici vorbim de o strategie pe termen mediu şi lung, ar asigura cu succes o parte din nevoile României de reorganizare a infrastructurii din sănătate.
In plan legislativ, în Parlamentul European avem posibilitatea armonizării legislaţiei românesti cu cea europeană în domeniul asigurărilor de sănatate şi extinderea acoperirii acestora pe tot teritoriul european.
"Chiar şi promisiunile PSD privind asistenţa socială şi pensiile au fost neonorate"
- O să vă întreb şi pe dumneavoastră: USL a murit sau trăieşte, cum zice Victor Ponta?
- La înfiinţarea lui, USL-ul a fost o idee interesantă, impusă de condiţiile politico-administrative ale momentului, ce a orbit pe toată lumea, însă ulterior, când lucrurile au început să se clarifice, au apărut divergenţele în ceea ce priveşte optica asupra motoarelor economiei reale. Ideile liberale, aducătoare de bunăstare, prezente în programul de guvernare comun, nu au fost absolut deloc promovate. Gesturile politice ale PSD de genul Roşia Montana, lipsa de independenţă a justiţiei, creşterea taxelor, acciza pe benzină, legea primei intabulări, refuzată de PSD, blocarea reformei pe sănătate, au făcut ca PNL să nu se mai regasească în această structura şi din bun simţ, PNL s-a retras. Chiar şi promisiunile PSD privind asistenţa socială şi pensiile au fost neonorate. Au promis 5 lei, au dat 3 lei şi prin creşterea taxelor au luat 10 lei. Din momentul în care Partidul Naţional Liberal a denunţat protocolul de funcţionare şi a părăsit această alianţă politică, această alianţă a murit şi a fost şi îngropată.
- De ce ar trebui să se prezinte brăilenii la vot, la alegerile europarlamentare?
- Daca dorim un viitor civilizat, european, pentru noi şi pentru copiii noştri, trebuie să fim, fiecare dintre noi, parte la asta. Viitorul nostru este responsabilitatea politicienilor care ne reprezintă, dar şi a fiecăruia dintre noi.
- Vă rog să ne daţi un exemplu de proiect de lege adoptat în Parlamentul European şi cu sprijinul europarlamentarilor liberali, care a avut un impact pozitiv asupra vieţii românilor.
- O să vă spun că Dunărea poate fi considerată cea mai complexă arteră de circulaţie a Europei: 10 ţări şi zeci de oraşe sunt străbătute de fluviu. De-a lungul Dunării trăiesc zeci de milioane de oameni şi pentru că România are 1.050 km din cei 2.860 km ai fluviului şi 16 porturi, interesul pentru creşterea beneficiilor aduse de acest atu natural este evident. De aceea europarlamentarii liberali au militat pentru adoptarea Strategiei Dunării, includerea în aceasta a unor obiective avantajoase pentru Romania şi asigurarea finanţării necesare pentru implementarea ei. Rezultatul se vede în cei 800 de milioane de euro dedicaţi României CEF (Connecting Europe Facility - n.r.) pentru implementarea Strategiei Dunării în România. De aceşti bani vor beneficia cele 16 porturi dunărene, locuitorii acelor oraşe dar şi din întreaga zona adiacentă, firmele şi administraţiile locale, dar şi restul ţării, fiindcă va avea acces mai facil la Dunăre, terminale intermodale, un şenal navigabil 365 zile/an şi conectivitate pe Dunăre atât cu centrul Europei, cât şi cu comerţul maritim prin portul Constanţa. Aceste lucruri sunt finanţate şi sunt realizabile pentru ca porturile dunărene nu s-au împrăştiat la zeci de autorităţi locale diferite, ci au rămas în coordonarea Ministerului Transporturilor şi integrate ca dezvoltare prin intermediul Strategiei Dunării. Ei bine, negocierile au fost iniţiate şi purtate în timpul mandatului de europarlamentar şi de ministru al Transportului a colegei noastre Ramona Mănescu, candidat din partea PNL la aceste alegeri.
