• Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale “Transgaz” SA a făcut minuni, în doar şase luni de zile, la modernizarea staţiei de comprimare gaze naturale de la Siliştea, Judeţul Brăila • asta, alături de constructorul SC IRIGC, din Bucureşti, dar şi de câţiva subcontractori, care au lucrat zi şi noapte la acest obiectiv important • însă cel mai important aspect îl reprezintă, fără îndoială, echipa care a coordonat şi realizat staţia, oameni profesionşti, care au fost de acord să împărtăşească o frântură din ceea ce înseamnă să faci parte din angrenajul uriaş numit “TRANSGAZ”
Să respecţi termenele unor investiţii de importanţă strategică, în vreme de pandemie. Să te organizezi atât de bine încât să nu ai cazuri de COVID-19 pe atâtea şantiere deschise simultan în toată ţara şi în Republica Moldova. Chestiuni imposibile, dacă fiecare rotiţă din acest angrenaj numit «TRANSGAZ» nu ar funcţiona la capacitate maximă. Dar acest lucru se întâmplă, iar secretul este simplu: oamenii! Aceasta este “averea” cea mai de preţ a uriaşei companii româneşti. Iar din aceeaşi echipă nu pot fi excluşi constructorii, tot români, care au făcut minuni în 6 luni de zile la modernizarea staţiei de comprimare gaze naturale de la Siliştea şi nu numai.
Munca în echipă, principalul atu
Este ceea ce ne-au declarat cei mai mulţi dintre oamenii care formează, astăzi, echipa societăţii “Transgaz”, subliniind că ar fi aspectul cel mai important pentru ca lucrurile să funcţioneze. Aceştia au fost de acord să stea de vorbă cu redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” şi să precizeze ce înseamnă pentru ei să facă parte din această uriaşă entitate românească. Aşadar, iată oamenii:
Marian Cosmin Preda (39 de ani), brăilean, şeful de staţie: “Fac parte din echipa de supervizare a acestui obiectiv, modernizarea staţiei de turbocompresoare de la Siliştea şi la cea de la Oneşti. A lucra în echipa «Transgaz» pe acest proiect înseamnă responsabilitate, profesionalism, o posibilitate de afirmare şi de evoluţie profesională”.
Dragoş Costea (52 de ani), manager execuţie staţii de comprimare BRUA, bucureştean la origine, ne-a transmis că lucrează în cadrul societăţii de 23 de ani.
“De 22 de ani mă ocup numai de comprimare. Ce înseamnă să lucrezi în echipă, în cadrul acestor proiecte? Înseamnă să ne bazăm unul pe altul, toţi cei din echipă. Şi mai mult, lucrând în aceste proiecte trebuie să facem echipă comună şi cu constructorul. Pentru că altfel, nu cred că aceste obiective se pot duce la bun sfârşit. Deci, practic echipa este mult extinsă în cadrul unui proiect. Nu este vorba doar de «Transgaz», importanţi sunt toţi constructorii cu care trebuie să colaborăm”, a precizat Costea.
Nicuşor Dumitru (52 de ani), director Exploatare Teritorială (ET) Brăila, administrează activitatea “Transgaz” în şapte judeţe: Brăila, Galaţi, Buzău, Vaslui, Ialomiţa, o parte din Ilfov şi Călăraşi.
“Pentru mine, a lucra la «Transgaz» înseamnă, în primul rând, capacitatea de a lucra în echipă. Dar şi competenţă, şi seriozitate. Însă echipa este cea mai importantă! Fără lucrul în echipă nu se poate realiza nimic!”, a transmis sursa citată.
Paul Popescu (54 de ani), manager STC (al Unităţii de Management 2): “Ce înseamnă să lucrezi la Transgaz? Profesionalism, seriozitate, lucru în echipă, puterea de a lucra sub presiune, dar mai important, înseamnă colegialitate!”.
Ion Tătaru (61 de ani) este directorul Departamentului Dezvoltare în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” Mediaş şi ne-a transmis că se află în fruntea acestui departament de foarte mulţi ani.
“Am căutat să îmbin tinereţea cu experienţa, în condiţii de respect şi competenţă, fapt dovedit şi de realizările noastre. Eu mă ocup şi de programul de dezvoltare a întregii societăţi şi pe lângă lucrările acestea, care au fost, într-adevăr, lucrări de artă, mai am şi alte obiective pe care le-am pus în funcţiune, care au fost recepţionate. Cu un număr redus de oameni am realizat lucruri foarte importante. Suntem un colectiv unit şi sper că în continuare vom realiza pentru «Transgaz» şi pentru ţara noastră - pentru ca sistemul naţional să fie în condiţii de siguranţă -, toate condiţiile necesare. Consider că «Transgaz» a dovedit pentru România că este o locomotivă energetică. Şi că, în continuare, vom vedea rezultatele şi prin punerea în funcţiune a mai multor astfel de obiective. Discutăm deja despre 34 de obiective puse în funcţiune. Deci activitatea noastră nu se duce numai aici. În momentul acesta oamenii mei sunt în teren. Deci şi partea de reparaţii, şi partea de acces la SNT, şi partea cu autorităţile, cu Ministerul etc. Deci o activitate vastă”, a declarat Tătaru.
Sursa citată a ţinut să mai puncteze că la staţia de la Siliştea s-a lucrat atât ziua, cât şi noaptea, timp de şase luni de zile, pentru că intervenţiile complexe de acolo au impus un atare regim.
“Noi am urmărit lucrările acestea. Am făcut tot posibilul ca să nu lipsească nimic. Finanţare, asigurată de conducerea societăţii, împrumuturi bancare. Totul datorat directorului general (n.r. - Ion Sterian). Dumnealui a dat un exemplu, iar noi nu am vrut să fim mai prejos, am încercat să facem toate eforturile ca să putem să fim la înălţimea aşteptărilor. Nu o spun pentru că este aici sau pentru că este prietenul meu, dar modul în care s-a dăruit contează, şi activitatea zilnică a dânsului, pentru noi, a fost într-adevăr un imbold. Iar eu, sincer, am transmis acest imbold şi colegilor mei. Şi vă mai spun ceva: sunt de atâţia ani în întreprinderea aceasta, dar nu cred - şi vă spun cu întreaga mea sinceritate -, că s-au mai făcut atâtea investiţii cum s-a întâmplat acum, de când avem managerul privat în persoana domnului Sterian! A făcut investiţii mari, în timp record şi la înalt grad de calitate!”, a completat Tătaru.
Mihai Leahu (59 de ani), director general adjunct “Transgaz”:”Am în coordonare mai multe departamente, printre care cel de proiectare, departamentul operare şi sunt mândru că fac parte din această echipă. Doresc să îi mulţumesc pe această cale domnului director general Sterian, pentru că a reuşit să ne adune într-o echipă care chiar performează. Am reuşit, într-un timp scurt, să realizăm foarte multe obiective”.
Staţia de la Siliştea, realizată în şase luni de SC IRIGC, Bucureşti
Aşa cum am precizat, parte din echipă pot fi considerate şi firmele care au lucrat la modernizarea Staţiei de comprimare gaze naturale de la Siliştea şi nu numai. Câştigătorul licitaţiei pentru acest obiectiv a fost IRIGC (Intreprindere de Reparaţii şi Instalaţii Gaze şi Construcţii) din Bucureşti, care a recurs şi la câteva colaborări prin subcotractare.
Traian Popa (65 de ani), directorul general al firmei IRIGC a fost de acord, de asemenea, să precizeze cât de complicată a fost intervenţia la staţia Siliştea şi nu numai.
“Firma aceasta este înfiinţată în 1990 şi transformată în 1992 în IRIGC-ul mare. Avem aproape 600 de oameni. Facem instalaţii de gaze începând din 1990, sau continuând, de fapt. Pentru că este o fostă firmă de stat din Bucureşti care se numea «Instalatorul Bucureşti», iar pe domeniul gazelor naturale am lucrat încă din anii 1982 - 1983. La ora actuală, pe lângă staţiile şi proiectele pe care le avem cu «Transgaz», mai avem şi cu «Engie» pe distribuţie. Chiar în Brăila, la Lacu Sărat, la Vărsătura. Mai avem şi înfiinţare de distribuţie gaze naturale în Insula Mare a Brăilei cu «Agricost». Iar referitor la această staţie, noi suntem câştigătorii unei licitaţii. Şi în calitate de lider, am căutat să executăm la parametri cei mai ridicaţi de calitate şi de performanţă. Am avut experienţă pentru că am lucrat ca asociat la cealaltă staţie mare de la Podişoru, din sistemul BRUA, unde am început de la faza de teren agricol şi am terminat cu faza de finisaje exterioare - interioare. Şi, de asemenea, toate instalaţiile mecanice, electrice şi de automatizări, împreună cu subantreprenorii noştri. Aici, la Brăila, termenul a fost foarte scurt. Foarte mobilizator. Având în vedere că venea iarna, noi am început în aprilie şi am căutat să terminăm cât mai repede posibil. În primul rând, pentru că această staţie este de o importanţă majoră, atât pentru România, cât şi pe plan european, în privinţa desfăşurării activităţii cu gaze naturale. Noi am căutat să executăm şi să ne încadrăm în toate termenele posibile, urmărind graficele pe care ni le-am asumat. Am fost tot timpul verificaţi. Am lucrat sub supravegherea directă a conducerii «Transgaz». Atât prin diriginţii dânşilor de şantier, dar şi prin vizitele de producţie făcute chiar de directorii de dezvoltare, tehnic şi aşa mai departe”, a declarat Popa.
Acesta a explicat că staţia este gata 100% din punct de vedere tehnic, iar totul s-a făcut mai devreme de termenul limită. Chiar şi aşa, a adăugat că încă mai sunt anumite finisaje de realizat. Mai exact, asfaltări interioare şi alte mici intervenţii separate de partea operaţională a staţiei. Sursa citată a afirmat că totul ar trebui să fie gata în trei săptămâni, cu trei luni mai repede decât termenul prevăzut în contract.
“Am avut în medie peste 200 de muncitori care au lucrat la staţia de la Siliştea. Am lucrat în perioada de COVID-19, luând toate măsurile care se impuneau ca nu cumva să avem vreun focar de infecţie aici, lucru care ne-a reuşit. Bineînţeles şi ceea ce ne-a obligat beneficiarul, în speţă, «Transgaz», dar şi cele care sunt date de Ministerul Sănătăţii. Ceea ce vedeţi dumneavoastră aici în momentul de faţă este o dovadă că societatea noastră este serioasă şi că atunci când ne angajăm la un proiect, nu ne facem de râs”, a mai adăugat acesta, mulţumind totodată firmelor care au contribuit, la rândul lor, la realizarea obiectivului în baza unor subcontractări.
Întrebat cât de dificilă a fost modernizarea Staţiei de comprimare gaze naturale de la Siliştea, Popa a explicat că s-a lucrat intens deoarece a necesitat înlăturarea rămăşiţelor staţiei vechi de acolo, dar şi adaptarea la condiţiile solului.
“Aici este totul pe loess, şi nu poţi să construieşti pe loess decât dacă asiguri o pernă de loess. Din cauza aceasta, vechea staţie, care era cum era, avea nişte fundaţii de beton până la 3 m adâncime. Vă daţi seama că întâi a trebuit să demontăm tot ce înseamnă instalaţie exterioară, supraterană. Pe urmă, a trebuit să demolăm toate instalaţiile din interior. Să scoatem toate fundaţiile, să ajungem la stratul de loess, de acolo să creăm o pernă de loess de 1 m şi după aceea să executăm noi fundaţiile care erau de 2 m”, a mai precizat acesta, adăugând că şi tipul de sol a impus realizarea rapidă a construcţiei, înainte de venirea iernii.
Staţia de la Siliştea va avea 20 de angajaţi
Aşa cum ne-a informat personal directorul general al “Transgaz”, Ion Sterian, societatea are în prezent 4.200 de salariaţi. De staţia de comprimare gaze naturale de la Siliştea se vor ocupa 20 de angajaţi, cu precizarea că aceasta este ultramodernă şi axată în mare parte pe un sistem automatizat.
“Vreau să îi felicit pe toţi, pentru că fără ei nu se putea construi nimic!”, a ţinut să transmită Ion Sterian, în momentul prezentării echipei “Transgaz”.
