O carte care descrie o lume agonică, fără orizont, disperată, care spune ceva despre metafizica acelor ani de final ai perioadei comuniste. Aşa a apreciat criticul Viorel Coman cel de-al doilea roman al profesorului Valentin Popa, "Serata crăiţelor", cartea lansată miercuri seara la Muzeul Brăilei. "Valentin Popa, prin acest roman, confirmă un lucru foarte important: scrie excelent proză şi dacă va şti să-şi promoveze romanul, în mod cert i se va confirma valoarea în plan naţional. În mod sigur nu e un roman pentru cititorul leneş, e un roman provocator, un roman politic, psihologic, filosofic şi cu o foarte modernă ştiinţă a naraţiei. Alături de "Repetenţii" lui Dan Moldoveanu, de "Cosmin" al doamnei Margareta Iugulescu şi de "Veşnicia cu patent" a lui Vasile Datcu, "Serata crăiţelor" de Valentin Popa formează noua proză care se scrie la Brăila în prima generaţie postfănuşiană", a mai explicat criticul Viorel Coman. Volumul a fost considerat de scriitorul Vasile Datcu drept un valoros proces verbal al existenţei româneşti de acum mai bine de 20 de ani, o literatură de exorcizare, care surprinde exact societatea comunistă românească. "Cel mai interesant lucru este asamblarea prozodică, la un moment dat se schimbă vocea auctorială. Acest joc de voci, ajutat de asamblarea povestirilor din roman, face savoarea estetică a acestei cărţi. Interesant mai este şi faptul că ne vorbeşte despre o lume în care toţi şi-au pierdut libertatea, dar într-o manieră greacă, predestinată, în care parcă eşti uşor iresponsabil. De aici consecinţa metafizică, exploatată excelent literar: într-o astfel de lume creatorul îşi pierde valenţele. Aici creatorul distruge, într-o lume fără libertăţi, creatorului nu-i rămâne decât să ucidă. O lume pe care noi am trăit-o, pe care nu o putem părăsi până nu ne exorcizăm. Acesta este şi un roman de exorcizare", a concluzionat Vasile Datcu. Profesorul Dumitru Anghel a mai remarcat că în "Serata crăiţelor" fiecare capitol pare o altă poveste bazată pe realităţi fruste, dominate de o patologie a singurătăţii, a neadaptării sau chiar a revoltei. Directorul adjunct al Muzeului Brăilei, Zamfir Bălan, a precizat că elementul fundamental al cărţii merge în direcţia recuperării unei istorii şi reaşezarea acesteia dintr-o altă perspectivă".
La finalul evenimentului moderat de directorul Muzeului, Ionel Cândea, autorul cărţii "Serata crăiţelor" a atras atenţia asupra copertei realizate de eleva Andreea Popa, din clasa a X-a, care a înţeles tâlcul parabolei romanului şi a redat-o extraordinar. Valentin Popa a mai mărturisit că cele 276 de pagini au fost scrise 60% în anii 80, este literatură de sertar, şi 40% au fost scrise anul trecut. "Textele erau parabolice, îmi spuneam mereu că nu se mai gustă aşa ceva şi am uitat pur şi simplu de aceste texte. Am avut şi alte preocupări pentru o carieră universitară, dar acum am revenit la literatură şi nu-mi pare rău, pentru că am constatat că gustul pentru parabolă a reapărut", a mai punctat autorul.
