Judeţul care a reprezentat cândva "grânarul ţării", cu toate elementele sale de pitoresc, dar şi cu realităţile care demonstrau o economie solidă din perioada interbelică (portul înfloritor, bursa cerealelor), a ajuns acum, la un potenţial de 15.500 de fermieri/ agricultori, în faza în care luptă cu "elefanţii" de la Centru pentru a continua să rămână pe val.
"Ghemul" a fost deşirat, ieri, la întâlnirea membrilor Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) din Brăila, de la Sala Mare a Palatului Agriculturii, întâlnire la care a participat şi băcăuanul Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), cel care, alături de preşedintele APA Brăila, Vasile Datcu, a trecut pe viu prin atentatele teroriste din Bruxelles.
Cei doi, alături de o delegaţie de fermieri din ţară, s-au aflat la Bruxelles, la Forumul pentru Viitorul Agriculturii, în The Square, la discuţii cu Phil Hogan, comisarul European pentru agricultură, taman în momentul în care au fost detonate bombe la aeroport şi metrou.
Lista problemelor, pe cât de lungă, pe atât de împovărătoare
Dincolo de emoţia specifică, agricultorii au constatat, în timpul discuţiilor de pe 22 martie, că România nu face notă discordantă în privinţa problemelor din agricultură, însă pare să le fi adunat pe toate, potrivit principiului formulat ad-hoc de însuşi preşedintele APA Brăila, în deschiderea întâlnirii de ieri: "România are două realităţi: una pe care o trăim, iar alta scriptică, pe care doar funcţionarii o ştiu!".
"Problemele cu care se confruntă agricultura nu sunt puţine şi tocmai de aceea o abordare greşită în rezolvarea acestora ar putea aduce mai multe neplăceri ca însăşi soluţia de rezolvare. Indiferent că vorbim despre irigaţii, secetă, cadastru, asociere, integrarea producţiei sau birocraţia împovărătoare, toate acestea au nevoie de soluţii inteligente pentru rezolvarea neajunsurilor ce caracterizează agricultura românească în ansamblul ei", a declarat Vasile Datcu.
Prezentă la întâlnire, Daniela Militaru, directorul APIA, a amintit audienţei care sunt termenele pentru subvenţii, dar şi faptul că inspectorii săi sunt deja puşi pe controale.
În România lipseşte cadastrul la nivelul terenurilor agricole, iar acest lucru este, din punctul de vedere al agricultorilor, "un motiv să rămânem fără subvenţii în anul 2020, tocmai fiindcă subvenţiile nu se vor mai acorda pe hectar, ci pe fermă". Şi slaba absorbţie a fondurilor europene în domeniu este, în accepţiunea lui Laurenţiu Baciu, o problemă a funcţionarilor noştri, povestind într-un stil autentic moldovenesc prin ce peripeţii a trecut în încercarea sa de a obţine fonduri structurale. Vom reveni.
