Absolvent al Academiei de Poliţie - promoţia 1999, cms. Bogdan Virgiliu Zotoi are 37 de ani şi conduce din 2010 Serviciul Poliţiei Rutiere Brăila. Cu un master în "Managementul Resurselor Umane", Zotoi pare să fi găsit cheia performanţei în ceea ce priveşte activitatea sa profesională. Brăila se află în acest an pe primul loc în topul judeţelor cu cele mai puţine accidente rutiere, în primele patru luni ale acestui an fiind înregistrat un singur accident mortal. În plus, rutieriştii brăileni par să aibă toleranţă zero la corupţie, iar Zotoi îi avertizează pe şoferii certaţi cu legea că e periculos să mai încerce să ofere şpagă angajaţilor din subordinea sa. Despre aceste lucruri şi despre multe altele, în interviul ce urmează.
- Aş vrea să începem această discuţie pornind de la zonele cu risc ridicat de producere a evenimentelor rutiere în municipiu şi în judeţ?
- În municipiul Brăila, avem ca şi zone cu probleme Calea Călăraşilor, începând de la Şoseaua de Centură sau, cum i se mai spune, Şoseaua Vizirului, urmată de Şoseua Buzăului, Calea Galaţi, Bulevardul Dorobanţilor, Şoseaua Râmnicu Sărat şi Bulevardul Alexandru Ioan Cuza. În judeţ, arterele pe care s-au înregistrat multe accidente rutiere sunt DN 21 sau DE 584 Brăila - Slobozia, DN 2B Brăila - Buzău, în special între municipiu şi oraşul Ianca, şi mai puţin pe DN 22 Brăila - Râmnicu Sărat şi DN 23 Brăila - Focşani. Există mai puţine evenimente rutiere pe drumurile judeţene. DE 584 este şi cel mai aglomerat, pentru că face legătura între Galaţi - Brăila şi autostradă. Probabil şi aglomeraţia este un factor care determină oamenii să se grăbească şi să încalce regulile de circulaţie, producându-se astfel accidente. Aici putem vorbi şi de DN 2B, care este la fel de aglomerat.
- Care sunt cauzele cele mai frecvente care determină producerea accidentelor rutiere?
- Per ansamblu, cauza principală este traversarea neregulamentară a pietonilor. Viteza neadaptată la condiţiile de drum şi conducerea sub influenţa alcoolului, la egalitate ca şi număr de procente, sunt următoarele două cauze, apoi urmează cele de natură de a distrage atenţia. În judeţ, cele mai multe accidente s-au produs în zilele de sâmbătă, iar cele mai puţine în zilele de joi şi vineri. Cele mai multe accidente se produc în intervalul orar 08.00 - 18.00. Probabil graba care caracterizează societatea actuală duce la acest rezultat.
În municipiul Brăila, avem alte cauze caracteristice şi anume neacordarea priorităţii pietonilor angajaţi în traversare pe marcaj, la egalitate cu traversarea neregulamentară a pietonilor prin alte locuri decât cele amenajate. Pe locul III se află neacordarea priorităţii vehiculelor care au acest drept. De obicei, se produc tamponări.
În specificul muncii Poliţiei Rutiere, victimele din accidentele rutiere sunt categorisite în trei moduri: persoane decedate, persoane rănite grav, care au suferit fracturi, fisuri, comoţie etc. - inclusiv pentru o fractură la degetul mic, spre exemplu, victima e considerată persoană rănită grav -, şi persoane rănite uşor.
În primele patru luni ale anului 2014, în Brăila s-au produs 27 de accidente grave, soldate cu o persoană decedată, 29 de persoane rănite grav şi 10 persoane rănite uşor în cadrul aceloraşi accidente grave. Un lucru bun, care cred că trebuie subliniat, este că suntem singurul judeţ din ţară care la patru luni, aproape cinci luni deja, avem o singură persoană decedată în acest an. Anul trecut, în patru luni, am avut 7 morţi. Lucrurile nu vin întâmplător. Am avut 241 de acţiuni şi aici vorbim de toate structurile poliţiei rutiere. La nivelul judeţului sunt cinci structuri de poliţie rutieră: Serviciului Rutier, Biroul Rutier, Poliţia oraşului Ianca, Poliţia oraşului Făurei şi Poliţia oraşului Însurăţei. În 2008, un an de vârf ca şi boom economic, când toată lumea îşi lua maşini, au fost 211 accidente grave soldate cu 70 de persoane decedate şi 185 persoane rănite grav. În 2013, se constată o scădere majoră a cifrelor. Au fost înregistrate 111 accidente grave soldate cu 24 de persoane decedate şi 104 persoane grav rănite. Eu zic că e o diferenţă mare. La zi, avem o persoană decedată, faţă de şapte câte au fost în aceeaşi perioadă a anului trecut. Nu toate mi se datorează mie, deoarece eu mă aflu aici din 2010.
"Deşi unii spun «cu o floare nu se face primăvară», ca să ai o grădină trebuie să începi cu o floare"
- În ultima perioadă, cotidianul "Obiectiv" a semnalat câteva cazuri în care conducătorii auto încercau să mituiască agenţii de poliţie cu anumite sume de bani pentru a trece cu vederea greşelile făcute în trafic, însă fără succes. Ce se întâmplă, de fapt? Până acum nu au existat asemenea situaţii?
- Este vorba de creşterea calităţii muncii. Până să convingem cetăţenii de ceea ce trebuie să respecte ei, trebuie şi noi să respectăm legea. Noi suntem într-o altă poziţie, aceea de a aplica legea, dar asta nu ne absolvă de faptul să o respectăm. Faptul că sesizezi o faptă de corupţie nu e nimic rău, dimpotrivă, este o modalitate prin care arăţi că nu eşti interesat de aşa ceva. Arătând opiniei publice un astfel de lucru, poate vor înţelege şi participanţii la trafic că nu mai este cazul să apeleze la astfel de măsuri, aparent simple, de a încerca să-şi acopere încălcarea unei reguli de circulaţie prin oferirea unei sume de bani sau alte bunuri. Cel mai simplu este să respecţi regulile de circulaţie. Am purtat aceste discuţii cu colegii mei, bineînţeles. Toţi şefii au discutat cu colegii lor. Probabil în perioada următoare o să mai aflaţi de astfel de cazuri dacă lumea nu înţelege. E un lucru foarte bun că respectivii colegi nu au acceptat mita. Deşi unii spun «cu o floare nu se face primăvară», ca să ai o grădină trebuie să începi cu o floare. Nu poţi avea o grădină de la început.
- Ce părere aveţi despre faptul că unii poliţişti locali au şi atribuţii în domeniul rutier?
- Fiecare are atribuţiile lui, asta ca să delimităm foarte bine lucrurile. Cei de la Poliţia Locală, fiind în subordinea Consiliului Local, rezolvă problemele de competenţă a Consiliului Local. În mod sigur este un lucru bun că poliţiştii locali au şi atribuţii pe domeniul rutier. Haideţi să vă dau un exemplu. Se poate încălca o regulă de circulaţie prin aceea că un conducător auto opreşte neregulamentar. Este foarte puţin probabil că, din cauza lui, să se întâmple vreun accident rutier, el fiind oprit. Întrucât obiectivul meu este prevenirea accidentelor rutiere, activitatea mea o să fie focusată peste 90% pe cauzele generatoare de evenimentele rutiere, pe alcool , pe viteză, pe traversare neregulamentară ş.a.m.d. Nu-mi mai rămâne timp suficient să acţionez pe opriri neregulamentare, pentru că trebuie să recunoaştem că nu le putem face noi pe toate, nu suntem maşini. Sunt încălcări ale regulilor de circulaţie, într-adevăr, dar nu avem suficient timp şi resurse umane. Prin faptul că poliţia locală s-a înfiinţat, se pot rezolva astfel de probleme. Înfiinţarea ei este benefică. Nu vă pot da nişte date exacte, dar este un lucru foarte bun, tocmai pentru că au nişte atribuţii bine delimitate, pe opriri şi staţionări neregulamentare.
- Aveţi un mesaj pentru conducătorii auto?
- Respectarea legii nu trebuie văzută ca o constrângere. Respectarea legii trebuie să fie în atenţia tuturor, pentru că, făcând acest lucru, ne menţinem integritatea corporală, în primul rând. Nu trebuie să vedeţi Poliţia Rutieră ca pe o «sperietoare» sau ca fiind acel organism al statului care dă amenzi, reţine permise ş.a.m.d. Poliţia Rutieră trebuie să fie privită ca pe un partener, pentru că noi nu avem niciun interes să amendăm lumea fără motiv. Dimpotrivă, dacă nimeni nu încalcă regulile de circulaţie, nu o să avem accidente rutiere. O să fim doar prezenţi în zonele de risc şi atâta tot. Dar lumea e reticentă, se fereşte. E destul de greu.
- Dacă ar fi să alegeţi altă meserie în care să faceţi performanţă, ce v-ar plăcea să alegeţi? De ce?
- Dacă ar fi să aleg altă meserie, aş alege meseria de magistrat. Este un domeniu în care am pregătirea de bază şi e un domeniu în care munceşti pentru tine. Cel mai greu lucru este să munceşti cu oamenii. Tocmai din acest motiv am făcut masterul în domeniul resurselor umane. Eu plec de la principiul că nu sunt cel mai deştept, nu eu le ştiu pe toate. Cred că este imposibil să le ştii pe toate. Plecând de la o astfel de ipoteză, citesc, mă documentez în diferite domenii care au legătură cu munca pe care o desfăşor aici. Orice şef are un anumit număr de oameni în subordine pe care trebuie să-i canalizeze pe diferite direcţii, în aşa fel încât să îndeplinească obiectivele organizaţiei. Oamenii sunt de diferite tipuri, au mentalitate diferită, pregătire diferită. Şeful trebuie să-i cunoască pe toţi, să încerce să-i dea fiecăruia un lucru pe care să-l facă, unde ştie că va da rezultatele cele mai bune, trebuie să ştie să-i certe atunci când greşesc, să-i laude atunci când fac lucruri bune. Trebuie să ştie multe lucruri. Dar, una peste alta, toată activitatea de lucru cu oamenii nu e simplă. Mai ales când noi muncim cu oameni pentru alţi oameni, pentru societate. Nu-i lucru simplu. Uneori, o mică fisură în tot sistemul poate duce la rezultate urâte. Pe partea cealaltă, fiind magistrat, ai lucrurile proprii. Nu ai pe nimeni în subordine, nu răspunzi pentru ceva ce a făcut altcineva. Este altfel de muncă.
Peste 500 de permise suspendate de la începutul anului
Obiectivul la nivel european al Poliţiei Rutiere este reducerea la jumătate a mortalităţii rutiere, până în anul 2020. În primele patru luni ale acestui an, poliţiştii rutieri brăileni au participat la 241 de acţiuni şi controale. Au constatat un număr total de 141 de infracţiuni, dintre care 77 la regimul de circulaţie. 35 de persoane s-au ales cu dosar penal, pentru că s-au urcat la volan sub influenţa băuturilor alcoolice, având o alcoolemie peste limita legală. Numărul contravenţiilor este cu mult mai mare decât cel al infracţiunilor, acesta fiind 11.309. De asemenea, au fost reţinute în vederea suspendării 539 permise de conducere şi 183 de certificate de înmatriculare. Cele mai multe sancţionări contravenţionale au fost aplicate pentru depăşirea vitezei legale - 4.885, pentru nepurtarea centurii de siguranţă - 2.353, pietonilor - 1.389, şi 67 de amenzi pentru consumul de alcool.
