• decizia Guvernului Mihai Tudose de a cere Galaţiului să dea înapoi o parte din mia de hectare pe care a obţinut-o în 2002, a inflamat spiritele la nivelul conducerii oraşului vecin • primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu (PSD), a anunţat, recent, că i se pare o măsură hazardată şi neaprofundată • mai mult, a avertizat că “nu va sta cu mâinile în sân” şi a dat de înţeles că şansele pentru înfiinţarea asocierii dintre Brăila şi Galaţi, cu o miză imensă - investiţii şi fonduri europene atrase de milioane de euro -, scad dramatic • de cealaltă parte, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a ţinut să sublinieze că edilul gălăţean nu are ce ataca, atât timp cât discutăm despre o decizie a Guvernului • chiar şi aşa, şeful judeţului a punctat că nu este dispus să renunţe la înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Dunărea de Jos”, aşa că încearcă stabilirea unei întâlniri cu Pucheanu • împăciuitor, primarul Marian Dragomir propune ca sediul asociaţiei să fie chiar în cartierul “Dimitrie Cantemir”
Conducerea administraţiei gălăţene s-a “inflamat” la auzul deciziei Guvernului Mihai Tudose de a cere înapoi, în proprietatea statului, a unei părţi considerabile din mia de hectare ce le-a fost dată în 2002 pentru realizarea Cartierului ANL “Dimitrie Cantemir”. Potrivit presei gălăţene, primarul oraşului vecin, PSD-istul Ionuţ Pucheanu, s-a plâns în privinţa memorandumului aprobat, recent, de Guvern privind destinaţia celor 650 ha, şi a atras atenţia că “lucrurile nu vor rămâne aşa”. Mai mult, şeful Primăriei Galaţi a vorbit şi despre un viitor incert al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Dunărea de Jos”, subliniind că o parte dintre liderii brăileni insistă ca sediul să fie la Brăila, ceea ce gălăţenii nu pot accepta. Ca o paranteză, prin această asociere se urmăreşte, în fapt, atragerea de investiţii de milioane de euro, inclusiv fonduri europene, menite să dezvolte ambele oraşe. De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac, a precizat că el nu este certat cu nimeni şi că “nu s-au închis ambasadele”. A atras însă atenţia că, din punct de vedere administrativ, Galaţiul nu mai are căi de atac: trebuie să respecte decizia Guvernului, care spune cât se poate de clar că cele 655 ha ce au fost scoase la închiriere de gălăţeni pentru activităţi agricole (nerespectându-se astfel hotărârea iniţială a Executivului care preciza că acolo se vor construi locuinţe sociale), trebuie să se întoarcă la stat. Chiar şi aşa, social-democratul brăilean a dorit să sublinieze că, din punctul său de vedere, acest episod nu reprezintă un impediment în realizarea asocierii dintre Brăila şi Galaţi. Din contră, Chiriac a afirmat că a discutat chiar, ieri dimineaţă, cu Pucheanu în încercarea de a stabili o întrevedere cu acesta pentru a continua planificarea strategiei ADI “Dunărea de Jos”, plecând tocmai de la dezvoltarea terenului dintre cele două oraşe, care urmează să ajungă din nou în proprietatea statului. La rândul său, primarul Brăilei, Marian Dragomir, a venit cu o idee şi mai împăciuitoare şi a susţinut că aşa cum a propus ca denumirea Asociaţiei să fie “Dunărea de Jos”, la fel insistă pe ideea ca sediul să fie în Cartierul “Dimitrie Cantemir”, construit pe “mia de hectare” de la Vădeni.
Gălăţenii strâmbă din nas la decizia Guvernului privind întoarcerea celor 655 ha
Redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au încercat, ieri, să îl contacteze pe primarul Municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, însă chiar dacă iniţial a răspuns cu un sms în care a solicitat lămuriri privind subiectul apelului, ulterior nu a mai dorit să mai răspundă la telefon. Totuşi, edilul oraşului vecin şi-a manifestat nemulţumirea faţă de decizia Guvernului Mihai Tudose în cadrul unui interviu, recent acordat jurnaliştilor gălăţeni. Ei bine, Pucheanu a declarat pentru “Viaţa Liberă”, că proiectul privind dezvoltarea Cartierului Cantemir a fost sistat, pentru că în cartea funciară terenul figura ca agricol, în ciuda faptului că fusese dat pentru construirea de locuinţe. De asemenea, Pucheanu a mai atenţionat că inspectorii Curţii de Conturi au impus măsura ca suprafaţa agricolă rămasă neconstruită să fie scoasă la licitaţie pentru închiriere şi exploatare agricolă. Motiv pentru care, în prezent, Primăria Galaţi a încheiat deja un astfel de contract cu un arendaş.
Interesant este că PSD-istul Ionuţ Pucheanu consideră, potrivit presei gălăţene, măsura Guvernului Mihai Tudose ca fiind hazardată şi neaprofundată. Mai mult, acesta a punctat că a trimis împreună cu prefectul judeţului, toată documentaţia privind terenul, către Executiv, pentru a fi analizată şi speră că vor urma discuţii pe această temă, anunţând că gălăţenii “nu vor sta cu mâinile în sân”. De asemenea, acesta a punctat că acel contract de închiriere îşi va urma cursul, doar că beneficiar nu va mai fi Galaţiul, ceea ce nu consideră că este o măsură corectă.
“655 hectare ori 2.250 de lei dă o sumă consistentă! Evident că nu vom sta cu mâinile în sân şi nu vom lăsa lucrurile să se întâmple după cum doresc unii sau alţii. Eu înţeleg că la Brăila am produs un deranj… Voi face tot ce este imperios necesar şi legal pentru a ne apăra proprietatea municipiului Galaţi! Vom merge până în pânzele albe cu toate demersurile legale”, a afirmat Pucheanu pentru “Viaţa Liberă”.
Cât despre înfiinţarea Asociaţiei Intercomunicare “Dunărea de Jos”, sursa citată a mai precizat că proiectul nu a mai avansat în condiţiile date, mai ales că unul dintre liderii administraţiei brăilene insistă ca sediul să fie la Brăila şi nu la Galaţi.
Chiriac şi Dragomir propun variante de compromis
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat că primarul Galaţiului “este îndreptăţit să facă ce vrea, să atace ce vrea şi unde vrea”. Cu toate acestea, Chiriac susţine că Pucheanu trebuie să respecte decizia Guvernului, care a decis să ceară terenul în proprietatea statului, în condiţiile în care nu a fost folosit pentru scopul în care fusese dat în primă fază. Chiriac nu renunţă totuşi la ideea realizării Asociaţiei Intercomunitare “Dunărea de Jos” cu gălăţenii şi susţine că este cea mai bună măsură de a dezvolta zona respectivă.
“Eu susţin în continuare, ca preşedinte al CJ Brăila, că această Asociaţie «Dunărea de Jos» este singura soluţie ca acea zonă să se dezvolte armonios, frumos, durabil, pe termen mediu şi lung. Indiferent al cui va fi terenul acela. Al ADS-ului, al Brăilei sau al Galaţiului. Doar prin forţe unite, prin această asociere «Dunărea de Jos», care nu ar fi nici a Brăilei, nici a Galaţiului, ci a celor două comunităţi, putem să dezvoltăm foarte multe lucruri pe acel teren. Eu cred cu tărie că această asociere nu este moartă şi că se poate face chiar şi până la sfârşitul anului, dacă suntem oameni cerebrali, înţelepţi şi inteligenţi. Cred că orgoliile trebuie lăsate la o parte şi trebuie să se ţină foarte mult cont de dorinţele oamenilor. Pentru că doar prin proiectele pe care le-ar face asocierea, putem să dezvoltăm acea zonă”, a afirmat Chiriac. Mai mult, şeful judeţului a ţinut să puncteze că, ieri dimineaţă, după declaraţiile făcute de primarul Galaţiului, a purtat un dialog telefonic cu acesta în încercarea de a stabili o întâlnire viitoare tocmai pe această temă.
“Pentru mine personal nu ar conta foarte mult dacă sediul Asociaţiei ar fi la Brăila sau la Galaţi. Până la urmă vor fi oameni care vor lucra în această asociere şi de la Brăila şi de la Galaţi, cu siguranţă va fi o echipă mixtă de oameni. Deja vorbim de lucruri care nu ar mai fi de actualitate. Pentru mine sediul poate să fie oriunde. Şi la Măcin. Nu am o problemă. Important e să fie asocierea, să avem o întâlnire, să începem să ne gândim la proiecte comune, viabile pentru a construi acolo. Dar nu cred că am «închis ambasadele», cum s-ar spune. Există dialog, numai că ar trebui să batem în cuie odată pentru totdeauna anumite lucruri. Cum ar fi sediul. Pentru mine nu este un subiect tabu. Pentru mine este mai important ca această asociere să se întâmple şi să funcţioneze. Şi să văd un plan efectiv. De exemplu, noi avem la Consiliul Judeţean acel plan de dezvoltare al urbei. Pot să vin cu el şi să îl dau asocierii. Să vedem dacă mai este de actualitate, dacă mai este viabil. Pentru că au fost bani cheltuiţi de Consiliul Judeţean şi ar fi păcat ca asocierea să mai cheltuie alţi bani pentru încă un plan de dezvoltare a acelei zone. Cel pe care îl avem poate fi îmbunătăţit, dacă va fi cazul. Dacă nu, el poate rămâne în picioare. Oricum, eu nu sunt certat cu nimeni”, a conchis Chiriac.
La rândul său, primarul Marian Dragomir a venit cu o idee de compromis, astfel încât proiectul comun cu gălăţenii să poată merge înainte. Acesta a precizat că aşa cum a propus ca numele Asociaţiei să fie “Dunărea de Jos”, tocmai pentru a nu începe cu numele vreuneia dintre părţile implicate, la fel va propune ca sediul să fie în cartierul “Dimitrie Cantemir”.
“Eu cred în continuare în asocierea dintre Brăila şi Galaţi. S-a demonstrat în decursul timpului că toate orgoliile au fost trecătoare şi au dispărut odată cu oamenii care le-au avut. Au existat mai multe discuţii. Noi ne-am înţeles în ceea ce priveşte statutul. Rămăsese la un moment dat o temă în divergenţă vizavi de denumire. Şi pentru a nu mai începe cu B de la Brăila sau G de la Galaţi, sau a nu se chema cu numele vreunuia dintre cele două oraşe, eu am propus ca asociaţia să se numească «Dunărea de Jos», lucru cu care toată lumea a fost de acord. Şi pentru a nu mai exista orgolii legate de locaţia sediului, că este la Brăila sau la Galaţi, eu le propun să fie între cele două oraşe. Inclusiv în Cartierul «Dimitrie Cantemir»“, a declarat Dragomir.
Prefectura Judeţului Galaţi încă nu a atacat în contencios hotărârea CLM privind închirierea terenului pentru agricultură
Asta a declarat, ieri, prefectul Judeţului Galaţi, Gabriel Aurelian Panaitescu, cu precizarea că termenul legal în care poate ataca o hotărâre de CLM în contencios administrativ este de 7 luni, potrivi legii. Chiar şi aşa, prefectul a precizat că analizează speţa cu celeritate.
“Pentru atacarea unei hotărâri a Consiliului Local, Prefectura are ca termen maxim 7 luni de zile, dar noi ne ocupăm cu celeritate de ea. Suntem în stadiul în care cerem documente”, a afirmat Panaitescu.
Reamintim că, în şedinţa din 13 septembrie, Guvernul Mihai Tudose a adoptat un Memorandum prin care a solicitat CLM Galaţi să adopte o hotărâre prin care să treacă terenul de 655,29 hectare de lângă Cartierul “Dimitrie Cantemir”, din domeniul public al municipiului, în domeniul public al statului”. Demersul Executivului a venit după ce administraţia brăileană, pistonată de către consilierii judeţeni ai PNL, a emis o serie de adrese către ministerele de resort, premierul României şi Prefectura Galaţi prin care a semnalat modul în care terenul respectiv a fost scos la licitaţie pentru exploatare agricolă de către gălăţeni, nerespectându-se astfel hotărârea Guvernului Adrian Năstase care dăduse terenul de o mie de hectare pentru construirea de locuinţe sociale.
