Avea mai puţin de 30 de ani când a devenit viceprimar al municipiului Brăila şi a demonstrat că tinerii pot avea succes în politică şi în administraţia publică. Entuziast şi încrezător în schimbare, Alexandru Dănăilă, preşedintele organizaţiei municipale a PNL, ne-a vorbit despre activitatea din cadrul Primăriei, despre stereotipurile cu care s-a luptat în administraţia publică locală şi despre importanţa votului de duminică.
- Sunteţi cel mai tânăr viceprimar pe care l-a avut municipiul Brăila. A fost acest aspect un handicap în activitatea din cadrul Primăriei, în relaţiile cu subalternii şi colaboratorii dumneavoastră?
- Nu aş vrea să-i spun handicap. A fost o perioadă de acomodare şi au existat, e adevărat, multe probleme la nivelul percepţiei. E adevărat, sunt unii oameni care pun etichete având ca singur criteriu vârsta. Astăzi cred că am trecut peste această etapă în care nu contează ce spui sau ce faci şi în care singurele aspecte luate în calcul pentru formarea unei opinii sunt vârsta şi vechimea în respectivul loc de muncă. Sunt în Primărie oameni care au o vechime mai mare decât anii pe care îi am eu, şi poate aici a existat o reticenţă mai mare, dar legile care ne ghidează activitatea în administraţia publică locală sunt într-o dinamică permanentă şi atunci este important să fii la curent tot timpul cu ultima formă a documentului respectiv. Bineînţeles că un rol important îl joacă şi experienţa... Una peste alta cred că această perioada, de început, în care din cauza vârstei am fost privit poate cu neîncredere, m-a determinat să fiu foarte atent şi aplicat în activitatea administrativă. Sper, cel puţin la nivelul colaboratorilor direcţi, că am reuşit să înving stereotipiile legate de vârstă şi să rup ceva din cercul vicios în care tinerii nu au loc în prim plan fiindcă nu sunt lăsaţi să capete "experienţă". Imi doresc ca această barieră să dispară pentru că am văzut foarte mulţi tineri care ocupă funcţii şi care fac acest lucru cu responsabilitate. Cred, aşadar, că tinerii merită o şansă. În politică, în administraţia publică, în sistemul bugetar dar şi în cel privat. De fapt, poate că e greşit spus. Nu tinerii merită o şansă, ci tinerii sunt o şansă.
- Referitor la atribuţiile care v-au fost delegate de primarul municipiului, ar fi fost şi alt sector de activitate de care v-ar fi placut să vă ocupaţi?
- Mandatul meu de viceprimar a început în anul 2011, în perioada de funcţionare a consiliului municipal 2008-2012, atunci când l-am înlocuit pe Stănel Necula şi am preluat atribuţiile pe care acesta le avea delegate de domnul primar. A existat o periodă de acomodare cu activitatea din primărie şi am înţeles că în relaţia cu cetăţenii care vin la primărie nu să se plimbe, ci pentru că au probleme reale, care asteaptă o soluţie, este mai important să poţi face cât mai bine activitatea pe care o desfăşori. Pentru mine este mai important ca o cerere să fie soluţionată într-un timp cât mai scurt, fără să astepte cel care a făcut-o 30 de zile, doar pentru ca este posibil şi aşa. Nu sunt eu cel care poate spune dacă lucrurile se întâmplă în acest fel, dar sunt sigur că persoanele care au avut diverse solicitări au simţit o îmbunătăţire în ultima perioadă, măcar la nivelul operativităţii. Am încercat să-i fac pe colegii mei, pe colaboratori şi pe cei cu care am intrat în contact să priveasca Primăria ca pe un partener gata să-i ajute în cel mai scurt timp şi în condiţiile legii. Primăria este un partener al oamenilor, nu o instituţie scorţoasă, căţărată pe un piedestal, asta îmi doresc să înţeleagă cetăţenii şi angajaţii Primăriei deopotrivă.
"Fac un apel la tinerii brăileni să vină duminică şi să voteze"
- Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai importantă realizare în calitate de viceprimar al municipiului?
- Este o întrebare pe care o primesc destul de frecvent, dar al cărei răspuns vine din activitatea unei echipe întregi, din care astăzi fac şi eu parte. Este greu să spun că într-o echipă care are câteva sute de persoane am reuşit ceva de unul singur. Succesele, ca şi nereuşitele sunt ale tuturor. Orientarea pe care eu am avut-o încă de la început a fost către cei tineri, care urmează sau şi-au întemeiat deja o familie şi a căror situaţie locativă nu este una strălucită. Din acest motiv am propus regulamentul care dă posibilitatea tinerilor să primească in folosinţă gratuită o suprafaţă de teren pentru a construi o locuinţă şi mai departe un proiect de casă la alegere, astfel incât tot demersul pe care fiecare trebuie să-l facă pentru obtţnerea autorizaţiei de construire să fie redus la minim. Volumul de muncă a fost unul destul mare, aproape 4.000 de dosare, document cu document, până la momentul la care aceste terenuri pot fi atribuite. In şedinţa consiliului local din luna mai va fi supusă aprobării etapa premergătoare deschiderii cărţii funciare, iar din luna iunie va putea incepe atribuirea efectivă. Dacă nu ar fi existat toată această birocraţie, lucrurile s-ar fi desfăşurat într-un alt ritm, mai alert. Din fire sunt un tip practic, dar când vine vorba de administraţie, pragmatismul trebuie îmbinat cu procedura.
- De ce ar trebui să se prezinte brăilenii la vot, la alegerile europarlamentare?
- Când ne gândim la Parlamentul European, de multe ori ni se pare o chestiune abstractă, pentru că nu avem timp să analizăm impactul pe care această instituţie îl are asupra vieţii noastre cotidiene. Este important ca oamenii să meargă la vot indiferent de opţiune politică pentru a da o legitimitate celor care ne vor reprezenta în Europa alături de celelalte state membre. Din fiecare ţară un număr de parlamentari vor fi aleşi pentru a face parte din legislativul european, adica şi din România toate locurile vor fi ocupate oricum, iar eu cred că un număr cât mai mare de cetăţeni ar trebui să voteze pentru ca aceste locuri să nu fie ocupate de oricine, ci de oameni cu experienţă din mandatele trecute sau de profesionişti adevăraţi. Majoritatea investiţiilor de amploare realizate în ţară, dar şi in Brăila sunt finanţate cu fonduri europene. Gândiţi-vă ce ar însemna ca acolo să fie şi un brăilean, un medic aşa cum este colegul nostru Cristian Pricop, care ştie cel mai bine de ce este nevoie pentru un sistem de sănătate performant, şi cum putem reduce preţurile la medicamente, de exemplu. Însă nu este vorba numai despre asta. În fond, pentru ca Brăila să capete o nouă faţă este nevoie de fonduri europene pe care le putem atrage mult mai având un reprezentant acolo. Apoi alegerile europarlamentare sunt extrem de importante atât în context local ori naţional, cât şi în context internaţional. Europa şi implicit România au nevoie de grupări politice puternice, care să sprijine valorile democratice. Şi fiindcă am vorbit despre tineri şi despre şansa pe care ei o reprezintă, fac un apel la ei, la tinerii brăileni, să vină duminică şi să voteze. Să arate că le pasă de viitorul lor, de România, de democraţie. Este un apel sincer, din partea unui tânăr ca şi ei.
- Daţi un exemplu de proiect de lege adoptat în Parlamentul European şi cu sprijinul europarlamentarilor liberali, care a avut un impact pozitiv asupra vieţii românilor.
- Rata absorbţiei fondurilor europene a fost foarte scăzută în mandatul financiar 2007-2013. Pentru a mai salva din sumele nefolosite, care se pierdeau pentru totdeauna, s-a solicitat şi s-a obţinut de la Comisia Europeană prelungirea perioadei de absorbţie a fondurilor europene până în decembrie 2015, cu 2 ani mai mult decât perioada iniţială care expiră în decembrie 2013. Negocierile s-au purtat de către eurodeputatul liberal Ramona Mănescu, coordonator al Comisiei de Dezvoltare Regională din cadrul PE.
