Actorul, scriitorul, profesorul şi politicianul Mircea Diaconu şi-a lansat la Biblioteca Judeţeană romanul "La noi, când vine iarna", volum apărut anul trecut la editura Polirom. Moderatorul întâlnirii, dr. Claudiu Brăileanu, a oferit la început câteva date din biografia scriitorului şi actorului Mircea Diaconu, după care a dat cuvântul criticilor, profesorii Viorel Mortu şi Ioan Munteanu. Profesorul Viorel Mortu consideră că romanul "La noi, când vine iarna" este o carte provocatoare în cod estetic, o pagină interesantă din obsedantul deceniu, anii 50. "Mircea Diaconu se situează polemic faţă de literatura acelor ani şi scrie o carte a paradisului devastat, găseşte o formulă subtilă şi iese de sub influenţa lui Creangă, adică nu mai apare acel atunci şi acum. În cazul nostru istoria îşi face de cap, jefuieşte, răvăşeşte firi, marchează destine, iar cel mai afectat este copilul. Cartea este, de fapt, o confesiune, frumoasă, dulce, plăcută, iar autorul, cu o intuiţie subtilă, se mută cu arme şi bagaje narative în vârsta copilăriei şi realizează o performanţă epică de mare subtilitate", a apreciat profesorul Viorel Mortu. Apoi, profesorul Ioan Munteanu a comentat romanul şi a oferit numeroase exemple, citate, care să-i susţină ideile.
La final, autorul a povestit, spre încântarea publicului care l-a ascultat cu sufletul la gură, crâmpeie din viaţa sa, secrete ale vieţii de actor, cum a început să scrie, neîncrederea de care s-a lovit tot timpul carierei sale literare, lipsa cronică de timp pentru scris din cauza meseriei de actor care este foarte solicitantă. "Actorul trăieşte mereu cu această spaimă: spectatorul din faţa lui să nu se plictisească, iar eu când scriu trăiesc acelaşi lucru. Mie mi-e teamă să nu plictisesc, de aceea cuvintele în plus nu au ce căuta. Mai e apoi o tehnică actoricească fundamentală pe care o folosesc şi când scriu. Singurul instrument real al actorului profesionist este puterea de a comanda trupului său. Ai un trup, care e cum e, iar fiinţa aceea trebuie să se mute în altă identitate, un alt individ care are nevoi, dorinţe, aspiraţii, care sunt conţinute de text, iar corpului tău trebuie să-i dai suferinţele celuilalt, chiar şi boala. Atunci comanzi corpului tău să primească aceste date şi la un actor cu experienţă corpul răspunde. De aceea, tehnica mea de scris este pur actoricească, mă pun în pielea altcuiva, a acelui copil şi am gândit şi am reacţionat ca el în situaţiile date. Este mecanica primordială a actoriei", a mărturisit Mircea Diaconu.
Întâlnirea s-a încheiat cu sesiunea de autografe şi cu promisiunea organizatorilor, a Bibliotecii Judeţene, că asemenea întâlniri se vor realiza lunar, pentru a oferi brăilenilor delicii cultural-literare.
