În comunism, sistemul de justiţie era un domeniu al bărbaţilor, care făceau scut în jurul bărbaţilor din elita conducătoare. Situaţie care a început să se schimbe odată cu venirea democraţiei şi a capitalismului în anii 90, când procurori şi judecători prost plătiţi de stat au renunţat la slujba lor pentru a deveni avocaţi şi oameni de afaceri, deschizându-se astfel uşile pentru femei în acest domeniu. Rezultatul - 60% dintre procurorii şi judecătorii actuali din România sunt femei, scrie agerpres.ro, citând o analiză a agenţiei Associated Press.
"Feminizarea sistemului de justiţie" ajută România să se debaraseze de statutul de mlaştină a corupţiei şi nepotismului, susţine Cristian Pârvulescu, decan al Facultăţii de Stiinţe Politice din cadrul SNSPA. Primul vânt al schimbării a venit în 2005, după ce Traian Băsescu a fost ales preşedinte în urma unei campanii concentrate pe combaterea corupţiei. Anul următor, el a numit-o pe Laura Codruţa Kovesi procuror general al României, prima femeie în acest post. La acea vreme ea avea doar 33 de ani. După aproape un deceniu, Kovesi este cea mai puternică femeie din România, conducând o campanie anticorupţie care urmăreşte fără teamă cele mai puternice personaje ale României, continuă sursa citată.
Activitatea intensă
În ultimele luni, procurorii anticorupţie au pus sub acuzare un fost ministru de finanţe pentru luare de mită, l-au cercetat pe cumnatul premierului Victor Ponta sub suspiciunea de luare de mită şi i-au investigat pe fratele, pe un colaborator apropiat şi pe ginerele lui Traian Băsescu, aminteşte sursa citată. În 2014, cazurile urmărite de DNA au dus la 1.051 condamnări, faţă de 743 în anul precedent. În acest an sunt aşteptate şi mai multe cazuri.
Printre cei condamnaţi începând din ianuarie 2014 s-au aflat un fost premier, şapte foşti miniştri, un fost vicepremier, patru parlamentari, un europarlamentar, 39 de primari, 25 de magistraţi şi doi magnaţi. Însuşi Traian Băsescu, care şi-a încheiat mandatul în decembrie, face obiectul unei anchete conduse de procurorul Adina Petrescu pentru acuzaţia de ameninţarea publică a unui senator şi tentativa de şantajare a unui senator care i-a acuzat familia de nereguli.
Kovesi, fostă jucătoare de baschet profesionist, a devenit magistrat în 1995. "În urmă cu 20 de ani, se spunea că mandatul de procuror nu este pentru femei şi că noi am renunţa mai uşor. Sper că am înlăturat această prejudecată", a declarat Laura Codruţa Kovesi pentru Associated Press. Kovesi şi colegii săi sunt criticaţi constant de politicieni şi în organele de presă ai căror patroni au fost ei înşişi condamnaţi pentru corupţie. Ea are acum gărzi de securitate care îi asigură paza.
Crime împotriva umanităţii
AP face referire şi la procurorul Denisa Cristodor, în vârstă de 37 de ani, care "a scris istorie" toamna trecută, când a instrumentat primul caz împotriva unui gardian de închisoare din perioada comunistă, suspectat de crime împotriva umanităţii. Cruciada lui Cristodor a început din convingerea că ororile epocii comuniste nu trebuie să rămână nepedepsite - indiferent cu cât timp în urmă au avut loc. În ultimul an, Cristodor l-a pus sub acuzare pe fostul comandant al închisorii de tristă amintire de la Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, şi pe comandantul lagărului de muncă forţată de la Periprava, Ion Ficior,unde au murit peste 100 de oameni. Cristodor a lucrat la dosarele Vişinescu şi Ficior încă din 2013. Ea a vorbit cu zeci de martori, s-a deplasat la locuinţele celor care erau prea bolnavi ca să se mai poată deplasa până la procuratură şi a vizitat închisoarea de la Râmnicu Sărat.
