Noua lege a zilierilor duce la sapă de lemn sectorul agricol din Brăila. Cei care apelează la lucrătorii cu ziua sunt obligaţi să îşi facă PFA sau SRL şi să ţină un registru al zilierilor. Micii fermieri din sectorul legumicol din judeţ sunt nemulţumiţi de noile prevederi ale Legii 52/2011, pentru că "le pun lacăt la sere" şi pe modestele producţii. Modificarea textului de lege mai degrabă încurajează munca la negru decât să o reglementeze, atrag atenţia aceştia.
Intrate în vigoare pe 17 iunie, noile prevederi impun ca cei care angajează cu ziua să completeze într-un registru de evidenţă, pentru care vor plăti 80 de lei, numărul de ore lucrate, vârsta, precum şi alte date personale ale zilierilor, pe care ulterior să le trimită la Inspectoratul Teritorial de Muncă. În plus, cel care vrea să angajeze zilieri trebuie să fie PFA sau societate comercială, altfel activitatea este considerată muncă la negru şi cel care este prins cu oameni la muncă fără contract riscă amenzi usturătoare. "Trebuie să-mi deschid o societate pentru o bucăţică de grădină. Cum să-mi deschid? M-am interesat. Sunt o groază de paşi, o mulţime de cheltuieli şi implică multe responsabilităţi care nu ne reprezintă ca activitate. Noi am funcţionat pe certificat de producător şi ne-am comercializat produsele cu acest certificat, mergând în târguri sau pieţe unde am putut şi noi să vindem ce-am produs. Activitatea necesită şi implicarea de muncitori, zilieri, o zi, două pe săptămână. Inspectoratul Teritorial de Muncă a venit şi a făcut verificări, asta e meseria lor, nu comentez. Dar şi ei trebuie să înţeleagă că eu nu am cum să-mi deschid o societate pentru că duc o activitate de 2, 3 luni de zile pe an. Vin şi ne ameninţă şi ne fac să ne simţim infractori pe pământurile noastre pe care le muncim. Eu nu pot să-i fac contract de angajat zilier dacă nu sunt persoană autorizată. Şi nu-mi permit să duc această logistică şi taxe pe care ei le vor", se plânge un producător din Brăila, sub protecţia anonimatului.
Angajatorii care nu respectă obligaţiile legale, nu întocmesc registre cu munca prestată de fiecare zilier sau angajează oameni cu ziua fără să fie persoane juridice riscă amenzi de până la 6.000 de lei. Însă, pe lângă acest registru, beneficiarul, adică fermierul care solicită ajutor pentru lucrarea pământului, este obligat, potrivit noilor prevederi, la plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestată de zilier. Această obligaţie fiscală este de 16%, procent calculat la remuneraţia brută.
"OK. Să mănânce şi Statul! Dar el prea vrea să pape tot"
Îngenuncheaţi de taxe, micii fermieri se simt neputincioşi pe pământul lor şi cer sprijinul parlamentarilor pentru a modifica noua Lege a zilierilor. "Noi am apelat la domnul deputat Cristian Rizea. Suntem un grup de producători de legumicultură din Brăila. Noi ducem o activitate de subzistenţă şi câteodată ne merge mai bine, câteodată rămânem datori. Am căutat să avem o activitate în locurile noastre de baştină. Dar văd că devine din ce în ce mai greu să trăieşti în România. Nu suntem absurzi. OK. Să mănânce şi Statul! Dar el prea vrea să pape tot. Păi eu ce mai mănânc? Am patru copii, cu ce îi hrănesc?", se întreabă brăileanul. Potrivit acestuia, o soluţie echitabilă pentru toţi (Stat-agricultor-zilier) ar fi menţinerea registrului de evidenţă a zilierilor şi atât, nimic mai mult". Să-mi dea acel registru de la ITM, dar pe bază de buletin sau carte de identitate, nu să-mi fac societate. Nu îmi permit eu, că sunt mai tânăr, dar un bătrân de 70 de ani care are nevoie de ajutor pentru a-şi lucra pământul?", mai adaugă agricultorul.
Rizea promite să-i ajute
Deputatul PSD de Brăila Cristian Rizea recunoaşte că atunci când s-a votat Legea în Parlament, nimeni nu s-a gândit la statutul de zilier în domeniul agricol. Contactat telefonic, Rizea a dat garanţii că îi va ajuta. "Ştiţi că a fost adoptată de noi, în Parlament, Legea zilierilor. Problema este că, din păcate, nimeni nu s-a gândit la ei, pentru că majoritatea dintre noi asociem termenul de zilier cu muncitorul din domeniul construcţiilor, unde există activitate atât vara cât şi iarna, adică se lucrează încontinuu. Într-adevăr, unii oameni din judeţ au o agricultură de subzistenţă. Ei, atunci când condiţiile meteo le sunt favorabile au nevoie o lună, două de ajutoare de zilieri, pentru care, conform legii, aveau un registru de evidenţă. Acum sunt obligaţi să-şi înfiinţeze un PFA sau SRL. Ori taxele care ar presupune înfiinţarea unei societăţi pe care trebuie să o ţii deschisă tot timpul anului înseamnă diminuarea profitului. Deci ce ar lua pe mere, ar da pe pere şi pe bună dreptate au reclamat aceste lucruri. Eu îi asigur că îi voi ajuta. Prin ce mod, rămâne de văzut. Dacă nu ţine de APIA sau ITM Brăila şi va fi nevoie să modificăm legea voi înainta această iniţiativă legislativă", a declarat pentru "Obiectiv", deputatul PSD. Rizea susţine că a purtat deja o serie de discuţii cu preşedintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor, deputatul Florin Iordache, care l-ar fi asigurat de tot sprijinul pentru a găsirea unei soluţii.
