Alexandru Dănăilă, viceprimar al municipiului, este unul dintre susţinătorii Brăilei în competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. În acest context, Dănăilă propune un plan coerent care, dacă va fi dus la bun sfârşit, reabilitarea centrului vechi - care înseamnă şi clădiri şi faţade şi terase cu design unitar - se poate transforma dintr-un vis frumos într-o realitate. Nu peste noapte! Viceprimarul Dănăilă susţine că în maxim 5 ani această realitate ar putea fi vizibilă. Rămâne de văzut dacă autorităţile locale se vor pune pe treabă şi vorbele chiar se vor transforma în fapte.
- Se tot vorbeşte despre centrul vechi al Brăilei, despre dorinţa autorităţilor de a da, în sfârşit, o faţă unitară acestui loc definitoriu pentru oraş. Ce pot face, de fapt, autorităţile locale?
- Lipsa unor reglementări şi regulamente clare a dus, din păcate, la degradarea unor clădiri de o importanţă arhitecturală şi istorică aparte şi la o reabilitare relativ neunitară a imobilelor din centrul istoric. Acţiunea de salvare, pentru că despre asta vorbim, despre salvarea acestor clădiri, are nevoie de un regulament aprobat în Consiliul Local Municipal, în concordanţă cu legislaţia în vigoare. Primăria Brăila va putea apoi ca, împreună cu proprietarii clădirilor din aceste zone, persoane fizice sau juridice, să intervină asupra faţadelor şi chiar a structurilor clădirilor, acolo unde este cazul. Am demarat procedurile şi suntem în plin proces de inventariere a imobilelor cu probleme şi pentru stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte intervenţiile. Vrem să identificăm soluţia optimă de parteneriat şi nivelul implicării fiecărei părţi în ceea ce înseamnă aducerea cât mai aproape de starea iniţială a clădirilor aflate în locaţiile emblematice ale municipiului Brăila. Aşa cum probabil ştiţi, inclusiv primăria are în proprietate clădiri în centrul vechi, iar aceste proprietăţi le vom folosi în scopurile pe care le vom considera importante pentru oraş. Avem în vedere inclusiv schimbarea destinaţiei actuale a clădirilor municipalităţii şi relocarea persoanelor care le ocupă, astfel încât să poată fi reabilitat întregul amplasament.
- După ce acest regulament va fi aprobat, ce paşi concreţi se vor face?
- Ne aflăm la faza la care vrem să ştim de la ce plecăm, astfel încât măsurile pe care le propunem să fie viabile şi să fie puse rapid în aplicare. Până anul viitor, vom definitiva atât regulamentul despre care vă vorbeam, cât şi un proiect de reabilitare a faţadelor din centrul vechi. Va urma o fază de dezbateri, la care să participe specialişti, dar şi locuitori ai oraşului, şi din care să reiasă o strategie, cele mai bune soluţii pentru centrul vechi. Vom trece apoi la aplicarea măsurilor şi aici ne gândim serios că există fonduri europene care pot fi accesate pentru a reface centrul vechi. Să nu uităm, foarte important, sprijinul pe care statul francez ni-l acordă în acest demers al nostru, de reabilitare a clădirilor vechi. Practic, lucrările de reabilitare pot demara în 2016, dacă se respectă calendarul. Trebuie să se înţeleagă, însă, că vorbim despre un proces de durată, care va dura trei-cinci ani. Nu se poate face peste noapte ceea ce nu s-a făcut în 25 de ani!
- Care este prioritatea momentului?
- Inventarierea fiecărui imobil este prioritatea acestei perioade, astfel încât să ştim de la ce plecăm şi să putem evalua modul în care urmează să intervenim. Sper să beneficiem de sprijinul şi deschiderea proprietarilor de imobile, care să ne pună la dispoziţie toate informaţiile de care avem nevoie. Personal, cred că, într-un timp relativ scurt, vom schimba impresia generală care s-a format în ultimii ani, că în Brăila sunt clădiri foarte frumoase în centrul vechi, dar pe care nimeni nu are interes să le pună în valoare. Procedura de inventariere se va încheia în luna august, cel mai târziu, septembrie 2015. În paralel, specialiştii lucrează la regulamentul despre care vorbeam şi care va fi gata până anul viitor. În baza regulamentului vom întocmi proiectul, prin care să atragem fonduri europene.
"Cei care locuiesc sau deţin imobile în centrul istoric să înţeleagă că acestea nu sunt simple locuinţe"
- Există pârghii pentru a-i determina pe proprietari să respecte regulile pe care municipalitatea le va impune?
- Întâi de toate, trebuie ca toţi cei care locuiesc sau deţin imobile în centrul istoric să înţeleagă că acestea nu sunt simple locuinţe sau spaţii comerciale, ci reprezintă istoria oraşului. Pârghiile de care mă întrebaţi există, iar modul în care noi le vom folosi depinde strict de atitudinea noastră cu privire la această chestiune. Avem în legislaţia naţională două legi, Legea nr. 153/2011 şi Legea nr. 422/2001, ce conferă posibilitatea consiliilor locale să reglementeze modul în care pot să se implice în reabilitarea şi amenajarea zonelor de interes şi a monumentelor istorice. Pe lângă posibilitatea alocării unor sume de bani din bugetul propriu, odată cu adoptarea regulamentului şi definitivarea proiectului despre care vă spuneam, anul viitor vom putea aplica inclusiv pentru atragerea de fonduri europene din exerciţiul bugetar 2014-2020.
- Ce se poate face dacă autoritatea locală impune reguli, dar proprietarul invocă faptul că nu deţine fondurile necesare investiţiei?
- Legislaţia permite, acolo unde se constată astfel de situaţii, posibilitatea de intervenţie a autorităţii, în condiţii speciale. Este nevoie de o analiză pentru fiecare imobil în parte şi abia apoi putem să stabilim modul în care respectivele sume vor fi alocate din bugetul local, precum şi modul în care acestea vor fi recuperate sau nu, în funcţie de fiecare caz în parte. Şi aceste prevederi vor face parte din regulamentul ce va fi supus aprobării Consiliului Local Municipal. Spre exemplu, dacă un proprietar va demonstra că nu deţine venituri sau are venituri insuficiente, primăria va interveni, va reface imobilul, dar va ajusta ulterior impozitul pe clădire, astfel încât să recupereze în timp o parte din banii investiţi. Acestea sunt aspecte concrete pe care le vom stabili în urma dezbaterilor despre care vă vorbeam.
- S-a pus vreodată problema ca Primăria Brăila să cumpere, spre exemplu, şi să renoveze acele imobile lăsate de proprietari în paragină, pe care, ulterior să le utilizeze spre închiriere sau în alte scopuri?
- Conform legii, niciun imobil din centrul istoric nu poate fi înstrăinat fără exercitarea dreptului de preempţiune din partea Primăriei municipiului Brăila. Până astăzi, am discutat doar de cazuri punctuale pe care municipiul le-a avut în vedere în ceea ce priveşte cumpărarea, cum a fost situaţia de la Teatrul de păpuşi. Numai că, odată cu apariţia regulamentului, se vor stabili linii clare de acţiune. Regulamentul va preciza zone de interes, în care există mai multe clădiri de patrimoniu şi, dacă într-o astfel de zonă se va pune problema vânzării unei clădiri, vom decide cu prioritate cumpărarea acesteia, ca soluţie de deblocare a unor probleme ce ar putea încetini implementarea integrată a proiectului de refacere a centrului vechi.
"În ultimii ani, în ce priveşte terasele, ce s-a stabilit astăzi, s-a schimbat a doua zi"
- Dincolo de aspectul oraşului, mai rezolvă ceva refacerea centrului vechi al Brăilei?
- Odată reabilitat, centrul istoric al Brăilei va putea să concureze atât la nivelul aspectului, cât şi al fluxului persoanelor care îl vor tranzita, cu zone consacrate, cum ar fi Sighişoara sau Braşov. Sunt unul dintre cei care chiar cred că acest ansamblu de clădiri din centrul vechi al Brăilei este o bogăţie pe care puţine oraşe din ţară le au şi care dau suflet oraşului. Am prieteni din alte zone ale ţării, care sunt îndrăgostiţi de Brăila, de Dunăre, dar mai ales de centrul vechi. Chiar cred că această zonă poate reprezenta şi un motor al economiei locale, că poate determina dezvoltarea turismului, a comerţului, a serviciilor. Şi mai cred că reabilitarea acestor clădiri poate reprezenta un argument serios în competiţia pentru capitală culturală europeană, statut la care Brăila râvneşte. Brăila poate redeveni vechiul oraş cosmopolit despre care azi mai citim doar prin cartea de istorie.
- Ce se poate face cu terasele din zona centrală a oraşului şi chiar cu cele aflate pe malul Dunării, pentru ca acestea să aibă un aspect mai plăcut, mai unitar?
- M-am întâlnit cu proprietarii spaţiilor de alimentaţie publică din zona străzii Mihai Eminescu şi am ajuns la concluzia că este nevoie de o schimbare, dar pentru ca această schimbare să poată avea loc este nevoie, în primul rând, de creşterea încrederii acestora în Primăria Municipiului Brăila. Spun acest lucru deoarece, în ultimii ani, în ce priveşte terasele, ce s-a stabilit astăzi, s-a schimbat a doua zi. Anul acesta va fi un an de tranziţie şi intenţionăm să organizăm un concurs de proiecte, de idei, din care să reiasă un regulament aplicabil de anul viitor, pentru ca amenajarea acestor terase să fie făcută unitar, pentru o perioadă mai lungă de timp. Dacă e să impunem reguli pe care toată lumea să le respecte, nu putem veni să schimbăm aceste reguli în fiecare an!
-Ce şanse acordaţi Brăilei de a deveni capitală culturală europeană?
- Vă propun să ne gândim doar la atât: Piaţa Poligon este prima piaţă publică din România. La fel de bogată este şi istoria Pieţei Traian sau a străzii Mihai Eminescu. Sunt locuri care există de mai bine de 100 de ani şi care vor exista, probabil, alte câteva sute de ani, dacă avem grijă de ele. Da, eu cred în şansele Brăilei de a deveni Capitală Culturală Europeană, dar pentru a putea ajunge la această titulatură este nevoie de muncă, iar toţi cei care cred în reuşita acestui proiect să se aşeze la aceeaşi masă. Cred că intervenţia noastră în reabilitarea centrului istoric al Brăilei ne va spori şansele de reuşită şi mai cred că trebuie să ne apucăm imediat de treabă!
