Întreaga poveste privind modificarea ilegală a conţinutului HCLM 279/2009, privind actualizarea inventarului domeniului public strict în ce priveşte pieţele publice, este pusă de către consilierul PNL Simona Drăghincescu pe seama unei greşeli de redactare. Ea a ţinut să aducă o explicaţie pe acest subiect şi să se disculpe în cadrul şedinţei CLM de ieri, 11 februarie, spunând că forma corectă şi în conformitate cu realitatea din acte şi din teren ar fi cea în care în dreptul a 97 de chioşcuri din pieţele publice apare menţiunea "p. particular". "Vreau să vă aduc la cunoştinţă că HCLM 279/2009 este extrem de corectă, corespunde cu realitatea şi cu evidenţa contabilă, financiară, scriptică şi faptică atât a fostei DAPT, actuala APT, cât şi a Primăriei Brăila. (...) Vreau să vă spun că la momentul când s-a discutat hotărârea respectivă eram în concediu de odihnă, dar am primit spre studiu şi verificare ce se spunea în actul respectiv (...) şi am constatat că există nişte inadvertenţe în sensul că toate clădirile care erau trecute în cadastru - iar lucrarea de cadastru nu am făcut-o noi ci o societate comercială abilitată în acest sens - au fost trecute pur şi simplu şi copiate pe sistemul copy-paste în acea hotărâre de consiliu local. Am rămas surprinsă deoarece 97 de clădiri din toate cele care fac parte din toată hotărârea de consiliu local cu privire la terenurile şi clădirile pe care le administra DAPT au fost trecute de-a valma, fără a se nominaliza care şi unde sunt. 97 dintr-acestea sunt proprietate particulară a agenţilor economici încă din 1994", a spus Drăghincescu, afirmând că actele de proprietate pentru chioşcuri erau anexă la contractele de închiriere a terenurilor pe care erau amplasate. "Clădirile respective au fost luate pur şi simplu de angajaţii primăriei şi trecute cu totul în actul ce urma să intre în şedinţă. La momentul respectiv am trimis corecţia şi am spus că doar următoarele clădiri fac parte din domeniul public, conform inventarierii anuale a patrimoniului public de la DAPT şi care este neschimbată din 1999. A fost pur şi simplu doar o greşeală de redactare, nicidecum intenţia de a greşi capital o asemenea hotărâre", a mai declarat consilierul, punctând că, în locul ei, ea fiind în concediu de odihnă, actele au fost semnate de către adjunctul său la vremea respectivă, Adrian Dediu.
În mod curios însă, la Primărie nu a fost găsită adresa la care face referire Drăghincescu, adică cea prin care atrăgea atenţia cu privire la "inadvertenţele" din proiectul de HCLM, privind inventarul public al pieţelor: "Nu am identificat nicio adresă care să facă referire la modificările aduse domeniului public, înainte de şedinţa CLM cu privire la HCLM 279/2009", ne-a declarat viceprimarul Alexandru Dănăilă. De asemenea, sursa citată a explicat că în cursul săptămânii viitoare va fi convocată o şedinţă extraordinară a CLM, ocazie cu care va fi prezentat public raportul Comisiei pe care a prezidat-o şi care a analizat cazul reclamat public de "Obiectiv" privind modificarea ilegală a HCLM 279/2009 prin adăugirea "p. particular" în cazul mai multor chioşcuri din pieţele brăilene.
Şi cu Cartea Funciară cum rămâne?!
Declaraţia consilierului nu lămureşte însă un aspect crucial şi relevant în toată această problemă: de ce în 2008, când s-a făcut înscrierea în Cartea Funciară a proprietăţii publice din pieţe (lucrare comandată şi plătită de către DAPT firmei SC "Master" SRL Brăila) nu apare în dreptul celor 97 de chioşcuri din pieţe că ar avea regim de proprietate privată a comercianţilor? Dacă lucrarea prestată de firma respectivă ar fi fost greşită, cum de nu a sesizat din timp eroarea? Pentru că, să fie clar: expertul care a realizat lucrarea a făcut nişte măsurători şi constatări în teren, după care a venit să ceară DAPT documente cu privire la regimul de proprietate, atât asupra terenurilor, cât şi a construcţiilor găsite pe acest teren, din pieţele publice. De ce abia în 2009, după ce s-a aprobat actualizarea inventarierii domeniului public, a constatat inadvertenţele privind regimul de proprietate? Şi de ce nu a operat imediat în Cartea Funciară modificările, în sensul corectării "erorii" privind apartenenţa la domeniul public a celor 97 de chioşcuri? E o mare fracţiune de logică în toată explicaţia consilierului, pentru că extrasul de carte funciară este, până la urmă, un DOCUMENT OFICIAL, opozabil terţilor, emis de o instituţie publică, care spune clar că, la momentul 2008, construcţiile din pieţe, inclusiv cele 97 de chioşcuri, sunt în proprietatea publică a municipiului. Iar acest regim de proprietate este în continuare în vigoare întrucât, ulterior, nu a venit niciodată DAPT sau actuala APT, ori vreunul dintre agenţii economici din pieţe să ceară corectarea "erorii" privind înscrierea în regimul de proprietate publică. Este logic că organele de control care au venit de-a lungul anilor la DAPT nu aveau cum să constate o problemă legată de construcţiile de pe terenurile din pieţele publice, atâta vreme cât li se punea în faţă HCLM 279/2009 în care apărea menţiunea "p. particular" la multe dintre construcţiile în discuţie. Cărui inspector i-ar fi dat prin cap să pună la îndoială conţinutul unui act oficial al mini-parlamentului local şi să verifice în detaliu cum stau lucrurile cu toate acele chioşcuri? Acum, când s-a constatat că, de fapt, nu avea ce să caute menţiunea "p. particular" în HCLM 279/2009, organele cu abilităţi de control au deschisă calea pentru a lămuri lucrurile.
Şi mai este un aspect: firma SC "Master" SRL îl are unic asociat pe Dan Nichifor, nimeni altul decât cadastristul care a făcut lucrările şi în cazul retrocedărilor de terenuri din Piaţa Concordia şi singurul personaj în cazul căruia DNA Galaţi a dispus, la momentul 2013, "disjungerea cauzei şi declinarea competenţei materiale de soluţionare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila pentru continuarea cercetărilor ce se impun faţă de făptuitorul Nichifor Dan sub aspectul comiterii faptei prevăzută de art. 291 Cod Penal (uzul de fals şi falsul în înscrisuri - n.r.)".
Cartea Funciară pentru Piaţa Centrală spune că vechile chioşcuri erau proprietate publică
În urma unei anchete proprii, reporterii "Obiectiv" au constatat cu surprindere că în HCLM 279 din august 2009 apare menţiunea "p. particular" în dreptul mai multor construcţii situate în sectorul fructe al Pieţei Centrale, ca şi în cazul celorlalte pieţe publice, deşi în varianta originală, aprobată în şedinţa publică de către consilierii municipali în august 2009, nu există nici o astfel de adăugire. După izbucnirea scandalului legat de dosarul penal pe numele consilierului municipal Simona Drăghincescu, privind investiţiile realizate în zona Piaţa Centrală, aceasta a invocat în apărarea sa prevederile HCLM 279 din august 2009, privind actualizarea inventarului domeniului public al municipiului. În documentul transmis redacţiei de către Drăghincescu (ştampilat şi semnat din partea autorităţii locale "conform cu originalul"), apare menţiunea "p. particular" în cazul construcţiilor C3, C5, C6, C7, C8, C9, C10, C14, C16, C17, C18, C19, C20, C21, C23, C24, C25, C26, C27, C28, C20 şi C30. Reporterii "Obiectiv" au regăsit însă în arhiva proprie textul original al HCLM 279/2009, într-un document electronic creat în august 2009, iar acolo nu apare acea menţiune. Aşa că au cerut primăriei, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, un extras din anexa 3 a hotărârii în discuţie cu referire la Piaţa Centrală. Au primit în copie xerox un document similar cu cel trimis de Simona Drăghincescu. Trebuie subliniat că apartenenţa la domeniul public a construcţiilor din Piaţa Centrală, de la C1 la C30, este atestată şi de extrasul de carte funciară aferent Lotului 3 din Piaţa Halelor (drept de proprietate întabulat în septembrie 2008), extras pe care "Obiectiv" l-a publicat integral, în facsimil şi în care se scrie negru pe alb că repectivele construcţii sunt toate proprietatea publică a municipiului.
În urma materialelor "Obictiv" în care au fost semnalate inadvertenţele descoperite în conţinutul celor două acte, primarul Aurel Simionescu a dispus constituirea unei comisii interne care să ancheteze speţa şi să stabilească varianta corectă a HCLM 279/2009. Concluzia acestei comisii a fost că la mijloc este o "eroare materială", iar raportul a fost trimis mai departe Poliţiei pentru efectuarea anchetei şi stabilirea celui sau celor care au operat modificarea ilegală în textul de hotărâre.
Chioşcurile de flori vândute fără aprobarea CLM
Reamintim că pe numele fostului director al Administraţiei Pieţelor, Simona Drăghincescu, actual consilier municipal, este un dosar penal privind investiţiile realizate pe vremea când era şefa Direcţiei Administraţia Pieţelor şi Târgurilor (DAPT). Dosarul se află în lucru la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Brăila, care a început urmărirea penală "sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice". Unul dintre aspectele reclamate în plângere face referire la demolarea unor chioşcuri din sectorul legume-fructe al Pieţei Halelor, construcţii care aparţineau domeniului public, după cum se menţionează şi în Cartea Funciară, pentru a fi înlocuite cu alte module comerciale, realizate din resurse private. Lucrarea a fost efectuată de "Selpro Consulting" SRL (unic asociat Virgil Niţă), între timp radiată. Valoarea contractului a fost de aproape 360.000 lei. Ca o paranteză, desemnarea constructorului nu s-a făcut prin licitaţie publică, deşi DAPT Brăila a fost cea care a achitat contravaloarea lucrărilor din sumele provenite de la beneficiari. Nu este lipsit de importanţă nici faptul că în baza acestui contract de lucrări în care DAPT a fost introdusă drept garant, executantul lucrărilor a dat în judecată Administraţia Pieţelor pentru a-şi recupera banii pe care beneficiarii/comercianţii nu i-au mai plătit niciodată. În final, APT a pierdut procesele şi a fost obligată prin hotărâri judecătoreşti să plătească.
Speţa în ce priveşte neregulile reclamate în plângerea penală este însă mult mai complexă. De exemplu, în afară de demolarea chioşcurilor proprietate publică, fostul şef de la pieţe a mai fost acuzat că ar fi vândut comercianţilor din sectorul Flori chioşcurile realizate pe banii DAPT, fără a avea aprobarea CLM. Pentru această investiţie, mini-parlamentul local a fost de acord ca spaţiile comerciale să se realizeze integral din banii DAPT astfel: 75% din valoarea fiecărui modul trebuia virată de fiecare chiriaş, cu titlu de chirie în avans, iar diferenţa de 25% era contribuţia directă a direcţiei. Astfel, la final, bunurile realizate urma să intre în proprietatea privată a DAPT. Constructor a fost desemnată, tot fără licitaţie, firma "Mobil Grup" (potrivit Registrului Comerţului unul dintre asociaţi fiind Cristian Niculae - finul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu), firmă aflată acum în procedura dizolvării/lichidării, valoarea contractului fiind de aproape 70.000 lei. În final însă, pe semnătura Simonei Drăghincescu, modulele au fost cumpărate de chiriaşi, fără a se obţine, în prealabil, o aprobare din partea CLM, aşa cum prevedea Regulamentul de Funcţionare al DAPT. Mai mult, nici nu s-au mai compensat sumele achitate în avans de către comercianţii din noile module cu chiria datorată, aşa cum dispusese CLM. Ba chiar în unele cazuri, când comercianţii din noile module nu şi-au plătit chiria, DAPT a răscumpărat construcţiile în contul restanţei la chirie. De bună credinţă, considerându-se proprietari ai modulelor, unii dintre chiriaşi au vândut modulele altor comercianţi, complicând astfel lucrurile.
Mai trebuie precizat că loturile de teren pe care sunt amplasate spaţiile comerciale nu au fost atribuite chiriaşilor prin licitaţie publică, ci prin negociere directă.
Simona Drăghincescu campioană la concedii medicale şi fără plată
Apropo de concediul în care s-ar fi aflat consilierul Drăghincescu la momentul HCLM din 2009, reporterii noştri au cerut lămuriri la APT. Astfel, am primit informaţia că în perioada 2007 - 2010, cât a fost director la DAPT, Simona Drăghincescu a beneficiat de un total de 314 zile de incapacitate temporară de muncă şi concedii fără plată. Mai exact, este vorba despre 123 de zile fără plată şi 191 de zile de concedii medicale. La acestea s-au adăugat zilele de concediu de odihnă cuvenite pentru fiecare an, însemnând aproximativ 100 de zile. Cu alte cuvinte, este foarte probabil că Drăghincescu s-a aflat în vreun concediu în perioada adoptării controversatei hotărâri de CLM.
