"Reluarea, mai ales a decoraţiei sculptate, zugrăvite şi în stuc - a Hurezilor, în primul rând ce a rămas paradigma artei religioase a timpului, dar şi a unui palat cum a fost Mogoşoaia - în monumentele sfârşitului extrem al veacului al XVII-lea şi din primii ani ai celui următor, ridicate în domnia lui Constantin Vodă şi a succesorilor săi imediaţi, a reprezentat un fapt cultural firesc ce ţine de acelaşi capitol al stilului brâncovenesc; un stil atât de unitar în trăsăturile sale majore - tradiţionalism «istorist» al unor programe de arhitectură şi iconografie, echilibru al volumelor şi imaginilor, decorativism exacerbat, aproape baroc, vioiciune cromatică - încât a putut produce iluzia unui caracter «naţional» românesc pe care, în fond, a fost departe de a-l avea", a explicat acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu în comunicatul de presă transmis de Muzeul Brăilei.
Expoziţia este organizată de Uniunea Arhitecţilor din România.
