De când are un sediu nou, modern, Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" a devenit o adevărată cutie cu surprize. Pe lângă tradiţionalele lansări de cărţi, instituţia organizează şi petreceri pentru mici şi mari, cursuri gratuite, şcoli de vară, iar ultima iniţiativă iese cu totul din tipare. La bibliotecă există un post de radio online, care se adresează comunităţii locale interesate de cultură, sport, educaţie. Practic, Biblioteca are nu numai o clădire nouă, modernă, alăturată într-un mod cât se poate de fericit de vechea clădire, ci şi la nivel informaţional, în bibliotecă noul se împleteşte excelent cu tradiţia cuvântului scris. Despre toate aceste noutăţi am discutat cu managerul instituţiei, Dragoş Neagu.
Acum 15 ani elevii concurau pentru un loc la sala de lectură
- Biblioteca organizează în ultima vreme activităţi, cu mult succes, care par că nu au legătură cu cartea, dar care ulterior se dovedesc instrumente foarte bune de promovare a cărţii: expoziţii, petreceri, post de radio. De ce? Scade numărul de cititori?
- Cititorii reprezintă pentru noi o bază stabilă. Numărul lor variază de la 590 până la 650 pe zi, o medie ultimilor 20 de ani, cu expcepţia perioadei 1998 - 2001 când au fost introduse referatele la şcoală. Atunci aveam peste 800 de citiori pe zi, dar situaţia a durat până când elevii au descoperit varianta online, www.referate.ro. În acea perioadă, foarte mulţi brăileni de vârstă mică au descoperit biblioteca. Unii veneau la 7.30, abia la 8.00 se deschidea biblioteca, şi încercau să prindă un loc la sala de lectură, care era mult mai mică decât acum. În 1999 am mutat sala de lectură în Casa Tineretului, ca să nu mai fie nevoiţi elevii să concureze pentru un loc.
- Şi atunci de ce organizaţi acum atâtea activităţi nonconformiste pentru o bibliotecă?
- La categoria de servicii noi suntem în categoria novatoare pentru că vrem să creem servicii în strânsă legătură cu tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, servicii de instruire pentru ca biblioteca să devină centru de incluziune tehnologică pentru comunitate. Noi în fiecare miercuri avem cursuri gratuite pentru membrii comunităţii care vor să înveţe să utilizeze un calculator. Interesant a fost ce s-a întâmplat cu prima grupă, actuala trupă de teatru "Ambiţioşii". În acea perioadă făceam instruirea pe calculator a bibliotecarilor din judeţ. Ei au văzut orele şi au întrebat dacă nu ar putea să înveţe şi ei. Am făcut apoi un curs cu ei, dar au constatat că au nevoie şi de limba engleză, aşa că au solicitat, şi au primit, un curs de limbă engleză care a fost predat de un voluntar pensionar. Acesta a fost debutul programului nostru de cursuri. Vârful l-am înregistrat atunci când am organizat asemenea cursuri pentru nevăzători prin utilizarea unui cititor de ecran. Când se mişcă mouse-ul pe ecran există o aplicaţie care citeşte literele. Utilizatorul aude şi înţelege cuvântul. Se citeşte literă cu literă dar foarte repede, iar persoanele cu deficienţe de vedere sunt obişnuite să asculte la o viteză mai mare decât normal. Deşi se lucra cu zece utilizatori odată, fără căşti, pentru că trebuia să-i urmărească şi profesorul, fiecare reuşea să se concentreze asupra propriei lucrări. Acesta e un alt mod de a promova biblioteca.
Bibliografia şcolară se poate accesa online pe site-ul bibliotecii
- Aceste persoane care vin iniţial pentru altceva decât cărţi, revin şi pentru cărţi?
- Unii revin numai pentru internet, dar trebuie să privim biblioteca în evoluţia ei. Noi privim destul de relaxat această extindere a internetului pentru că îl vedem doar ca pe un alt suport informaţional. Bibliotecile se află într-o evoluţie continuă a suportului şi dacă nu se adaptează nu fac altceva decât să rămână în afara ariei de interes a publicului. Biblioteca trebuie să îşi adapteze informaţia la solicitarea comunităţii, altfel rămâne literă moartă.
- Cum au început bibliotecile să-şi numere cititorii?
- Statistica naţională în domeniul bibliotecilor se pierde în negura tipurilor. Statistica aceasta privind numărul de cititori pe zi este ceva mai recentă şi a început la Galaţi, datorită fostului director Nedelcu Oprea. El a descoperit o nouă modalitate de măsurare a performanţelor bibliotecii. Administratorul său a venit la el cu un referat pentru o clanţă. S-a schimbat clanţa şi după două săptămâni administratorul vine iarăşi cu un referat pentru a schimba aceeaşi clanţă. Directorul a intrat la bănuieli, că administratorul a luat clanţa acasă şi acum vrea alta ca să o schimbe şi pe cea din bibliotecă. Administratorul i-a explicat că se stricase şi directorul a văzut apoi cu ochii lui că era clanţa nouă de acum două săptămâni, stricată. Aprobă referatul şi atrage atenţia administratorului să numere câţi oameni intră pe uşa bibliotecii într-o zi. În 1996, intrau într-o zi pe uşa Bibliotecii Judeţene din Galaţi aproximativ 860 de cititori.
- Cum încercaţi să vă apropiaţi de cititorii care preferă formatul digital?
- Oferindu-le cărţi digitale. La nivelul bibliotecilor din România se va implementa conceptul de studiu online al publicaţiilor. Vrem să revoluţionăm colaborarea bibliotecă-editură. Fişierele trimise de editură la bibliotecă sunt codificate şi puse la dispoziţia cititorilor care au acces online la catalog, pot solicita un titlu, îl studiază online. Biblioteca va plăti un abonament la editură, care ar fi foarte mic, aşa cum se întâmplă la bibliotecile din lume. Datorită acestui sistem se pot obţine informaţii foarte interesante şi pentru editori despre impactul cărţii. Serviciul nostru ar fi gratuit.
- În acest moment, la Brăila, se poate accesa ceva online în afară de catalogul publicaţiilor?
- Se poate accesa online bibliografia şcolară online din 2004. Avem semnale de la profesori că elevii citesc online exact paginile indicate de profesor. Am analizat programa şi 75% din ea se află în domeniul public şi poate fi consultată online.
Radio Book - al doilea post de radio online din ţară al unei biblioteci
- Şi cum s-a ajuns de aici la activităile novatoare pe care realizaţi?
- Noi acum studiem spaţiul naţional din domeniul bibliotecilor, dar şi din zona americană şi scandinavă şi încercăm să devenim o resursă pentru voluntari, mai ales că acum a apărut şi noua lege a voluntariatului. ONG-urile locale suferă din punctul de vedere al dotărilor tehnologice, dar şi al spaţiului, iar noi le oferim sprijin în aceste direcţii pentru a-şi realiza programele şi se realizează activităţi adiacente bibliotecii. Cel mai bun exemplu în acest sens a fost Şcoala de vară unde au fost peste 500 de copii înscrişi, au venit aproape 400 la acţiuni, pe cele 31 de ateliere în cele şase săptămâni. Dacă ne gândim că ei au venit împreună cu părinţii putem spune că biblioteca este o prezenţă activă şi puternic implicată în societate.
- De unde oameni pentru a realiza toate aceste activităţi?
- Cu această ocazie au venit în bibliotecă 39 de voluntari, iar acţiunile de voluntariat au continuat. Deja anul acesta, la ediţia a II-a, am fost nevoiţi să stabilim o limită inferioară de vârstă pentru că în primul an au venit şi micuţi de trei ani care au fost destul de dificil de gestionat. Întotdeauna când organizăm asemenea activităţi ne gândim la bagajul informaţional cu care pleacă atât copiii, cât şi părinţii.
- Şi postul Radio Book?
- Staţia nostră este a doua din ţară, prima a fost la Cluj, şi de acolo ne-am inspirat, dar ei au în vedere numai activităţile din bibliotecă. Noi ne-am propus mai mult. Am început colaborarea cu un ONG şi avem o persoană de la Clubul Voltin care se ocupă de legătura cu ONG-urile, am luat legătura şi cu administraţia publică să ne furnizeze informaţii culturale, sportive şi educative, am discutat şi cu Consiliul Judeţean al Elevilor, astfel încât, în timp, acest post să devină o platformă a lor, noi să ne implicăm în sfera poveştilor de seară pentru copii şi al managementul postului. Am discutat şi cu Şcoala de Arte "Vespasian Lungu" pentru a înregistra şi transmite interpretările unor copii. Deocamdată avem un program de şase ore, dar ne dorim să avem un program de 12 ore în viitor, realizat cu voluntari. Noi încercăm. Aşteptăm să se implice şi studenţii.
