Titus Constantinescu, unul dintre cei mai cunoscuţi organizatori de concerte rock şi metal din România, a fost de acord să stea de vorbă cu redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" despre tragedia ce a avut loc pe 30 octombrie, în club "Colectiv" din Bucureşti şi nu numai. Acesta este cel mai bine cunoscut de rockerii şi metaliştii români pentru organizarea evenimentelor non-profit "Metal Under Moonlight", dar şi pentru activitatea sa ca distribuitor Bestial Records din 1998, al Rocris Disc din 2003, redactor Letsrock.ro din 2009. A lansat revista "Balamuc Zine" în 2005, este managerul trupei "Syn Ze Şase Tri" din 2012 şi agent de turneu al Kistvaen, din 2014. De altfel, acesta a organizat şi concertul Kistvaen şi Saddayah, ce a avut loc pe 30 octombrie, în Place Pub din Galaţi. Titus ne-a mărturisit că este dedicat muzicii metal, însă, deschis şi către alte genuri precum: hip-hop, acid jazz, pop, 80s, 90s, electro, dark wave, industrial sau dubstep. A văzut mii de concerte, atât ale trupelor autohtone, cât şi din afară. Se declară vegetarian, anti-alcool şi nefumător. Vă invităm ca în cele ce urmează să citiţi un scurt interviu interesant, marca "Obiectiv - Vocea Brăilei".
- Comunitatea rock va supravieţui?
- Am întâlnit în urmă cu mulţi ani o formaţie care mi-a declarat că a cântat într-o zi în Germania, într-un club dintr-un oraş mai mic, în faţa unui singur spectator. Atât timp cât va exista măcar un singur ascultator de rock, comunitatea va supravieţui. Am fost mereu de părere că muzica rock nu e pentru toată lumea. Nu mă deranjează că suntem puţini ascultători, când ştiu că sunt oameni de calitate. Desigur că există discordie, mereu a fost. Suntem genetic programaţi ca popor să nu fim solidari decât în momente limită. Valabil pentru toată istoria noastră, de la Burebista până la cel mai neînsemnat om din zilele noastre. În definitiv, de ce n-ar supravieţui? Atât timp cât există emiţător (formaţiile) şi receptor (publicul), transmisia funcţionează. Asta e tot ce contează.
- Sunt foarte mulţi patroni de pub-uri şi cluburi din România care anunţă că îşi închid/suspendă (cel puţin temporar) activitatea/locaţiile, ca urmare a tragediei de la concertul Goodbye to Gravity. Ai întâmpinat vreodată probleme de genul ăsta, care ar merita menţionate, spaţii improprii sau lipsa dotărilor în locaţiile în care se ţin în general concertele underground?
- Probleme au fost puţine, în general neînţelegeri de ordin financiar cu administratorii cluburilor... sau a condiţiilor scenice. Asta pentru că am fost permanent atent cu ce oameni lucrez şi pentru că am învăţat să nu mai dau a doua şansă. Ce se întâmplă pe la noi nu sunt cazuri izolate. Am o experienţă de peste 15 ani în ce priveşte evenimentele underground şi probleme de acest gen am întâmpinat şi în alte ţări. Am organizat concerte în România în cluburi unde nu pot intra mai mult de 100 de persoane şi trupele străine invitate mi-au zis că-s condiţii de lux faţă de ce au ei. Nu am crezut până nu am văzut cu ochii mei. Desigur, mai sunt multe de îmbunătăţit şi la noi, dar să nu ne imaginăm că afară e totul lapte şi miere.
- Vezi vreo rezolvare în zona asta pe viitor?
- Fără a lua apărarea clubului Colectiv (n-am avut niciodată ocazia să organizez ceva acolo, însă asta a ţinut de un context de împrejurări, nu de vreun boicot), sunt convins că această "cârpeală" porneşte de la o cauză mult mai cumplită. Dacă încerci să faci o afacere legală, autoritatea are grijă să te cocoşeze cu atâtea taxe şi impozite, astfel încât tu să rămâi cu aproape nimic. Până nu se va face o balanţă corectă, astfel de situaţii ar putea continua. Faci, nu faci profit, trebuie să plăteşti o groază de impozite. Atunci de ce ne mirăm că se drege busuiocul cu materiale ieftine? De ce au explodat second hand-urile şi magazinele de chinezării? Pentru că suntem săraci, din ce în ce mai săraci. Indiferent că eşti spectator, formaţie muzicală, impresar sau patron de club. Este valabil şi pentru afară. Am semnale de la trupe care adună lejer 150 de oameni la un concert în România şi care cântă la 10-15 oameni în Serbia, Slovenia sau Ungaria. Trist? Da, e trist.
- Care ar fi reacţia la care te aştepţi din partea comunităţii rock/metal din România, după incidentul din Colectiv?
- Reacţia aşteptată a venit. A fost o situaţie limită, la care rockerimea din România s-a mobilizat exemplar. Voluntariat, donaţii în bani, de sânge, implicare. Televiziunile au venit, au filmat, transmit non-stop. Păcat că a fost necesară o tragedie ca să devenim şi noi... vizibili.
