• au trecut zece ani şi trei luni de când SC “Brai-Niţă” SRL a obţinut în chirie terenul de 2.500 mp în Chercea, de la „Măgarul Tăvălit” şi încă este ţinut pârloagă • din 2009, PSD-istul Nicu Niţă a tot promis că va realiza mai multe investiţii pe acel teren însă nimic nu s-a concretizat • în prezent, Niţă susţine că există discuţii privind zona respectivă, dar nu a dorit să ofere detalii până când nu va avea o concluzie finală • terenul a fost concesionat pe o perioadă de 49 de ani fără a se impune vreo condiţie sau vreo sancţiune din partea municipalităţii, dacă acolo nu se construieşte nimic într-un anumit termen • fostul primar Aurel Simionescu a recunoscut că astăzi terenul nu arată bine, deşi zona s-a dezvoltat, făcând precizarea că nu ar mai proceda la fel ca acum zece ani la o astfel de concesionare
O grădiniţă, o piaţă de legume-fructe, magazine de cartier în parteneriat cu o firmă privată - acestea sunt promisiunile făcute în reprize de-a lungul anilor, începând cu 2009, de către PSD-istul Nicu Niţă (acum deputat de Brăila) şi rămase “în aer” pentru terenul din Chercea, de la “Măgarul Tăvălit”. Cu alte cuvinte, deja s-au scurs 10 ani din totalul de 49, perioadă mai mult decât generoasă pentru care SC “Brai-Niţă” SRL Brăila a primit în concesiune, prin încredinţare directă din partea municipalităţii, terenul de 2.500 mp situat pe str. Magaziilor colţ cu Şos. Focşani, pentru o chirie lunară modică de 0,4 lei/mp (redevenţă al cărei cuantum se actualizează, ce-i drept, în funcţie de rata inflaţiei), fără să se întâmple absolut nimic notabil acolo. Contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, Niţă a afirmat că nu ştie exact valoarea redevenţei în prezent, deoarece din momentul în care a devenit parlamentar a renunţat să se mai ocupe de afacerile pe care le avea până în 2016. Chiar şi aşa, acesta a punctat că din informaţiile pe care le deţine, ar fi vorba despre o redevenţă de mai bine de 15.000 lei (150 milioane lei vechi) pe an. Ei bine, tocmai plata acestei chirii anuale a fost invocată de Niţă ca motiv principal pentru a dovedi că şi el îşi doreşte să realizeze ceva în zona respectivă. Întrebat însă ce planuri mai are pentru terenul de la “Măgarul Tăvălit”, social-democratul a precizat că deocamdată se află în mai multe discuţii pentru acest lucru şi că nu poate face afirmaţii publice până când nu ajunge la o concluzie.
Trebuie precizat totuşi că în momentul în care administraţia brăileană, sub “bagheta” fostului primar Aurel Simionescu a decis să concesioneze fără licitaţie acel teren destul de mare către societate, nu a trecut în proiectul de hotărâre nicio condiţie privind edificarea vreunei construcţii într-o perioadă anume sau vreo sancţiune dacă acest lucru nu se întâmplă. Primarul Marian Dragomir nu a dorit să comenteze subiectul, ţinând cont că nu este vorba despre un proiect adoptat în timpul mandatului său, însă secretarul municipiului Ion Drăgan a explicat că de atunci regulile administrative s-au mai schimbat, tocmai în urma unor astfel de episoade neplăcute.
Cum a ajuns terenul la Nicu Niţă şi care sunt planurile de viitor
Nicu Niţă este cunoscut în special pentru activităţile sale în domeniul agriculturii, însă înainte să devină parlamentar omul de afaceri brăilean a încercat şi alte câteva domenii. Cu câţiva ani înainte de a activa în Consiliul Judeţean Brăila (2012 - 2016), acesta a făcut o afacere de milioane de euro, la propriu, vânzând către compania “RED” terenul pe care a fost construit complexul comercial “Armonia”. Zonă în care, de altfel, PSD-istul a mai reuşit să puncteze o victorie. În anul 2009 a intrat în posesia terenului de 2.500 mp din Chercea, de la “Măgarul Tăvălit”, spaţiu pe care dorea să îl obţină încă din 2007, pentru că era proprietarul câtorva construcţii edificate pe acea suprafaţă (depozite, un birou, un şopron etc). Şi tocmai acesta a fost pretextul pentru care Primăria Brăila a acceptat să concesioneze pentru 49 de ani acel teren către SC “Brai-Niţă” SRL Brăila (asta însă, după 4 - 5 încercări eşuate), în timpul mandatului de primar al lui Aurel Simionescu, la o redevenţă lunară de 0,4 lei/mp/an. La vremea respectivă asta însemna că municipalitatea încasa undeva la 1.000 lei, dar aşa cum am mai amintit, în proiectul respectiv se specifică faptul că redevenţa se actualizează anual, în funcţie de rata inflaţiei. Cu alte cuvinte, aceasta a mai crescut dar chiar şi aşa nu se pune problema unei sume lunare prea mari. Trebuie reamintit şi că la vremea respectivă întregul teren a fost evaluat la 81.444 lei, la un preţ de vânzare 32,18 lei/mp.
Un aspect extrem de interesant este acela că la momentul 2009, nici în proiectul de hotârâre privind concesionarea, nici în contractul încheiat ulterior nu se specifică vreo condiţie pentru realizarea vreunui obiectiv acolo într-un număr de ani şi cu atât mai puţin vreo sancţiune dacă în zonă nu se întâmpla nimic. De altfel, singura impunere făcea referire la faptul că SC “Brai-Niţă” SRL Brăila are obligaţia să asigure accesul neîngrădit societăţii “Electrica” SA la punctul pe care îl are edificat pe acel teren.
Spunem că este interesant acest aspect al condiţionării deoarece încă de atunci, la nivel declarativ, Nicu Niţă solicitase terenul tocmai pentru că avea intenţia de a construi o grădiniţă cu toate facilităţile. Ce-i drept, ulterior, acesta şi-a schimbat opinia şi a afirmat că în urma consultării brăilenilor, va realiza o piaţă de legume - fructe. Promisiunile s-au împotmolit din păcate undeva pe traseu, iar în 2016, înainte de a candida pentru un fotoliu de deputat, Niţă afirma că ar dori să realizeze altceva acolo, în domeniul comerţului: “Dar nu piaţă, pentru că aţi văzut, nu merge niciuna în zona noastră. Aş vrea magazine mai mici, de cartier, în parteneriat cu o firmă privată”, spunea acesta.
Contactat recent de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” pentru a vedea care mai sunt planurile PSD-istului în legătură cu acel teren, la zece ani de când l-a obţinut, Niţă a precizat că încă doreşte să realizeze ceva pentru comunitate în zona respectivă. Doar că acesta nu a putut oferi detalii deocamdată, punctând că se află în mai multe discuţii despre care nu poate ieşi în spaţiul public cu informaţii, cel puţin până când lucrurile nu se concretizează.
“Sunt în mai multe discuţii. Suntem în discuţii şi legat de un parteneriat şi altceva - evenimente. Deocamdată nu pot să vă spun mai multe până când nu concluzionez. După ce o să fie ceva concret, obligat o să fac ceva acolo. Pentru că nu vreau să stau să plătesc lună de lună o grămadă de bani. Acum nu mai ştiu cât este chiria, se reactualizează în fiecare an. Vă daţi seama că nu mai sunt la zi, pentru că eu nu mai fac parte din nicio firmă de când sunt deputat. Nu mai am afaceri, nu mai am firmă, nu mai am nimic. Dar revin, bineînţeles că vreau să fac ceva acolo. Vă daţi seama că nimeni, nici dacă te dau banii afară din casă, nu poţi să dai o grămadă de bani lună de lună. Sunt peste 150 milioane lei vechi pe an. Când eram eu acum patru ani plăteam 120 milioane lei vechi pe an, dar acum sigur e mai mult, pentru că se ţine cont de rata inflaţiei în formula de calcul”, a declarat Niţă.
Simionescu susţine că astăzi nu ar mai fi procedat la fel
Întrebat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” care a fost logica pentru care la vremea respectivă terenul de 2.500 mp din Chercea a fost concesionat pentru 49 de ani fără vreo condiţie privind edificarea unei investiţii sau stabilirea vreunei sancţiuni în caz că acolo nu se realizează nimic într-o perioadă determinată, fostul primar Aurel Simionescu a precizat că terenul a fost închiriat pentru că acolo erau mai multe construcţii deja existente (nişte dărăpănături – n.n). Chiar şi aşa, Simionescu a recunoscut că nu este mulţumit de modul în care au evoluat lucrurile şi a punctat că astăzi nu ar mai fi procedat la fel, având în vedere experienţele negative acumulate, atât cu acest caz, cât şi cu altele, printre care şi cel de la Caporalul Muşat, unde firma “Apan” nu s-a ţinut de promisiuni în cele din urmă şi nu a mai realizat centrul comercial promis.
“Da, au fost promisiuni. Eu îmi aduc aminte că au fost nişte construcţii pe terenul respectiv pe care le avea în proprietate. Sunt 10 ani de atunci. Dar în continuare rămân la părerea pe care am avut-o de atunci: cu spaţiul acela trebuie făcut ceva. Adică deja s-a modernizart Şoseaua Focşani, deja e alt trafic acolo. Era şi «Armonia» în lucru acolo, la vremea respectivă. În ce moment va găsi cineva banii şi oportunitatea, asta este altă poveste. Dar nu poate să rămână aşa cum este acum, neîngrijit, să spunem aşa. Este un spaţiu generos, dar se pare că din punct de vedere al dimensiunilor spaţiul acela nu s-a putut preta la o chestie de genul «Penny Market» sau alt magazin comercial, nu s-a putut preta nici pentru o altă formulă economică - atelier de ceva. Deci ori e prea mic, ori e prea mare. Dar ca principiu, acolo trebuie să se întâmple ceva. Dacă ţineţi minte şi la Caporalul Muşat prima dată a fost ceva şi apoi... Adică, s-a întâmplat asta gradual. Pe măsură ce s-au întâmplat nişte lucruri care nu am crezut că se vor întâmplă, a trebuit să impunem nişte condiţii din ce în ce mai, nu aş spune restrictive, dar mai precise. Repet, lucrurile au evoluat în timp. După experienţele pe care le-am avut, astăzi ar fi o formulare mult mai precisă. Domnule, în doi ani, în cinci ani să se întâmple ceva!”, a declarat Simionescu.
Astăzi Primăria concesionează în baza unui regulament
Contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, primarul Marian Dragomir nu a dorit să facă vreun comentariu, având în vedere că proiectul privind terenul de la “Măgarul Tăvălit” a fost adoptat în afara mandatului său, însă ne-a pus în legătură cu secretarul municipiului, Ion Drăgan, care a explicat cum se procedează astăzi în astfel de situaţii. Pe scurt, acesta a povestit că în prezent, administraţia încearcă să se adapteze şi să impună anumite condiţii atunci când este de acord să închirieze un teren, mai ales dacă zona în cauză se pretează pentru edificarea unor obiective, altele decât construcţii de locuinţe.
Drăgan a precizat că în prezent nu se mai vorbeşte despre concesiuni, ci despre superficii, ca urmare a modificărilor suferite de Codul Civil. Iar în privinţa acestora, secretarul municipiului a explicat că se fac fie prin licitaţie publică (de regulă), fie prin atribuire directă (excepţii). În ceea ce priveşte atribuirile directe, potrivit lui Drăgan acestea sunt valabile în două situaţii: atunci când un proprietar are construcţii pe terenurile Primăriei sau atunci când un eventual proprietar intenţionează să îşi extindă construcţiile şi acest lucru este posibil cu acordul vecinilor.
“Acum avem regulamentul de superficie. În acel regulament se spune cum se fac aceste superficii şi găsim şi drafturile de contract ataşate. Modelul caietului de sarcini, care se adaptează ulterior în funcţie de specificul fiecărei licitaţii”, a declarat Drăgan, întrebat dacă astăzi s-ar mai putea ajunge la situaţii precum cea de la “Măgarul Tăvălit”.
Cert este că pe acel teren de 2.500 mp din Chercea, împrejmuit de un gard deteriorat şi înconjurat de gunoaie, în prezent se mai găsesc doar câteva construcţii neimportante, un panou electoral, unul publicitar, iar mai nou un stand din lemn pentru vânzare de pepeni.
