Mergi la conţinutul principal

«Aş considera perioada Stancu una nefastă din punct de vedere al traiectoriei administrative şi al relaţiilor interumane»

Consiliul Judeţean Brăila încă se reface după ce a trecut prin "cutremurul" provocat de megascandalul de corupţie în care a fost implicat ex-preşedintele Gheorghe Bunea Stancu (în prezent la închisoare), vicele Florin Mija şi mulţi alţi funcţionari ai instituţiei, iar acest lucru nu mai reprezintă un secret pentru nimeni. Plecând de la acest aspect şi de la ideea că actualul mandat al consilierilor judeţeni se apropie de final, am încercat să aflăm din interior cum s-au simţit evenimentele care au "zdruncinat" legislativul brăilean. Redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" au stat de vorbă cu Marian Căpăţînă, singurul consilier judeţean independent, tocmai pentru a obţine o imagine cât se poate de nepărtinitoare asupra modului în care au evoluat lucrurile în cadrul instituţiei de la momentul arestării lui Stancu.

- Sunteţi de profesie medic veterinar şi activaţi în această branşă de foarte mulţi ani. Ce anume v-a făcut să intraţi în zona politico-administrativă brăileană în 2012 şi care credeţi că a fost până acum impactul deciziei dumneavoastră pentru comunitate?
- Am candidat pentru funcţia de consilier judeţean în 2012 pentru că, prin natura profesiei mele, am venit în contact cu foarte mulţi tineri şi la toţi am auzit aceeaşi frază: «Vreau să plec din Brăila!». E o treabă foarte tristă asta cu «a pleca din Brăila». Dar, de asemenea, era evident că lucrurile în judeţul nostru nu mergeau bine. Nu ştiam la vremea respectivă care este motivul. Aşa că am decis să candidez în încercarea de a afla de ce nu merg de fapt lucrurile şi dacă e posibil să îndreptăm ceva. În campania electorală am explicat că fundamentul - nu numai al unei zone, chiar al unei naţiuni - stă pe patru picioare importante: unul este legat de cultură, altul de sănătate, încă unul de învăţământ şi ultimul de mediu. Economicul vine şi se aşează peste. Ştiam din viaţa de zi cu zi că aici sunt problemele şi că acesta este primul motiv pentru care pleacă tinerii din Brăila: pentru că pe pilonii ăştia nu era făcut şi nu se făcea nimic. Iar în Consiliul Judeţean, chiar asta am constatat. De aceea am vorbit pentru prima dată despre premierea elevilor şi a profesorilor cu rezultate deosebite la învăţătură. Ca simplu consilier atât puteam să fac. Să vorbesc despre asta. Am vorbit şi împreună am reuşit să facem ceva. Pe partea de cultură, exemplele negative sunt la tot pasul. Cu excepţia "Darclee", noi nu aveam nimic de anvergură. Tot timpul am făcut spectacole. Nu la nivelul ăsta trebuie să se implice Consiliul Judeţean. Trebuie să facă activitate culturală de anvergură, însemnând festival internaţional, în care Brăila să fie promovată pe site-urile de specialitate. Aşa s-a născut Festivalul de Jazz «Johnny Răducanu», pe care eu l-am propus. Nu trebuie să ne limităm doar la nivel naţional. Noi trebuie să deschidem uşa şi să vină oameni din zona culturală, care aduc idei, informaţii, care aduc şi alte persoane interesate de locul acesta. Şi ca în orice loc frumos - pentru că de fapt asta este ţinta, să creezi un loc frumos -, vine şi investitorul. Într-un loc sălbatic, dizgraţios, plin de umbre şi agresiv nu va veni nimeni niciodată!
- Din postura de consilier judeţean independent, cum vi s-a părut că a funcţionat CJ Brăila sub conducerea lui Gheorghe Bunea Stancu?
- Dacă vorbim pe etape, perioada Stancu, aş considera-o una nefastă din punct de vedere al traiectoriei administrative a judeţului şi al relaţiilor interumane. Nu este o afirmaţie care îmi aparţine, este o afirmaţie care, de fapt, este susţinută şi de angajaţi ai Consiliului Judeţean şi chiar de membri de partid. Aş numi-o perioadă cenuşie, în anii ăştia de mandat. O perioadă în care eu m-am contrat cu Bunea Stancu pe lucruri evidente, dar nu ascund, cu oarece temere. El emana aşa o răutate, pe care eu practic nu am înţeles-o. Aşa era ca individ. Dacă vă amintiţi la şedinţa când s-a pus problema finanţării echipei de fotbal - dau un exemplu -, eu m-am abţinut. Atunci el m-a întrebat cu o răutate în glas: «Dar ce, nu îţi place fotbalul?!». Şi cum eram singur şi nu puteam da alt răspuns, am spus: «Nu». Evident că sportul şi fotbalul sunt lucruri frumoase şi Brăila trebuie să aibă parte de aşa ceva, dar în anumite condiţii. Or, Stancu era cel care impunea condiţiile şi nu mai era nimic de făcut. Într-adevăr, recunosc că am vorbit cu el pentru partea de învăţământ şi am discutat problematica legată de contorizarea apartamentelor. Soluţia a venit de la directorul Chiriţă (n.r. Mihai Chiriţă, managerul CUP "Dunărea" Brăila). Era la îndemâna tuturor, numai că ne trebuia ochi să o vedem. Cu Stancu am avut o discuţie contradictorie şi în legătură cu imobilul de pe Strada Polonă, nr. 14. L-am întrebat ce soluţie avem pentru clădire? Şi el mi-a spus: «Soluţii trebuie să îmi oferiţi voi». Clădirea era reabilitată pe un proiect de hotărâre din banii CJ Brăila şi putea avea doar o anumită destinaţie, chit că acest lucru îi convenea sau nu. Mi-a spus: «Chiar şi tu poţi să oferi o soluţie». Atunci i-am propus să ofere întreaga comunitate. Căci, dacă vrei să faci politică, trebuie în primul rând să ai simţul socialului, al oamenilor, al dorinţelor acestora. Adică, în momentul în care tu administrezi contra curentului, ceva trebuie să se întâmple. Şi iată că s-a întâmplat. Sub Stancu s-au făcut investiţii mari, dar care nu au cap şi nu au coadă. Multe dintre ele trebuie readaptate, regândite, sunt probleme peste tot. Dar el a condus cu mână forte. Cred că şi susţinătorii lui direcţi, membrii de partid mai aveau şi ei câteodată să spună câte ceva, dar nu a spus nimeni niciodată nimic. Cam asta a fost perioada Stancu. Păcat că judeţul ăsta a trebuit să suporte aşa ceva, pentru că am suportat din viaţa noastră pe care nu ne-o dă nimeni înapoi.

"Dacă punem în oglindă perioada actuală cu cea din timpul lui Gheorghe Bunea Stancu, nu există nicio comparaţie"

- Cum s-a descurcat liberalul Ovidiu Nechita în postura de înlocuitor al lui Stancu pe poziţia de vicepreşedinte cu atribuţii de preşedinte al CJ Brăila? Dar de Viorel Mortu în aceeaşi poziţie, sunteţi mulţumit?
- E adevărat că în luna august a venit surpriza - surprizelor când Stancu şi Florin Mija au fost arestaţi. Apoi a fost perioada în care interimatul, aparent l-a preluat domnul Ovidiu Nechita. El este un om onest, dar trebuie să spunem lucrurilor pe nume: nu a avut când să se manifeste ca vicepreşedite al Consiliului Judeţean. Nu prea putem vorbi de perioada mandatului Nechita, pentru că a fost "lucrat" permanent. A avut mandat de trei săptămâni, de o săptămână, de o zi. Nu putem discuta aşa, pentru că este nevoie de o activitate coerentă la Consiliului Judeţean. Totuşi, s-a schimbat ceva în perioada interimatului domnului Nechita. În primul rând, în poziţia de conducere a ajuns un om onest. Nechita nu cred că a făcut vreo "drăcie" în perioada de mandat. Şi faptul că a încercat să discute cu toţi consilierii îmi spune mie că nu a avut gânduri rele. Dar să aibă timp efectiv să administreze judeţul? Nu a fost cazul. Au fost acele dispute care chiar au trecut de limita raţionalului. Şi undeva în urma multor negocieri s-a ajuns la formula din decembrie 2014, agreată de toată lumea: «Consiliul Judeţean are imaginea la pământ. Consiliul Judeţean nu este administrat. Are nevoie de o perioadă de linişte şi dintr-un anumit punct de vedere trebuie să intre în normalitate. La conducere trebuie să ajungă un intelectual. Punct». Cu mine nu s-au purtat negocieri în decembrie, doar în dimineaţa zilei respective înainte de şedinţă, m-au întrebat diverşi colegi dacă sunt de acord să susţin candidatura domnului Viorel Mortu la conducerea Consiliului Judeţean. Şi am spus din prima, fără nicio ezitare: «Sigur că da!». Şi nu am greşit. Cea de-a treia etapă - Consiliul Judeţean Brăila sub conducerea profesorului Viorel Mortu -, este una în care putem să spunem că a apărut zâmbetul, că a apărut dialogul, că au apărut dezbateri pe idei şi, cel mai important, au apărut dezbateri la propuneri ale executivului CJ. Tot în transparenţa asta au apărut şi mici mizerii din urmă. Dar dacă punem în oglindă perioada actuală cu cea din timpul lui Gheorghe Bunea Stancu, nu există nicio comparaţie. Sub aspectul legalităţii, al lucidităţii şi al bunei intenţii.
- Să înţeleg că lucrurile merg şnur acum în CJ?
- ... Preşedintele Mortu are mai multe probleme de rezolvat. Una este dată de funcţionarii care au rămas extrem de fideli fostului preşedinte. De asemenea, există consilieri care au rămas cu metehne de pe vremea fostului preşedinte. O altă problemă este că a ajuns într-o zonă în care partidul ar trebui să îl susţină cu toată puterea şi să îl recunoască în poziţia de lider. O altă problemă este că de multe ori proiectele pe care le propune nu sunt înţelese. Şi o problemă foarte serioasă - şi el a mai spus-o voalat - este că a fost prea lung timpul în care s-a produs dezordine în judeţul ăsta şi nu ai cum să îl aduci la lumină într-un timp relativ scurt. Să nu mai spun că de abia acum săracul om are şi personal în Consiliul Judeţean, personal foarte tânăr şi neexperimentat. Eu aşa văd lucrurile la momentul acesta. Aşa cum am spus, l-am susţinut în decembrie şi o să o fac în continuare. Dacă va greşi cumva, eu sunt un consilier "viu". Nu se pune problema să nu i-o spun direct. Dar nu cred. Omul este raţional şi cred că ar trebui cu toţii să îl ajutăm să înainteze, cel puţin până în iunie 2016. Nu ştiu dacă va merge mai departe, pentru că are viaţa lui, şcoala, cartea, bucuria lui. Dar ar fi păcat să îl pierdem în perioada asta. Şi mai cu seamă, dacă nu o să vrea să candideze la preşedinţia CJ Brăila, măcar să o facă pentru poziţia de consilier, pentru că va avea o experienţă majoră în administraţie.

"Sunteţi 30, dar nu aveţi nicio reprezentare în teritoriu. Sunteţi rupţi de temelia judeţului"

- La şedinţa ordinară a legislativului din luna iunie aţi părăsit sala în semn de protest după ce membrii consiliului au refuzat să vă asculte sugestiile în legătură cu impunerea unor anumite condiţii primarilor la alocarea de bani pentru proiecte. Ce şanse de reuşită credeţi că vor avea proiectele cofinanţate în prezent de CJ Brăila şi Unităţile Administrativ Teritoriale din judeţ?
- Am convingerea că acele multe proiecte pe care le cofinanţăm la nivel de judeţ nu vor fi duse la îndeplinire în totalitate, fiindcă nu le poate susţine doar preşedintele Viorel Mortu. Deocamdată nu avem acel lider judeţean, rezultat în urma unor alegeri, cu o echipă completă, cu doi vicepreşedinţi care să monitorizeze 30 - 40 de proiecte. Şi atunci, cum ajutăm? Este o situaţie administrativă reală. Din două motive am propus ca un consilier să urmărească modul de desfăşurare al acestor proiecte. Pe de o parte, nu avem structuri pentru a urmări până la capăt derularea unui proiect, pe de altă parte, este prima dată când se întâmplă treaba asta. Şi nu ascund că mai există un motiv. Am avut discuţii cu prieteni de-ai mei şi mi-au spus: «Marian, tu eşti consilier judeţean şi mai sunt alţi 30, dar nu aveţi nicio reprezentare în teritoriu, de fapt. Sunteţi rupţi de temelia judeţului». E adevărat. Fiecare consilier ar trebui să aibă anumite zone din judeţ sub monitorizare. Aşa se responsabilizează şi consilierul şi este strâns legat de ce se întâmplă în teritoriu. În şedinţa CJ de atunci le-am dat un exemplu, însă pentru cei care au avut urechi să audă: în Marea Britanie, după ce se închid alegerile, la nivel de oraşe sau la nivel de district, fiecare consilier merge în teritoriu, lasă cărţi de vizită, numărul de telefon. Relaţia între oamenii pe care îi reprezinţi şi consilieri este directă. Nu se pune problema ca la discuţiile din Consiliu să nu se cunoască problematica din orice loc. Dar vorbim de un stat care are mulţi ani de democraţie. Am zis că poate îmi reuşeşte, dar nu a fost să fie. Şi când l-am auzit şi pe domnul consilier Marius Dobrotă că mă învăţa că datoria noastră este să auzim proiectele de hotărâre, să votăm şi atât... Credeţi-mă că atunci fata mea dădea Bacalaureatul la Limba Română, aşa că am decis că e mai bine să mă retrag din locul unde "nimerisem". A doua chestie pe care am propus-o în şedinţa aceea a fost ca noi să cofinanţăm proiectele primăriilor, care sunt mai mult pe sector economic, cu o condiţie - o făcea cândva, pe atunci preşedinte al CJ Brăila, Aurel Simionescu, care nu dădea cota de TVA şi impozit pe venit decât dacă se bugetau şi executau şi activităţi culturale. Era în sală când am propus treaba asta în şedinţă! De ce nu am putea noi condiţiona cofinanţarea pe zona economică de o activitate culturală, dacă este o treabă serioasă?! E adevărat, sunt proiecte economice, dar trebuie să amintim iarăşi de pilonii societăţii. Lucru extrem de important din punctul meu de vedere.
- Aveţi în plan o nouă candidatură de consilier judeţean în iunie 2016?
- Ca să reuşeşti să intri în Consiliul Judeţean, chiar dacă eşti o persoană foarte cunoscută, să ştiţi, campania electorală este foarte grea! Eu am lucrat nu numai pentru mine şi familia mea, în sensul că vreau ca fiica mea peste ani să se întoarcă cu drag în Brăila, am lucrat şi pentru OAMENI, în special pentru cei pe care îi cunosc. Unii m-au cam dezamăgit. Eu interes material în povestea asta nu am şi nici de altă natură. Nu mi se pare normal să scuipi pe stradă, să arunci gunoaiele peste tot şi după aceea să zici că politicianul este nemernic. Nu mi se pare în regulă să deranjezi vecinii cu muzica la maxim şi în afară de înjurături să nu ai nicio implicare. Sunt foarte multe exemple de acest gen. Sunt oameni cărora li se pare anormal să încerci să îi aduci pe drumul cel bun. Şi atunci, îmi pun problema: se merită să continui acest efort pentru ei? Nu ştiu. Încă mă mai gândesc ce voi face. Nu spun un «Nu» categoric, fiindcă din ce am observat, în activitatea altor consilieri, în decursul timpului au fost şi lucruri bine făcute, însă odată ce şi-au încheiat mandatul, acel lucru bine făcut a încetat să mai meargă. Vorbesc şi de consilierii municipali şi de cei judeţeni. Odată ce un om pleacă din structură, proiectele lui, care au fost susţinute cu o anumită inerţie, sunt date uitării. Ei, pentru nişte proiecte importante, mă mai gândesc. (A consemnat Alexandru NECULA)

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

Arbo300x600

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro