Aceasta este declaraţia lui Nicu, angajat al Braicata, unul dintre operatorii care se ocupă de deszăpezirea oraşului. L-am găsit pe Bulevardul Al. I. Cuza, în timp ce dădea zăpada de pe şosea până "se vede bordura", aşa cum a primit ordine de la mai-mari. Nu s-a plâns de ger şi viscol, ci mai mult de cei care îi îngreunează munca. "Nu sunt locuri unde să dăm zăpada, ne încurcă şi maşinile. A început să se topească şi e şi mai greu. Oamenii iau zăpada de pe maşini şi o dau în şosea. Cam puţini bani la ceea ce facem şi, mai ales, în condiţiile astea. Acum, ziua, e şi mai periculos, pentru că trebuie să fim atenţi la maşini să nu ne lovească. Sunt unii şoferi «de duminică», ne lovesc imediat", se plânge bărbatul.
Săptămâna trecută, Nicu ieşea pe străzile oraşului încă de la 6 dimineaţa, pe vremea năprasnică. Stătea câte 8 ore pe zi în ninsoare, încercând să deszăpezească trotuarele, chiar dacă munca lui se dovedea a fi în zadar din cauza vântului care sufla cu putere. Când i se făcea frig, intra repede într-o scară de bloc, iar după ce se mai încălzea, ieşea din nou. Din când în când, mai ţinea piept vremii capricioase cu un pahar de ceai cald, primit de la angajator, după cum prevede şi Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006. Nu are nici vreun salariu impresionant, ci minimum pe economie, bani pe care de-abia îi aşteaptă, sperând să-i mai încălzească mâinile degerate. "Sunt de foarte mult timp la Braicata, de vreo 15 ani. În alţi ani nu a fost chiar aşa ca acum. Acum a dat ninsori una după alta, aşa... Anii trecuţi ningea, se topea, iar ningea. Car după mine lopata şi târnăcopul, că a îngheţat şi e tare zăpada", a adăugat Nicu.
Printre angajaţii care dădeau din greu la lopată, pe Cuza, găsim şi o femeie. Cot la cot cu un coleg de-al ei, ia zăpada de pe şosea şi o aruncă puternic în sus, pe grămada mare de lângă ea. "Ne-am descurcat greu săptămâna trecută, pe ninsoarea aia... Nu vă daţi seama? Ne-am mai adăpostit şi noi pe la magazine, prin scări de bloc, pe unde am găsit. Ne-am chinuit pe viscolul ăla, dar ne-am descurcat. Până la urmă, ce să-i faci? În altă parte nu ai unde să te duci, mă mulţumesc cu ce-mi dă aici", ne-a povestit femeia.
Un alt coleg, revoltat, s-a plâns de munca în zadar pe care a trebuit să o presteze în timpul viscolului. "La noi, ca la nebuni. Ne-a pus să facem staţiile de autobuz şi tramvai şi trecerile de pietoni... Venea zăpada şi o punea la loc. Munceam degeaba! Ei spuneau, dar lopata e la noi în mână, noi am ştiut cât ne-am chinuit. Facem şi noi ce putem. Cizmele astea sunt ale mele de acasă, fiindcă echipament nu ne dau în fiecare an", s-a plâns bărbatul.
