ADMINISTRAȚIE
Consilierul Căprariu, către primarul Dragomir, pe tema gropilor din muncipiu: „Cred că sunteţi înjurat, zi de zi, de la începutul zilei până la sfârşitul ei!”
• conştient că şi el, în calitate de consilier municipal, îşi ia aceleaşi înjurături, Căprariu şi-a exprimat, în ultima şedinţă CLM, stupefacţia că Primăria nu reuşeşte, prin intermediul serviciilor specializate, să pună la punct firmele care fac săpături în carosabil pentru diverse intervenţii, apoi uită să astupe gropile • „S-au luat măsuri pentru rezolvarea acestor situaţii şi urmează să mai luăm, inclusiv prin modificarea regulamentelor existente!”, a replicat primarul • în ciuda insistenţelor sale, Căprariu nu a putut primi, totuşi, un răspuns concret referitor la cine supraveghează efectuarea la termen a reparaţiilor şi calitatea acestora • ca să încheie discuţia într-un ton optimist, primarul Dragomir a anunţat că procedura de înfiinţare a echipei de intervenţii a Primăriei, pentru reparaţii stradale, se află într-un stadiu destul de avansat • „S-au primit ofertele pentru utilaje, iar dacă nu o să avem obişnuitele contestaţii, le vom achiziţiona în curând”, a spus Dragomir
Gropile rămase pe partea carosabilă şi pe trotuarele străzilor brăilene după efectuarea unor reparaţii făcute de diverse firme au început să îi irite inclusiv pe unii consilieri locali municipali. Consilierul independent Lucian Căprariu a ridicat această problemă în şedinţa CLM de joi, 31 august, declarându-se contrariat de faptul că Primăria nu reuşeşte să pună la punct firmele care sapă gropi pentru diferite lucrări, apoi uită să le mai astupe corespunzător. „Domnule primar, zi de zi cred că sunteţi înjurat, de la începutul zilei până la sfârşitul ei. La fel şi noi, consilierii! E o situaţie pe care nu pot să mi-o explic şi mă refer la intervenţiile în carosabil, la subtraversări sau la intervenţiile pentru utilităţi în general, pe care nimeni nu le repară. Eu ştiam că există un Serviciu în cadrul Primăriei care răspunde de drumuri. Avem şi noi o situaţie exactă, să ştim ce lucrări încep astăzi, ce lucrări se încheie? Cineva care să vadă dacă s-a revenit la starea iniţială a străzii, cineva care să verifice după o anumită perioadă lucrarea, să vadă dacă s-a făcut bine? Zi de zi, luăm la întâmplare nişte străzi şi vedem că sunt tăieturi în asfalt neastupate, unele sunt de foarte mult timp şi nimeni nu urmăreşte chestiunea asta, chiar dacă avem un Serviciu. Pe cine întrebăm noi ce lucrări încep astăzi în carosabil? Mă refer la aceste intervenţii mici, subtraversări, intervenţii la utilităţi etc. Ce lucrări au fost verificate astăzi şi care ar trebui verificate şi după 2 – 6 luni să vedem dacă s-a făcut bine lucrarea?”, l-a „bombardat” Căprariu cu întrebări pe primarul Marian Dragomir. Edilul-şef a răspuns că a încercat încă de când a preluat funcţia să ia măsuri pentru evitarea acestor situaţii şi că urmează să adauge la regulamentele existente prevederi mult mai drastice pentru firmele neglijente. „Sunt conştient că primim «felicitări» şi atunci când e vina noastră şi atunci când nu este. La Primăria municipiului Brăila există Direcţia Tehnică. Când am venit primar am solicitat să avem un tabel permanent cu toate intervenţiile pe utilităţi şi cu termenul legal, pentru a se urmări cele 30 de zile în care ei trebuie să aducă la starea iniţială carosabilul. Am avut situaţii în care nu au adus în termenul legal, le-am făcut notificări şi am trimis adrese către instituţiile abilitate. Cei care nu au făcut intervenţii în termenul legal, nu au mai primit dreptul de a efectua alte branşamente la utilităţi, până când nu şi-au remediat restanţele. În paralel, vom veni cu o modificare la regulament, este pusă deja în dezbatere publică în momentul de faţă, astfel încât cei care afectează reţeaua stradală pe o suprafaţă de peste 30% la un total de 100 metri să nu mai repare doar acel şanţ, ci să asfalteze în totalitate acea suprafaţă. Ca să nu mai avem străzi în municipiul Brăila brăzdate de şanţuri – cazul Roşiori”, a explicat Dragomir.
Independentul Căprariu a replicat, totuşi, că termenul de 30 de zile pentru refacerea asfaltului afectat de lucrări de intervenţie i se pare exagerat de mare. „Ar trebui ca intervenţiile să fie în maxim 48 de ore, aşa cum avem exemple în alte oraşe din ţară”, a spus acesta. Primarul i-a răspuns, însă, că, din punct de vedere tehnic, la Brăila acest lucru nu prea este posibil: „Eu nu sunt de specialitate inginer de drumuri, dar am constatat, atunci când eram consilier ca şi dumneavoastră, următoarea speţă: se spune că strada respectivă trebuie să se taseze în timp. Nu este cea mai bună soluţie şi nu este nici soluţia anului 2017, dar în momentul acela în care se vine cu vibrocompactorul, având în vedere situaţia imobilelor din Municipiul Brăila, ies locatarii din casă şi se plâng, pentru că nu au fundaţii ca să suporte aşa ceva”.
Cum Lucian Căprariu nu prea s-a lăsat convins de aceste explicaţii, insistând să afle dacă Primăria are o evidenţă cu lucrările de reparaţii derulate pe străzile Brăilei, a intervenit în discuţia din cadrul şedinţe CLM directorul Direcţiei Tehnice, Marius Termegan. „Avem evidenţa lucrărilor solicitate către Primărie, avem şi evidenţa celor terminate, le recepţionăm printr-o comisie a noastră”, a spus acesta, adăugând că identificarea firmelor care fac lucrări fără autorizaţie pe raza municipiului intră în sarcina Poliţiei Locale. „Le-aţi recepţionat prost!”, i-a replicat sec consilierul Căprariu, dând ca exemple câteva situaţii existente pe strada Griviţei, pe bulevardul Cuza sau chiar în parcarea blocului său, unde o groapă a stat ani de zile neastupată.
Ca să pună punct discuţiei, primarul Marian Dragomir i-a cerut directorului Termegan să îi pună la dispoziţie lui Căprariu un tabel cu situaţia străzilor. Lucian Căprariu a propus, totuşi, ca Primăria să înceapă să folosească aplicaţii informatice prin care să se vadă clar lucrările din oraş şi stadiul lor, astfel încât toţi cetăţenii interesaţi să poată urmări starea străzilor din municipiu.
Departamentul de reparaţii stradale al Primăriei prinde contur
Pentru ca subiectul să se închidă într-o notă mai optimistă, primarul Dragomir a anunţat în şedinţa CLM că s-au făcut paşi importanţi în înfiinţarea departamentului din cadrul Primăriei care se va ocupa efectiv cu reparaţiile stradale, urmând să rezolve inclusiv problema unor gropi rămase în urma intervenţiilor din carosabil.
„Am să vin acum cu un lucru pozitiv, pe care nu l-am anunţat până în momentul de faţă. Ştiţi că am aprobat finanţarea cumpărării utilajelor proprii la Primăria Municipiului Brăila. Săptămâna trecută, vineri, a fost termenul limită de depunere a ofertelor. Din totalul celor 10 utilaje s-au depus oferte pentru 7. Au mai rămas de depus oferte pentru basculantă, miniîncărcător frontal şi buldoexcavator. În această perioadă, Comisia este în evaluarea ofertelor pentru cele 7 utilaje. Sunt între una şi două oferte la fiecare utilaj. Urmează, bineînţeles, ca peste tot, contestaţiile pentru că nu avem cum să scăpăm noi de contestaţii. Dar, după parcurgerea tuturor etapelor, vom putea face achiziţiile, astfel încât vom avea propriile utilaje ale Primăriei Brăila şi vom putea, în sfârşit, să terminăm cu toate acele grop restante din oraş„, a anunţat primarul.
Reamintim că Dragomir a început demersuri, la scurt timp după ce a preluat şefia Primăriei, pentru înfiinţarea unui departament de reparaţii stradale care să activeze în cadrul Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locale. Acesta urmează să fie dotat cu utilajele necesare, astfel încât să poată face reparaţiile prin plombări asfaltice pe străzile cu probleme din municipiu.
ADMINISTRAȚIE
Încă o surpriză în Piaţa Mare
* în rotonda Halei Mari, dar și în sectorul lactate, au apărut, pe lângă aranjamentele florale realizate astă-vară, câteva bănci și jardiniere noi * inițiativa este apreciată în special de cumpărătorii vârstnici, care se pot odihni, preț de câteva minute, într-un spațiu cu aspect plăcut
Reamintim că, odată cu reparaţiile şi igienizările executate în acest an în Hala Mare, Administraţia Pieţelor și Târgurilor (APT) Brăila a venit şi cu o serie de surprize plăcute pentru brăileni: sutele de glastre cu flori expuse în vitrine din sticlă, un aranjament floral cu o minifântână şi păsări exotice, în rotonda halei.
Două dintre cele 28 de ferestre/luminatoare sunt pictate pe sticlă cu imagini ce evocă produse agroalimentare, iar restul urmează să treacă prin același proces, conform promisiunilor administrației. De curând, însă, o altă surpriză în hala centrală: bănci şi flori (inclusiv de sezon).

“Nu mai rezemăm pereţii pe afară, fiindcă aici au apărut bănci, pe care putem să stăm și să privim la ceea ce este frumos, uitând un pic de grijile bătrâneţii şi ale vieţii”, ne-a declarat o familie de pensionari.
Ei aducându-şi aminte de vremurile când toamna debuta cu o avalanşă de produse agroalimentare româneşti, proaspete, ieftine şi gustoase, îndestulătoare pentru cămările iernii, toate provenind doar de la adevăraţii producători şi comercianţi brăileni.
În acele vremuri, Zilele Recoltei însemnau şi mustării/terase cu mici, pastramă, peşte şi lăutari. Deci, voie bună! Nu extindem acum subiectul, dar venim cu propunerea ca printr-un fotomontaj expus tot în rotonda halei, alături de o succintă istorie scrisă, să fie reamintite transformările prin care au trecut, de-a lungul timpului, Hala Centrală, dar și Piața Mare în ansamblul său.
Care piață merită această aducere aminte, ea devenind un simbol al unui comerţ civilizat la Brăila.
ADMINISTRAȚIE
Jandarmeria Brăila a revenit la vechiul sediu, după finalizarea proiectului european de eficientizare energetică
* activitatea a fost reluată în sediul de pe strada Industriei după ce, din primăvara anului 2023 până la începutul acestei luni, sediul provizoriu a fost mutat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu „Progresul” din cartierul Vidin
Au fost finalizate lucrările de reabilitare la fostul sediul al Jandarmeriei Brăila, de pe strada Industriei, iar instituția va reveni ”acasă”. În februarie 2023, contractul de finanțare pentru proiectul de renovare a clădirii, pentru eficientizarea energetică, a fost preluat de la Ministerului Afacerilor Interne, de fostul șef la instituției, colonel Nicolae Iulian Albăceanu.
După începerea lucrărilor de reabilitare, activitatea de la Jandarmeria Brăila s-a desfășurat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu ”Progresul” din cartierul Vidin.
Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila, au anunțat, marți, că proiectul «Creșterea eficienței energetice în sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila», implementat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Brăila, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost finalizat, valoarea finală a investiției fiind de 8.551.881,71 lei, inclusiv TVA.
”Investiția a avut ca obiectiv îmbunătățirea performanței energetice a clădirii, reducerea consumului de energie și a costurilor de funcționare, precum și asigurarea unor condiții de lucru îmbunătățite pentru personal. Proiectul a fost implementat în perioada 14.02.2023 – 30.08.2026, având o valoare inițială de 9.632.174,08 lei, inclusiv TVA, și codul C5-B2.2.b125. Odată cu finalizarea lucrărilor, activitatea Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila se reia la sediul principal modernizat, situat în municipiul Brăila, strada Industriei nr. 1”, se arată în informarea IJJ Brăila.
Pentru informații suplimentare, instituția poate fi contactată la numerele de telefon 0239.619.380 și 0239.617.112, pe site-ul www.jandarmeria-braila.ro sau la adresa de e-mail jandarmeriabraila@jandarmeria-braila.ro.
Renovare cu fonduri europene
După cum v-am informat, în februarie 2023, șeful Jandarmeriei Brăila a preluat de la Ministerului Afacerilor Interne contractul de finanțare semnat pentru proiectul de renovare a clădirii în care funcționează unitatea. Sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila intra în renovare, iar consumul de energie electrică și cel de încălzire urmau a fi reduse considerabil.
La vremea respectivă, la conducerea inspectoratului se afla colonelul Nicolae Iulian Albăceanu, care ulterior avea să fie suspendat pentru fapte de corupție. Între timp, acesta și-a recăpătat funcția, însă a intrat în concediu de paternitate.
Cert este că, la începutul anului 2023, în momentul lansării proiectului, Albăceanu, din postura de șef al IJJ Brăila, a explicat de ce era necesară reabilitarea sediului și ce lucrări urmau a fi executate.
Astfel, a fost punctat faptul că imobilul a fost construit în anul 1978 și nu mai corespundea din punct de vedere al eficienței și calității termice, rezistența termică a pereților exteriori fiind sub valoarea minimă prevăzută de normele tehnice în vigoare.
Învelitoarea era de tip terasă necirculabilă și trecuse în timp printr-o serie de reparații curente, care însă nu rezolvaseră complet problema infiltrațiilor. Din această cauză, pereții adiacenți erau predispuși în permanență la umezire, favorizând apariția degradărilor la tavane și pereți, precum și apariția igrasiei și a mucegaiului.
Era nevoie, așadar, de soluții moderne pentru stoparea infiltrațiilor. În plus, proiectul a prevăzut implementarea unor soluții de ultimă generație.
„Sursele regenerabile de energie ce vor fi implementate în cadrul proiectului sunt reprezentate de pompe de căldură de tip aer-apă și integrarea acestora în sistemul existent de încălzire; panouri solare fotovoltaice pentru asigurarea parțială a consumului electric; pentru reducerea consumului de energie datorat ventilării spațiilor se propun recuperatoare de căldură locale; instalație de panouri solare termice cu tuburi vidate, instalație de stingere cu apă a incendiilor cu hidranți interiori și exteriori, instalații de iluminat de securitate, instalații detectare și avertizare incendiu, stație de pompare pentru hidranți și rezervă de incendiu montată subteran. Clădirea nu necesită consolidare, întrucât expertiza a încadrat-o în clasa de risc seismic 3”, a precizat, în februarie 2023, conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Brăila.
S-a anunțat atunci că perioada de implementare a proiectului nu va depăși termenul de 30 iunie 2026, dar a fost totuși o mică întârziere.



















