Administrație
Administrația Dragomir. Regulament nou la ZOO
• consilierii municipali au aprobat recent regulamentul de organizare și funcționare al Grădinii Zoologice Brăila, aflată în administrarea societății ECO S.A. • pe lângă modul în care sunt cazate animalele și cum sunt administrate zonele grădinii, regulamentul stabilește foarte clar atribuțiile personalului angajat, dar și condițiile de vizitare pentru public
Reguli clare la Grădina Zoologică sub ”umbrela” societății ECO S.A. Brăila. Mai precis, în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a Consiliului Local Municipal, a fost aprobat Regulamentul de Organizare și Funcționare al „Grădinii Zoologice”, punct de lucru al societății ”ECO”.
Tot cu această ocazie, consilierii au stabilit că la data intrării în vigoare a acestei noi hotărâri, anexa nr. 2 din H.C.L.M. Brăila nr. 477/27.09.2023, care viza de asemenea activitatea de la ZOO, își încetează aplicabilitatea.
”Bunul de utilitate publică «Grădina Zoologică Brăila» este parte componentă a domeniului public al Municipiului Brăila, situat în Brăila, Șos. de Centură, Nr. 11, Jud. Brăila, înscris în Inventarul Domeniului Public al Municipiului Brăila, actualizat prin H.C.L.M. Brăila nr. 325/30.09.2011, la cap. G, subcap. G5, poz. 1, «Grădinile botanice și zoologice». Conform Extrasului de Carte Funciară nr. 89585 Brăila, „Grădina Zoologică” este identificată cu nr. Cadastral 17697 Brăila, cu teren în suprafață de 45.559,00 mp, pe care sunt amplasate 26 de construcții, în proprietatea Municipiului Brăila, aflându-se în folosința «Grădinii Zoologice» pe durata funcționării acesteia”, se arată în cadrul regulamentului.
Aceeași sursă precizează că serviciul de administrare, de interes public local al „Grădinii Zoologice” Brăila este atribuit, prin gestiune directă, operatorului/prestator al serviciilor ECO S.A. Brăila, cu sediul social în Brăila, Str. Danubiului nr. 5, în baza a două hotărâri ale CLM Brăila din iunie și august 2023 (nr. 327 și 442), ”administrarea reprezentând un ansamblu de măsuri de protecție, ecologice și tehnico-organizatorice, care reglementează activitatea în cadrul «Grădinii Zoologice» Brăila”.
Concret, obiectul de activitate al „Grădinii Zoologice” Brăila îl constituie administrarea și întreținerea în condiții corespunzătoare a colecțiilor de animale sălbatice și domestice deținute, în scopul protejării și conservării biodiversității și prezentarea acestora publicului în vederea promovării utilizării durabile a resurselor naturale și realizarea de activități specifice care contribuie la conservare și cercetare conform Strategiei Mondiale a Conservării în Grădinilor Zoologice și Directivei 1999/22 a Uniunii Europene.
Așadar, acest regulament stabilește cadrul juridic și condițiile în care se desfășoară activitatea în Grădina ZOO Brăila, în conformitate cu principiile și reglementările prevăzute de actele normative în vigoare.
Ce animale deține Grădina ZOO Brăila și de ce spațiu beneficiază
Suprafața „Grădinii Zoologice” este de 45.559 mp și este structurată în următoarele zone funcționale: expozițională, de interes public (locuri de joacă, locații comerciale), administrativă și educațională/științifică.
În prezent, Zona expozițională este structurată în următoarele amplasamente:
două țarcuri și adăposturi Lei (unul cu suprafața exterioară: 640 mp și suprafața interioară: 129 mp și celălalt cu suprafața exterioară: 500 mp, respectiv, suprafața interioară: 22 mp)
- Țarc și adăpost Tigru Siberian (suprafața exterioară: 1.000 mp – din care 100 mp bazin 5×20 m-, suprafața interioară: 55 mp)
- Țarc și adăpost Lup Cenușiu (suprafața exterioară: 550 mp – din care 3 mp bazin-, suprafața interioară: 36 mp)
- Țarc și adăpost Lup Alaska (suprafața exterioară: 540 mp – din care 9 mp bazin, suprafața interioară: 32 mp)
- Țarc și adăpost Urs (suprafața exterioară: 960 mp – din care bazin 28 mp, suprafața interioară: 20 mp)
- Țarc și adăpost Ibex / Capre pitice olandeze (suprafața exterioară: 415 mp, suprafața interioară: 6 mp)
- ZOO Interactiv (suprafața exterioară: 360 mp)
- Țarc și adăpost Berbec cu coamă (suprafața exterioară: 415 mp, suprafața interioară: 6 mp)
- Țarc și adăpost Mufloni (suprafața exterioară: 700 mp, suprafața interioară: 30 mp)
- Țarc și adăpost Lama / Vatussi (suprafața exterioară: 608 mp, suprafața interioară: 20 mp)
- Țarc și adăpost Căprior european (suprafața exterioară: 500 mp, suprafața interioară: 16 mp)
- Țarc și adăpost Cerb Lopătar (suprafața exterioară: 600 mp, suprafața interioară: 8 mp)
- Țarc și adăpost Emu (suprafața exterioară: 250 mp, suprafața interioară: 16 mp)
- Țarc și adăpost Nandu (suprafața exterioară: 250 mp, suprafața interioară: 12 mp)
- Țarc și adăpost Struț african (suprafața exterioară: 620 mp, suprafața interioară: 25 mp)
- Țarc și adăpost Ren (suprafața exterioară: 300 mp, suprafața interioară: 40 mp)
- Țarc și adăpost Mistreț (suprafața exterioară: 450 mp, suprafața interioară: 20 mp)
- Țarc și adăpost Yak (suprafața exterioară: 575 mp, suprafața interioară: 12 mp)
- Țarc și adăpost Bivol sălbatic (suprafața exterioară: 600 mp – din care bazin 3 mp -, suprafața interioară: 47 mp)
- Țarc și adăpost Ponei (suprafața exterioară: 600 mp, suprafața interioară: 48 mp)
- Țarc și adăpost Porci Vietnamezi (suprafața exterioară: 590 mp, suprafața interioară: 18 mp)
- Țarc și adăpost Oi – Capre (suprafața exterioară: 800 mp, suprafața interioară: 38 mp)
- Amplasament Coati (suprafața exterioară: 130 mp, suprafața interioară: 10 mp)
- Amplasament Raton (suprafața exterioară: 110 mp – din care bazin 8 mp -, suprafața interioară: 5 mp)
- Amplasament Porc spinos (suprafața exterioară: 54 mp, suprafața interioară: 10 mp)
- Amplasament Câine Enot (suprafața exterioară: 32 mp, suprafața interioară: 10 mp)
- Amplasament Vulpe (suprafața exterioară: 100 mp, suprafața interioară: 12 mp)
- Amplasament Nutrii (suprafața exterioară: 66 mp din care 24 mp bazin, suprafața interioară: 4 mp)
- Alt amplasament Vulpe (suprafața exterioară: 100 mp, suprafața interioară: 12 mp)
- Amplasament Iepuri (suprafața exterioară: 35 mp, suprafața interioară: 8 mp)
- Alt țarc și adăpost Urs (suprafața exterioară: 800 mp – din care 100 mp bazin 5×20 m -, suprafața interioară: 20 mp)
- Alt țarc și adăpost Porc Mistreț (suprafața exterioară: 300 mp – din care 30 mp bazin -, suprafața interioară: 30 mp)
- Volieră mare Păsări (voliere pentru fazani, păuni, rațe mandarin, bibilici, găini comune și de mătase – suprafața exterioară: 640 mp)
- Volieră mică Păsări (două voliere pentru păuni și porumbei – suprafața exterioară: 440 mp, cuprinzând un bazin de 23 mp)
- Amplasament lac Păsări acvatice (suprafața exterioară: 1.686 mp – din care luciu de apă 1.000 mp și căsuță interioară 56 mp – pentru rațe mandarin, gâște de Nil, gâște comune, pelicani, călifar, gâște de Canada, berze)
- Pavilion exotic (maimuțe, macaci – suprafața exterioară: 113 mp, suprafața interioară: 53 mp)
În regulament se mai face precizarea că, în funcție de evoluția efectivelor de animale din colecție (apariția de pui sau decese ale unor animale), precum și de oportunitatea introducerii de specii noi în colecție, structura acestei zone expoziționale se poate modifica, cu respectarea condițiilor de autorizare (suprafața exterioară, suprafața interioară).
În astfel de situații, noua structură expozițională va fi înaintată din nou sub formă de anexă, spre aprobare CLM Brăila.
Ce alte servicii oferă Grădina ZOO și ce trebuie să știe vizitatorii
În ceea ce privește Zona de interes public, aceasta se află pe lângă zona expozițională și are în componență:
- clădire administrativă (casierie)
- zonă relaxare (foișoare)
- manej echitație
- locații comerciale
- parcare auto și toalete publice
De asemenea, Zona administrativă este formată din
- cabinet veterinar
- clădire administrativă (birou personal administrativ)
- clădire angajați
- spațiu depozitare furaje și cereale
- cameră frigorifică
- cameră lăzi frigorifice pește
- incintă depozitare SNCU
De asemenea, Zona educațional/științifică este formată din Amenajări Educaționale, astfel: ZooSchool, o construcție rustică din lemn utilată cu video-proiector și sistem audio în care rulează programe educaționale despre speciile expuse sau se desfășoară ore deschise de ecologie/biologie etc., în care se pot organiza și activități de recreere; În fața fiecărui amplasament sunt montate panouri cu informații despre speciile vizionate; panou informativ cu speciile găzduite la ZOO; Două scene în aer liber destinate spectacolelor și activităților artistice.
Trebuie reținut și că, potrivit acestui regulament, accesul în zonele: educațional/științifică și administrativă este permis numai colaboratorilor „Grădinii Zoologice”, în prezența sau cu acordul conducerii.
În zona expozițională și de interes public, accesul cetățenilor este permis conform programului de vizitare, pe baza tarifelor aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila pentru anul în curs.
Concret,accesul publicului în incintă este permis după următorul program:
- Primăvara (01 Martie – 30 Aprilie): 09:00 – 18:00
- Vara (01 Mai – 30 Septembrie): 09:00 – 19:00
- Toamna (01 Octombrie – 31 Octombrie): 09:00 – 18:00
- Iarna (01 Noiembrie – 28 Februarie): 10:00 – 17:00
O altă regulă importantă este aceea că în incinta „Grădinii Zoologice” Brăila se interzice orice acțiune contrară obiectului de activitate și care poate genera riscuri privind sănătatea și bunăstarea animalelor din colecție.
De asemenea, hrănirea animalelor de către vizitatori este interzisă (cu excepția țarcurilor dotate cu automate de hrană). Vânzarea/consumul de băuturi alcoolice și fumatul (cu excepția locurilor special amenajate) sunt de asemenea, interzise. Copiii sub 14 ani au acces doar însoțiți de adulți.
Pe scurt, după cum mai reiese din regulament, sarcinile de bază ale „Grădinii Zoologice” sunt:
- Protecția în condiții artificiale a animalelor sălbatice și domestice, inclusiv a speciilor rare sau periclitate, exotice și locale, care au o deosebită valoare științifică, cognitivă și culturală
- Educația ecologică și informarea publicului în domeniul faunei, îngrijirii mediului și zootehniei, reprezentarea diversității faunistice, creșterea animalelor sălbatice
- Reproducerea speciilor rare de animale în scopul înmulțirii și răspândirii lor pe teritoriul județului și în alte regiuni
- Asigurarea activităților de agrement pentru public
De asemenea, componenta de educație științifică urmărește elaborarea bazei științifice pentru întreținerea și înmulțirea animalelor în captivitate, hrănirea rațională, activități expoziționale și publicarea de materiale informative.
Finanțarea Grădinii ZOO se asigură din încasarea tarifelor de acces, activități economice/recreative, donații și subvenții/alocații de la bugetul local. Investițiile se realizează din surse proprii, alocații bugetare, credite sau fonduri comunitare.
Personalul Grădinii Zoologice Brăila
Tot din regulament aflăm că „Grădina Zoologică” Brăila deține personal de specialitate și personal administrativ, atribuțiile, sarcinile și răspunderile administrării fiind stabilite tot în cadrul acestui document.
Așa cum se știe, Grădina ZOO Brăila este administrată de ECO S.A. Brăila, prin șeful de unitate desemnat. Personalul are o structură bine stabilită conform unei organigrame aprobate.
În total sunt 35 posturi cu câte un angajat per post, mai puțin pentru tehnicieni veterinari, unde există doi angajați, trei casieri și 19 îngrijitori de animale.
Concret, există un șef al unității, un biolog, medic veterinar, un administrator, îngrijitori, casieri, tehnicieni veterinari, un lucrător comercial, lucrător gestionar, lăcătuș mecanic, sudor, electrician, instalator și un mecanic de utilaj.
Regulamentul definește foarte clar ce are de făcut fiecare dintre aceștia. Salarizarea se face conform contractului colectiv de muncă. Întreținerea aleilor, drumurilor și parcării se execută prin grija administrației. Reziduurile trebuie să fie evacuate de două ori pe lună în sezonul rece și săptămânal în sezonul cald.
De asemenea, serviciul de pază și protecție fizică a perimetrului, bunurilor și valorilor este unul externalizat, fiind asigurat de către o societate specializată, licențiată în condițiile Legii nr. 333/2003. Complementar, ECO S.A. Brăila asigură monitorizarea prin sistemul propriu de supraveghere video și alarmare la efracție.
Proiectul privind regulamentul ZOO Brăila a fost aprobat cu unanimitate de voturi în ședința ordinară a CLM Brăila din 17 august.
Administrație
O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei
• consilierii municipali au aprobat, recent, atribuirea acestei denumiri drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635 • solicitarea a venit din partea societății Leroy Merlin România SRL, dar și a unui cetățean • consilierul municipal SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a precizat că deși Brăila este oraș martir, încă nu are nicio denumire de stradă legată de evenimentele din Decembrie 1989 • primarul Marian Dragomir s-a arătat deschis către această idee și a precizat că va analiza posibilitatea de a redenumi o zonă cu un nume legat de Revoluție
Municipiul Brăila are în nomenclator o nouă stradă. Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii au aprobat atribuirea denumirii ”Strada Munteniei” drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, situat între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635.
Totodată au votat și includerea străzii în nomenclatorul stradal al Municipiului Brăila. Mai mult, consilierii au stabilit și că accesul stradal va fi permis necondiționat tuturor operatorilor serviciilor de utilitate publică, precum și celor specializați pentru situații de urgență.
După cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, acest demers a pornit ca urmare a unei adrese venite din partea societății Leroy Merlin România SRL, care a solicitat atribuirea unei denumiri de arteră și inventarierea în Domeniul Public al Municipiului Brăila, în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal ”Schimbare Funcțiune CS2 și M1A și construire Complex Comercial Bricolaj Leroy Merlin; Gospodărire Apa, Împrejmuire și Porți, Drumuri, Alei, Spații Verzi, Organizarea Lucrărilor de Execuție”, aprobat printr-o hotărâre a CLM Brăila din 22 ianuarie 2025, dar și în urma unei cereri transmise de către un cetățean privind necesitatea atribuirii unei denumiri străzii respective.
”Având în vedere modificarea în timp a geometriei imobilelor existente și organizarea urbanistică în această zonă, și că în prezent sunt deținători de imobile cu acces din drumul identificat cu NC 103568, se impune atribuirea unei denumiri de stradă și includerea acesteia în Nomenclatorul Străzilor din Municipiul Brăila. Prin atribuirea de denumire de arteră a drumului de acces, în conformitate cu prevederile art. 67 din OG nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor și Anexa I cu Normele tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane, precum și atribuirea de numere administrative loturilor aferente, acestea vor avea adrese administrative și vor putea fi înscrise fiscal de către deținătorii acestora, precum și faptul că vor putea solicita autorizații de construire și branșamente la rețelele de utilități publice”, se menționează în raportul de specialitate.
Suprafața arterei respective este de 4.341 mp, iar limitele sunt: Municipiul Brăila – Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cu NC 101247 și NC 1635, conform planului de încadrare în zonă, după cum se mai menționează în proiect.
Discuții despre o stradă dedicată Revoluției din 1989
La momentul votului proiectului, președintele SOS România, organizația județului Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a intervenit în plen pentru a atrage atenția că municipalitatea ar trebui să stabilească denumirea unei străzi dedicate Revoluției din 1989, având în vedere că Brăila este oraș martir.
”Stimați colegi, atât noi, cât și Comisia de urbanism, ar trebui să fim atenți când apar astfel de situații privind atribuirea unor denumiri de străzi, ținând cont de faptul că aceste denumiri trebuie să reflecte și unele aspecte din istoria Brăilei. Mă refer la istoria recentă. De exemplu, noi nu avem nicio denumire legată de evenimentele din 1989. Am avut aici 43 de morți și 99 de răniți. Vă dați seama, o pierdere importantă! Brăila este oraș martir și totuși nu are o denumire semnificativă pentru o stradă, o alee, un parc, legat de acest eveniment.
Ca să nu mai dau și un alt exemplu, nu știu dacă în Brăila, există vreo stradă legată de Hariclea Darclée, cea mai mare personalitate a Brăilei din secolul XIX. Ar trebui, deci, să fim atenți și să ținem cont de astfel de probleme, de astfel de aspecte, când apar posibilitățile de atribuire a denumirii unei străzi. Mulțumesc!”, a declarat Alexandru.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Ulterior, în cadrul ședinței, în timpul numărării voturilor secrete pentru alte proiecte, consilierii au purtat câteva discuții libere.
În acest context, primarul Marian Dragomir a dorit să puncteze că este de acord cu propunerea lui Alexandru și a menționat că o posibilă astfel de denumire ar fi ”Piața Revoluției”, însă nu ar dori ca modificarea numelui vreunei străzi să afecteze locuitorii din zonă sau comercianții, care să fie nevoiți să își schimbe cărțile de identitate, documente oficiale și așa mai departe.
Acesta a transmis totuși că secretarul general al Municipiului Brăila, Ion Drăgan va verifica situația în teren și dacă va fi posibil, se va încerca atribuirea unei astfel de denumiri pentru o arteră din oraș.
Administrație
Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii
• în județul Brăila sunt 5 comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori • dintre acestea, 4 sunt conduse de liberali și una de un primar PSD, în vreme ce la nivel național social-democrații au mai multe primării care se ”califică” pentru comasare • în această săptămână proiectul va intra în dezbatere publică astfel încât se va încheia, cel puțin teoretic, perioada speculațiilor
Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a României va fi lansat în consultare publică în această săptămână, pentru o perioadă de 10 zile, după care va fi transmis Guvernului, informează Radio România Actualități.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a precizat că procesul se va face în două etape, prima fiind de comasare voluntară, pentru care ar trebuie organizate referendumuri locale şi în urma căreia respectivele administraţii ar putea beneficia de investiţii şi facilităţi fiscale.
„Gândim un program de investiții pentru cei care aleg să comaseze voluntar, cu sprijin, și inclusiv și pentru cetățeni reducerea impozitelor cu până la 50%, pentru cei care aleg să se comanseze. Noi am început deja primele demersuri, îmi doresc să vin cât mai repede cu acest program de finanțare pentru cei care doresc să facă această comansare voluntară și, bineînțeles, să putem să le ducem într-un timp cât mai scurt și dumnealor să inițieze demersurile pentru referendumuri locale, care vor avea loc până la 1 martie 2027. În fiecare județ avem deja discuții și avem și primari care doresc să facă această comansare voluntară”, a declarat Alexandru Stoica, postului național de radio.
A doua etapă a reorganizării administrativ-teritoriale va avea loc după 1 martie 2027, când Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe un astfel de proiect de lege.
”O să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contra”
”Totul se va desfășura ca-nainte. Chiar dacă primăria din zona respectivă o să treacă la cealaltă de lângă, acolo o să rămână un punct de informare, un punct de lucru, în care o să fie un angajat care o să-i ajute mereu: că au nevoie de o adeverință, că vin la plata taxelor. Deci totul va fi ca înainte și va fi un birou dotat cu tot ce înseamnă partea de digitalizare, ca să semneze în timp real anumite adeverințe. Deci o să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contră: o să vadă că se trage o țeavă de canalizare, că vine o rețea de alimentare cu apă.(…) Din contră, o să aibă mai multe beneficii. Eu cel puțin așa gândesc lucrurile, ca ei să aibă acces la mult mai multe servicii de de calitate”, a mai explicat ministrul Dezvoltării la Radio România Actualități.
Dacă la nivel național primăriile PSD sunt mai bine de jumătate din numărul total al localităților care ar intra la comasare, în Brăila din 5 localități, 4 edili sunt de la PNL. Cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a luat un ”puls” tuturor primarilor care conduc comune cu mai puțin de 1500 de locuitori. Iată declarațiile:
Primarii vin cu argumente pertinente
Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea:

”Punctul meu de vedere este că dacă legislația și tot ceea ce vor pune dânșii la dispoziție va duce în această direcție, dacă dânșii hotărăsc comasarea, noi nu avem ce să facem. Statistic, la ora aceasta am 1.878 de locuitori. Dacă dânșii vor hotărî că Siliștea va trebui să intre la comasare, atunci va trebui să le explicăm oamenilor pe îndelete, situația care se va crea. Dacă mă întrebați pe mine, la Siliștea nu este o problemă din punct de vedere al finanțărilor vizavi de ceea ce se întâmplă la nivel de salarii.
Dar dacă legea-i lege, mi se pare corect să o respectăm. Și atunci vom vedea cum se va produce comasarea și cu cine. Nu știu cu cine ar putea să ne unească: cu Cazasu sau cu Romanu. Nu știu. Am citit și eu că se vor face evaluări, că vor fi niște criterii. La momentul acesta nu avem nimic concret. Să fi avut discuții cu privire la comunitățile noastre despre această comasare.
Probabil că și dânșii dacă vor găsi soluția care va trebui să fie adecvată pentru aceste comune și va fi evaluată fiecare din toate punctele de vedere, și al banilor care vin din diverse surse, pentru finanțare proprie, vor găsi soluția care să fie cea mai utilă pentru cetățeni. Dar vă spun: nimeni nu s-a născut primar. Nimeni nu va muri primar doar că așa s-a născut el. Eu spun că prioritățile pentru comunitate sunt esențiale!”
Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița:

”O astfel de intenție există de mult timp, dar nu s-a materializat cu nimic până acum. Legat de mine, ce să spun?! Dacă e musai, cu plăcere! Nu avem altă soluție. Ideea este că într-adevăr se face economie. Bani care s-ar fi dat primarilor, către vice și așa mai departe.
Dar trebuie să se țină cont și de populație. Pentru că oamenii sunt învățați pe sistemul acesta actual, cu regulile care sunt acum și, dacă nu le creezi posibilitatea să își desfășoare activitatea în continuare, or să creadă că această reformă este înspre binele statului și nu spre binele populației. Deci trebuie lucrat foarte atent la partea aceasta cu populația.
Dacă vorbim strict despre bani, într-adevăr se face economie. Cam așa văd eu. Pentru că la mine vin oamenii tot timpul cu orice problemă micuță. Nu știu cum or să o rezolve. Plus că este și întinderea aceasta de teren agricol. Fiecare în registrul agricol își știe părticica lui. Dacă se unesc… e greu.
Dar mă rog, poate că sunt oameni luminați acolo, poate au idei, știu să rezolve și problema aceasta cu locuitorii, ce să zic. Întinderea e mare. Plus că mai intervine și patriotismul local, ca să mă exprim așa. Păi, cel din comuna mare mai gândește el să investească și în sătucurile care mai rămân pe acolo?! Zic și eu așa. Automat, primarul va fi din localitatea cea mai puternică. Eu sunt sceptic că se va pune în aplicare curând așa. Dar v-am zis: dacă-i musai, cu plăcere!”
Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

”Dacă iau profilul comunei mele nu o văd bine. Așa cum știți, comuna Frecăței face cât vreo șase – șapte localități din județ, ca suprafață teritorială. Aici trebuie să țină cont și de suprafață. Frecăței este a șaptea comună ca suprafață teritorială din România și nu-i ușor.
Iar mai mult decât atât, comuna Frecăței se autofinanțează. Bani de la Guvern nu primim, pentru că avem de unde. Deci eu nu consider că este o idee prea bună și trebuie să țină cont de mai multe criterii. Unul este acesta legat de suprafață, posibilitatea de a se autofinanța și abia după aceea numărul de locuitori. Ar fi mai multe criterii.
Acum, a anunțat domnul ministru, dar trebuie făcută o analiză destul de bună și să se ia o decizie de genul acesta. Nu ne-a consultat nimeni deocamdată. Doar ce am văzut prin presă, la televizor. Acestea sunt informațiile. E destul de greu. Nu e așa de simplu, doar să spui: localitățile cu populația sub 1.500 de locuitori. Acum văzusem undeva și la 3.000 de locuitori. Eu cred că trebuie făcută o analiză și abia apoi. Și luată fiecare localitate în parte. După profilul fiecărei comune. Potrivit ultimului recensământ eu am 1.200 de locuitori, 1.256 de locuitori, am văzut la sfârșitul lui 2025, cu domiciliul pe raza comunei. Mărașu are undeva peste 2.000. Deci împreună tot nu facem 5.000 de locuitori. Ce înseamnă asta? Să mă mai duc cu o altă comună. Care este aceasta? Bertești, Stăncuța?! Vă dați seama ce înseamnă? De aceea spun că trebuie făcută o analiză destul de bună, apoi să se ia o decizie. Și să ne consulte și pe noi în primul rând!”
”Văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari”
Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou

”Deocamdată totul este la nivel de discuție. Nu mă deranjează. Tot ce va fi, asta este! Nu o să fiu eu contra sistemului sau contra programului. Nu știu, oricum, noi am fost mult dezavantajați, dar nu de acum cu reorganizarea, ci pentru că de fiecare dată banii au fost alocați și de la Consiliul Județean și de la nivelul Ministerului de Finanțe, pe criterii de populație. Ceea ce nu este foarte normal. Pentru că noi suntem mici ca populație, dar o comună nu știu dacă foarte mare, dar mijlocie. Suntem în primele 20. Avem venituri proprii. Ca suprafață avem 10.000 de hectare, avem patru sate arondate.
Eu am spus multora: avem patru cimitire, patru cămine. Sunt comune care sunt mai mari ca populație, dar au unul sau două sate și cheltuielile sunt altele la ei. Ca suprafață au 5.000 mp, dau un exemplu. Dar asta este, mergem înainte. Nu avem ce face! Ca venituri proprii, noi avem venituri mult mai mari. Anul ăsta cred că am avut undeva la 20 de miliarde venituri proprii. Salariile, dacă verificați cred că sunt cele mai mici din județ în comuna noastră. Dar asta este, nu avem ce face. Cum va fi stabilit de sus așa ne vom adapta. Nu o să fim noi acum contra. Dar deocamdată nu se știe concret.
Vedeți și dumneavoastră că sunt discuții, cu 1.500, cu 3.000, acum cu 5.000. Nu vreau să fiu subiectiv. Este ok. Asta este. Nu e că îmi pare bine sau rău. Vă dați seama că este o comună îmbătrânită. Noi avem o relație cu cetățenii. Să te duci undeva la 10-15 km nu este ușor. Nu neapărat pentru noi, că nu ne gândim numai la noi. Eu mai am 3-5 ani și ies la pensie, dar sunt ceilalți care vin din urmă.
Ceva trebuie să se facă, dar văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari. Știți că este o lege și cineva i-a dat un titlu foarte frumos: «Lege pentru căței, dar nu pentru dulăi». Un ales local, de la județ în jos, să spunem, dacă pleacă din partid, pierde funcția. În Parlament, nu. Dumnealor se pot duce într-o legislatură la 5 partide și nu își pierd funcția. Cam așa este și acum cu această comasare”.
Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

”N-am apucat să văd foarte bine propunerea. La o primă vedere nu pot să îmi fac o idee. Depinde de mulți factori. Noi, după ce l-am omorât pe Ceaușescu, vorbim despre o reformă în administrația publică, dar din punctul meu de vedere ar fi o pseudoreformă dacă nu ar exista și o reorganizare administrativă și unirea mai multor administrații. Dar asta este cu un mare semn de întrebare.
Depinde cum o gândim. Poate să aducă într-adevăr un plus? Poate să degreveze cumva presiunea, să zicem, bugetară, pentru că se discută foarte mult despre chestia asta? Poate noua formă administrativă să răspundă cu aceleași servicii publice de calitate care trebuie prestate către cetățeni? Adică noua entitate mă gândesc că ar trebui să îi ofere cetățeanului un serviciu public cel puțin la nivelul la care era până în momentul fuziunii administrative. Sunt mulți dacă. Ba mai mult, eu cred că trebuie ținut cont și de specificul fiecărei localități. Cred că sunt foarte multe lucruri de pus în balanță”. Sursa citată a continuat:
”Dacă mă întrebați cum se va putea face benevol, prin, referendum, prin voință locală, mă gândesc că va fi foarte greu de atins un rezultat! Pentru că dacă ne uităm așa, am înțeles că o astfel de fuziune a încercat-o Bolojan la Oradea, dar nu a reușit. A încercat Boc la Cluj, nu a reușit. S-a încercat la Buzău și nu a ieșit referendumul. De aceea mă gândesc că este puțin probabil ca într-o formă voluntară să se rezolve mare lucru. De aceea nu înțeleg de ce pierdem timpul dacă vor sau nu. Au socotit-o? Consideră că este mai economic? Consideră că ar aduce un plus în zona serviciilor publice către cetățean, atunci trebuie să gândească o formă și să spună «domnule, asta este!» și să o luăm ca atare.
Mă gândesc că partea aceasta de voluntariat e o pierdere de timp. Dar eu v-aș da exemplul concret al comunei Surdila Greci, pentru că nu mă pot duce în altă parte. Am sub 1.500 de locuitori, cu cine ar trebui să fac o fuziune administrativă? Evident, cu Făureiul, pentru că este o chestiune naturală, geografică. Pentru că Făureiul este înconjurat de teritoriul administrativ al comunei Surdila Greci, dacă ne uităm pe o hartă.
Știu că avem acum prin act normativ această posibilitate să ne unim voluntar, să zicem, Surdila cu Făurei. Dar să vedem care e forma? Ce vor? Cum au gândit-o, că de aceea sunt acolo, nu?!” Sursa citată a mai atras atenția asupra impactului bugetar pentru organizarea de referendumuri în ideea unor posibile comasări, în condițiile în care rezultatul nu poate fi anticipat și nici garantat. În acest context, ar trebui încercată direct varianta prin lege organică, mai crede primarul Ionel Meiroșu.
Județul Brăila: administrația comunelor costă 985 lei/locuitor, în medie pe an
Conform unei analize efectuate de site-ul banicurați.ro județul Brăila are 40 de comune: 5 sub 1.500 de locuitori, 27 sub 3.000 și 38 sub 5.000. În 2025, administrația comunelor din județ (aparatul primăriei, starea civilă, fondul de rezervă, dobânzile) a costat 985 de lei pe locuitor, cam la fel ca media tuturor comunelor din țară: 981 de lei.
Cea mai scumpă administrație pe locuitor din județ: Comuna Racovița (892 de locuitori), 2.612 lei/locuitor/an, media 2021–2025. Cea mai ieftină: Comuna Ulmu (3.151 de locuitori), 553 de lei.
Pe țară: în comunele sub 1.000 de locuitori, administrația a costat 2.374 de lei pe locuitor, iar în cele de peste 5.000, 791 de lei. Pentru mai multe detalii accesați https://banicurati.ro/cost-primarii-braila























