ADMINISTRAȚIE
CJ Brăila cofinanţează cu mai mulţi bani proiectele comunelor
• consilierii judeţeni au aprobat, recent, regulamentul pentru finanţarea asocierilor cu unităţile administrativ-teritoriale brăilene, pe modelul anilor trecuţi • cu această ocazie, preşedintele Francisk Chiriac a propus un amendament privind mărirea cotelor de cofinanţare ale judeţului pentru obiectivele comunelor, cu 10 procente • liberalii, în frunte cu preşedintele PNL Alexandru Dănăilă, au ţinut să atragă atenţia că propunerea majorării la 60% a venit şi din partea lor, în ciuda faptului că PSD-iştii şi-au asumat în totalitate amendamentul
Veste bună pentru primarii comunelor din judeţ. Consiliul Judeţean a decis să continue cofinanţările pe proiecte şi în acest an, însă a venit şi cu o mărire a procentului pe care îl va acorda per obiectiv în cazul comunelor. Concret, membrii CJ Brăila au aprobat, în cadrul celei mai recente şedinţe ordinare, regulamentul privind asocierile Consiliului cu unităţile administrativ-teritoriale, respectiv Consiliile Locale din judeţul nostru, în vederea realizării unor obiective de interes public pentru anul 2017. Dacă în anii trecuţi procentul cofinanţărilor era de 50% (CJ Brăila) – 50% (UAT), anul acesta, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a venit cu un amendament care a schimbat puţin regulile jocului. Acesta a propus ca procentul în cazul comunelor să se modifice la 60% bani din partea CJ Brăila şi doar 40% din partea acestora. În schimb, în cazul celor trei oraşe, Ianca, Făurei, Însurăţei, dar şi a Municipiului Brăila, procentul cofinanţărilor a rămas neschimbat. Potrivit regulamentului în baza căruia se vor face asocierile, în cazul tuturor investiţiilor CJ Brăila poate acorda maxim 500.000 lei pentru fiecare comună, câte1.000.000 lei pentru cele trei oraşe şi 3.000.000 lei pentru Municipiu.
“La acest proiect o să am chiar eu un amendament. În urma discuţiilor cu mulţi colegi dintre dumneavoastră şi cu unii primari, după ce hotărâsem un procent rezonabil de 50 % – 50%, am stabilit altceva. Pentru Municipiul Brăila şi oraşe o să rămână acelaşi procent, dar pentru celelalte UAT-uri (n.r. – comune) o să îl schimbăm. Ţinând cont că noi finanţăm, dar ei au câteva cheltuieli cu proiectarea şi altele pe care le suportă, pentru a-i ajuta, propun ca acest procent să fie de 60% CJ – 40% UAT. Limitele maxime vor rămâne aceleaşi: pentru Municipiul Brăila 30 miliarde lei vechi, pentru oraşe – 10 miliarde lei vechi, pentru UAT-uri 5 miliarde lei vechi”, a declarat Chiriac.
Consilierul PND Simona Drăghincescu a încercat să propună cofinanţări de 60% – 40% şi în cazul celor trei oraşe, însă fără succes.
Liberalii au vrut să îmblânzească condiţiile acceptării proiectelor
La rândul lor, consilierii judeţeni ai PNL, în frunte cu fostul viceprimar Alexandru Dănăilă, noul preşedinte al liberalilor, au ţinut să sublinieze că ideea majorării finanţărilor din partea CJ a venit şi la sugestia lor, în ciuda faptului că PSD-iştii şi-au asumat amendamentul în totalitate.
“Referitor la acest amendament, trebuie spus că propunerea a venit şi din partea noastră. Este bine că se modifică acest procent pentru că toate cheltuielile pe care primarii le au în judeţ însumează poate mai mult de 10%. Au cheltuieli cu taxe la ISC, direcţia de şantier, proiectarea şi aşa mai departe. Mai sunt tot felul de sume care se adună într-un final. Este important ca procedura de aprobare a asocierilor Consiliului Judeţean să fie demarată imediat după aprobarea acestui regulament”, a declarat Dănăilă.
În plus, deşi nu a dorit să facă un amendament pe acest subiect, liberalul a subliniat că ar fi necesară o clarificare în privinţa blocării cofinanţărilor localităţilor care au litigii cu autoritatea publică judeţeană. Acesta a subliniat că în unele situaţii este vorba despre litigii pentru neplata unor cotizaţii la ADI Dunărea, Eco Dunărea, CID şi alte asemenea entităţi, care nu reprezintă neapărat Consiliul Judeţean. Astfel, Dănăilă a solicitat ca şi primarii aflaţi într-o astfel de ipostază să poată să solicite cofinanţarea unor proiecte de la CJ, însă fără succes.
“Poate ADI Dunărea nu este autoritate publică judeţeană, dar mai sunt şi altele care sunt şi ar trebui toţi primarii să îşi plătească toate aceste cotizaţii. Au şi buget, au şi posibilităţi, dar unii chiar sunt rău intenţionaţi. Vă spun eu. Nu vreau să dau nume”, a replicat Chiriac.
La rândul său, consilierul PNL Vasile Cortez a cerut o mai mare mobilitate şi interes din partea comisiei care evaluează proiectele primarilor, astfel încât să se evite problemele apărute anii trecuţi.
“Etapizarea nu e conformă cu regulamentul. Dacă la prima factură comisia s-ar deplasa în 72 de ore acolo nu am mai fi avut problema UAT-ului Zăvoia cu un stâlp, unde au stagnat după aceea lucrările o lună de zile. Nu ar mai fi avut probleme comuna Cazasu, să nu poată racorda dispensarul la gaze şi aşa mai departe. Dacă poate această comisie să îşi rezolve problemele după emiterea primei facturi, etapizat, până la recepţia finală, ar fi foarte bine”, a solicitat Cortez.
În cele din urmă, Chiriac şi-a supus amendamentul votului consilierilor, în ciuda comentariilor venite din partea lui Dănăilă, care a cerut în continuare ca şi liberalii să fie trecuţi ca iniţiatori.
“Putem să facem amendamentul împreună că a venit din partea noastră”, a afirmat liberalul. “A venit din partea mea, acum aţi spus şi dumneavoastră că susţineţi”, a replicat şeful CJ. “Deci vă amendaţi singuri propunerile, da?”, a continuat Dănăilă. “Da. Pot face şi amendamente pentru că mi se pare corect să reglăm anumite lucruri”, a conchis Chiriac.
La final, atât amendamentul privind majorarea cofinanţărilor în cazul comunelor, cât şi proiectul amendat, privind regulamentul după care vor funcţiona aceste asocieri au trecut în unanimitate, cu 30 voturi “pentru”.
Ce se finanţează
În expunerea de motive a proiectului de hotărâre se arată că s-a ajuns la concluzia continuării cofinanţărilor ca urmare a solicitărilor venite din partea primarilor de localităţi, privind promovarea unor investiţii noi, dar şi continuarea celor în curs de execuţie. Din acelaşi document aflăm că printre obiectivele propuse, care reprezintă priorităţi ale administraţiei judeţului şi ale celor locale, se numără: realizarea, extinderea, reabilitarea, modernizarea sistemelor de alimentare cu apă, sistemelor de canalizare, a şcolilor şi grădiniţelor, a unităţilor sanitare din mediul rural şi cabinetelor medicale, dumurilor publice de interes local, a drumurilor comunale, a celor din interiorul localităţilor, a podurilor, a podeţelor, a punţilor pietonale, obiectivelor culturale, pieţelor publice comerciale, târgurilor, oboarelor, bazelor sportive etc.
Precizăm că retragerea finanţării acestor obiective se poate întâmpla în contextul în care cheltuirea sumelor nu s-a făcut conform condiţiilor legale, dar şi dacă solicitantul transmite informaţii false sau nu respectă prevederile regulamentului proaspăt adoptat. Într-un astfel de context, beneficiarul este obligat să restituie sumele primite de la CJ.
ADMINISTRAȚIE
Tânărul social–democrat Cătălin-Adrian Tudorie, consilier municipal în locul lui Sorin Boșneag
• acesta a preluat, recent, fotoliul rămas gol în Consiliul Local Municipal Brăila, după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag, care a încetat din viață în data de 9 septembrie • Cătălin-Adrian Tudorie are 35 de ani și a activat în domeniul proiectării industriale și în cel al logisticii • după depunerea jurământului, Tudorie a preluat și locurile deținute de Boșneag în Comisia de specialitate nr. 2 și în CA-ul de la Liceul ”Anghel Saligny” • în aceeași ședință, consilierii au aprobat vacantarea locului social-democratului Adrian-Ștefan Tâmplaru, care a demisionat pe motive de incompatibilitate
Schimbări la nivelul Consiliului Local Municipal Brăila. În ședința ordinară a instituției din 30 octombrie a avut loc depunerea jurământului de credință a PSD-istului Cătălin-Adrian Tudorie. Acesta a ocupat poziția 19 pe lista cu care PSD Brăila s-a înscris în lupta pentru Consiliul Local Municipal în timpul Alegerilor Locale din 2024. Social-democratul are 35 de ani, este inginer mecanic proiectant și a preluat fotoliul rămas gol după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag din 9 septembrie.
Așa cum reiese din CV-ul lui Cătălin Tudorie, tânărul a absolvit Facultatea de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice, specializarea ”Mașini-Unelte și Sisteme de Producție”, în cadrul Universității Politehnica din București. De asemenea, a absolvit cursurile de masterat tot în domeniul ”Mașini și Sisteme de Producție”, în cadrul Facultății de Inginerie Industrială și Robotică, București.
Începând cu luna noiembrie 2022, acesta activează pe poziția de consultant în sisteme logistice în cadrul companiei ”Jungheinrich” România (sector de activitate logistică industrială). Înainte, din iunie 2018 și până în octombrie 2022 a fost inginer mecanic proiectant în cadrul ”Simerom Engineering” (domeniul Petrol și gaze).
Tudorie, membru în Comisia de specialitate nr. 2 de administrare a domeniului public și privat
Tot cu această ocazie, membrii CLM Brăila au aprobat un alt proiect privind modificarea HCLM Brăila nr. 614 din 30 octombrie 2024 referitoare la numărul, domeniile de activitate și componența nominală a comisiilor de specialitate din cadrul CLM Brăila, cu modificările și completările ulterioare. Mai precis Cătălin-Adrian Tudorie a fost validat ca membru în Comisa de specialitate nr. 2 (de administrare a domeniului public și privat, de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură), în locul lui Sorin Boșneag. Din aceasta mai fac parte Răzvan-Ionuț Orzan, Silvia Bobi de la PSD, Daniela-Elena Rădulescu (AUR) și Cristian-Laurențiu Ioan (PNL).
De asemenea, a fost modificată și hotărârea nr. 466 din 7 septembrie 2026, referitoare la desemnarea consilierilor locali municipali în Consiliile de Administrație și în Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza Municipiului Brăila. Și aici, Tudorie a fost nominalizat pentru a face parte din CA la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny”, alături de Daniel Tudose și din Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației la aceeași unitate de învățământ, ambele poziții deținute în trecut de Boșneag.
Reamintim că mandatul de consilier municipal al social-democratului Sorin-Eugen Boșneag a încetat de drept pe 28 septembrie, tot printr-o hotărâre a CLM, ca urmare a decesului acestuia.
Un alt consilier municipal PSD Brăila a demisionat
Este vorba despre Adrian-Ștefan Tîmplaru (ofițer monitorizare, licențiat în relații internaționale și studii europene) care a ocupat poziția 15 pe lista cu care PSD s-a înscris în Alegerile Locale din 2024. Mai precis, membrii CLM Brăila au constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local al lui Adrian-Ștefan Tîmplaru, ca urmare a aplicării prevederilor art. 204, alin. (2), lit. a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Așa cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, social-democratul și-a depus demisia în data de 14 octombrie 2026, invocând apariția unei stări de incompatibilitate.
”Această hotărâre este motivată de recentele modificări legislative apărute în cadrul regimului juridic al incompatibilităților specifice funcțiilor și calităților pe care le dețin. Aceste noi prevederi legale au creat o stare de incompatibilitate care nu era prevăzută și nu exista la data depunerii candidaturii sau la momentul validării mandatului meu în urma alegerilor locale din anul 2024”, a scris Tîmplaru în demisie.
Precizăm că următorul membru supleant pe lista PSD-iștilor la CLM Brăila este Cătălin- Ștefan Aramă, economist (Analist IT), care ocupă poziția nr. 20.
Toate proiectele amintite au fost aprobate în ședința de la finele lunii octombrie cu unanimitate de voturi.
ADMINISTRAȚIE
Fără impozite pentru balcoanele închise!
• în timp ce PSD, PNL, USR și UDMR au susținut în Parlament noul Cod al Urbanismului, ale cărui prevederi au stârnit controverse privind impozitarea balcoanelor închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că a găsit o soluție legală pentru ca proprietarii să nu plătească în plus • edilul spune că nu este de acord cu măsurile care împovărează populația și transmite că administrația locală trebuie să fie de partea oamenilor
Subiectul a ajuns în atenția publică după ce prevederile noului Cod al Urbanismului, adoptat în luna august, au readus în discuție situația balcoanelor închise la bloc. Mai exact, reglementările referitoare la modificările aduse construcțiilor și la intrarea acestora în legalitate au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi tratate apartamentele ale căror balcoane au fost închise cu tâmplărie și geamuri.
Controversa are și o componentă politică. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, proiectul noului Cod al Urbanismului a fost asumat la nivelul Ministerului Dezvoltării, inițial în mandatul lui Cseke Attila (UDMR). În Parlament, proiectul a beneficiat de susținerea majorității formate din PSD, PNL, USR și UDMR, formațiuni care au contribuit la adoptarea acestuia.
Astfel, deși prevederile legislative au fost prezentate în contextul reformei urbanismului și al îndeplinirii unor obiective asumate prin PNRR, efectele unor dispoziții au ajuns să provoace îngrijorare în rândul proprietarilor de apartamente.
Una dintre cele mai discutate probleme este cea a balcoanelor închise și a posibilelor obligații fiscale sau administrative care ar putea apărea. Pentru foarte mulți proprietari, închiderea balconului nu a reprezentat un moft sau o investiție de lux, ci o necesitate.
Oamenii au făcut aceste modificări pentru a-și proteja locuințele de frig, zgomot, praf și intemperii, dar și pentru a câștiga un spațiu suplimentar util familiei. În multe blocuri din Brăila, balcoanele închise au devenit o realitate întâlnită de-a lungul anilor în numeroase apartamente.
În acest context, posibilitatea ca proprietarii să ajungă să plătească impozite duble sau să fie obligați să parcurgă proceduri administrative costisitoare pentru intrarea în legalitate a stârnit nemulțumire și numeroase întrebări.
Primarul Brăilei intervine și transmite că locuitorii orașului nu vor fi puși să plătească în plus
În timp ce noul Cod al Urbanismului, susținut în Parlament de PSD, PNL, USR și UDMR, a adus în discuție posibile costuri suplimentare pentru proprietarii de apartamente cu balcoane închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că nu este de acord cu aceste prevederi și că a identificat o soluție legală pentru ca brăilenii să nu plătească impozite duble sau taxe suplimentare.
Reacția primarului Viorel Marian Dragomir a venit printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, în care edilul și-a exprimat dezacordul față de această posibilitate și a anunțat că Primăria Brăila a identificat o soluție legală pentru rezolvarea situației.
”La Brăila, nu vor plăti impozit dublu cei care și-au închis balconul! Nu sunt de acord cu ce s-a decis la București! Am și găsit soluția!”, a transmis acesta. Edilul a criticat ideea unor obligații fiscale suplimentare pentru proprietarii care și-au închis balcoanele, subliniind că o asemenea măsură ar fi nedreaptă pentru familiile care au făcut aceste modificări din motive practice.
”Un balcon închis nu este un lux, ca să fie clar! Este o necesitate pentru confortul și liniștea unei familii”, a punctat Viorel Marian Dragomir. Primarul a explicat și care ar fi fost consecințele financiare pentru proprietari în cazul în care nu s-ar fi găsit o soluție. Pe lângă posibilitatea majorării impozitului pe apartament, oamenii ar fi putut fi nevoiți să suporte cheltuieli importante pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, taxe către Inspectoratul de Stat în Construcții, expertize tehnice, proiecte și avize.
Mai mult, toate aceste demersuri ar fi presupus timp pierdut și parcurgerea unor proceduri birocratice deloc simple pentru cetățeni. Potrivit primarului, taxele aferente unor astfel de documentații ar fi putut ajunge la valori de zece ori mai mari, ceea ce ar fi însemnat o povară suplimentară pentru proprietari.
”Administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”
Într-o perioadă în care fiecare cheltuială contează, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, vine în sprijinul locuitorilor care și-au închis balcoanele și anunță că a găsit o soluție legală pentru ca aceștia să nu fie împovărați cu impozite duble și taxe suplimentare. Edilul spune răspicat că nu este de acord cu măsurile care afectează bugetul familiilor și că administrația locală trebuie să lucreze în interesul oamenilor.
Viorel Marian Dragomir a transmis că administrația locală trebuie să fie de partea cetățenilor și să caute soluții atunci când apar probleme care le pot afecta bugetul familiei.
Acesta a afirmat că nu este normal ca oamenii să fie puși în situația de a suporta costuri suplimentare pentru o modificare pe care mulți au făcut-o cu ani în urmă, în scopul îmbunătățirii condițiilor de locuit. ”Cât timp sunt eu primar, la Brăila facem administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”, a afirmat edilul. Acesta a ținut să sublinieze că poziția sa nu este una singulară, amintind că și în timpul pandemiei, dar și în alte situații în care deciziile luate la nivel central au afectat comunitatea locală, a ales să se opună măsurilor pe care le-a considerat nedrepte pentru brăileni.
Viorel Marian Dragomir susține că mandatul său este dedicat modernizării orașului, schimbării în bine a Brăilei și găsirii unor soluții în beneficiul comunității, nu introducerii unor noi piedici birocratice sau poveri financiare pentru locuitori.
Viorel Marian Dragomir a insistat asupra faptului că soluția identificată de Primăria Brăila este una legală și sigură, astfel încât proprietarii care și-au închis balcoanele să nu fie obligați să suporte cheltuieli suplimentare.
Reacția brăilenilor: peste 2.400 de aprecieri și mai mult de 600 de distribuiri în doar câteva ore
Interesul pentru acest subiect este confirmat și de reacțiile din mediul online. Postarea primarului a strâns, în numai câteva ore, peste 2.400 de aprecieri și a fost distribuită de peste 600 de ori. Numărul mare de reacții arată cât de importantă era această clarificare pentru locuitorii municipiului.
Brăilenii au urmărit subiectul cu interes, iar distribuirea masivă a mesajului demonstrează că informația era una așteptată și că situația îi preocupa pe numeroși proprietari de apartamente. Într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor sunt tot mai atent calculate, perspectiva unor noi taxe sau a unor obligații financiare suplimentare nu putea trece neobservată.
Tocmai de aceea, anunțul edilului a reprezentat un răspuns la o preocupare reală a comunității. Dincolo de disputa privind prevederile legislative adoptate la nivel central, mesajul transmis de primarul Brăilei pune în prim-plan o problemă concretă a oamenilor: nevoia de a nu fi împovărați cu noi taxe și proceduri pentru propriile locuințe.
Viorel Marian Dragomir a încheiat mesajul reafirmând că administrația locală își va continua proiectele de modernizare a orașului, dar fără a ignora problemele de zi cu zi ale brăilenilor.
”Continuăm împreună să construim pentru Brăila, nu să demolăm balcoane și să plătim dublu sau de zece ori!”, a transmis primarul.
CELE MAI CITITE
