ADMINISTRAȚIE
Chiriac aşteaptă rezolvare de la premierul Mihai Tudose pentru mia de hectare
• preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat că după ce a informat Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Agriculturii despre cum au folosit autorităţile gălăţene cele 1.000 ha dintre cele două judeţe, a emis o altă adresă şi către premierul Mihai Tudose • mai mult, Chiriac i-a scris şi prefectului judeţului Galaţi, cu precizarea că dacă nu se va reveni asupra hotărârii consilierilor municipali privind închirierea terenului în scop agricol, CJ Brăila îşi rezervă dreptul de a acţiona în judecată • şeful judeţului şi-a manifestat speranţa că acest episod nu va încurca planurile celor două administraţii de a face o asociere pentru dezvoltarea zonei
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a anunţat, recent, că i-a trimis o adresă premierului Mihai Tudose în care îi sesizează modul în care autorităţile gălăţene au folosit mia de hectare dintre cele două judeţe, în alt scop decât cel pentru care le-a fost dată în administrare, cerându-i să ia măsuri. Decizia a venit după ce nu a primit niciun răspuns de la cele două ministere de resort sesizate încă de luna trecută – Ministerul Dezvoltării şi cel al Agriculturii. De asemenea, Chiriac a anunţat că i-a trimis o adresă şi prefectului judeţului vecin, prin care îi cere să analizeze hotărârile CLM Galaţi în cadrul căreia restul de aproximativ 950 ha de teren pe care nu s-au construit locuinţe au fost scoase la licitaţie spre închiriere în scop agricol. Şeful judeţului a ţinut să puncteze că în cazul în care Prefectura Galaţi nu va lua măsuri de la sine, Consiliul Judeţean Brăila va ataca în instanţă respectivele hotărâri.
„Am făcut toate demersurile legale, tot ceea ce ţine de competenţa mea ca şi preşedinte al Consiliului Judeţean, în speţa mia de hectare dintre Brăila şi Galaţi, acest litigiu care mocneşte şi lucrează de foarte mult timp. Prima adresă, după cum v-am mai spus, am trimis-o pe data de 25 iulie către cele două ministere de resort care au stat la baza Hotărârii de Guvern 512/2002 prin care s-a dat terenul. Am spus că acele ministere care stau la baza acestei hotărâri sunt Ministerul Dezvoltării Regionale şi i-am trimis doamnei ministru Sevil Shhaideh, şi domnului ministru al Agriculturii, Petre Daea această scrisoare în care am menţionat speţa respectivă. Nu am primit nici până în momentul de faţă un răspuns. (…) Ba mai mult, am spus că e corect şi omenesc să facem şi alt lucru, pentru că nu am primit un răspuns foarte rapid. Am trimis în data de 19 august şi domnului prim-ministru o scrisoare în care i-am relatat aceleaşi aspecte referitoare la această hotărâre de Guvern 512 şi domnului prefect de la Galaţi, în care i-am cerut să analizeze din punct de vedere legal, prin competenţele pe care le are dânsul, aspectele semnalate şi de presă şi de noi cu privire la legalitatea hotărârii prin care Consiliul Local Municipal Galaţi încalcă o hotărâre de Guvern”, a afirmat Chiriac.
Sursa citată a punctat că speră ca situaţia să se rezolve prin intervenţia premierului României. Şi chiar dacă terenul a aparţinut în trecut ADS-ului, din punctul său de vedere prin transmiterea sa către Brăila s-ar putea pune bazele demarării unui proiect de infrastructură important, care ar dezvolta atât judeţul nostru cât şi Galaţiul.
Chiriac încearcă să realizeze şi asocierea cu gălăţenii
În acest context, Francisk Chiriac a vorbit despre speranţa ca relaţiile de colaborare cu autorităţile gălăţene să nu se deterioreze în contextul dezbaterilor pe tema acestui subiect sensibil. Deşi recunoaşte că de la începutul verii discuţiile despre asocierea dintre cele două judeţe au cam trenat, preşedintele CJ Brăila a afirmat că este în continuare în relaţii bune atât cu primarul Galaţiului, cât şi cu preşedintele judeţului vecin, astfel că după încheierea perioadei concediilor ar putea să încerce reluarea discuţiilor.
„Ultima discuţie despre asociere am avut-o înainte de începerea verii. Rămăsesem pe statut. Îl avem şi noi, îl au şi ei. Stabilisem foarte clar anumite lucruri, eram pe ultima sută de metri şi sperăm să reluăm această discuţie de genul, unde va fi sediul. Şi cred că nu este o formalitate cine şi cum va prezida această asociere. Eu mi-aş dori foarte mult să se facă asocierea. Ar fi un punct de plecare spre dezvoltarea celor două poluri care fac cea mai mare aglomeraţie urbană după capitală”, a conchis Chiriac.
Reamintim că, administraţia gălăţeană a scos, recent, la licitaţie terenul rămas nefolosit de lângă Cartierul Siret, în încercarea de a-l închiria spre activităţi agricole. După critici venite din partea opoziţiei şi a presei, conducerea CJ Brăila a făcut mai multe demersuri în încercarea de a remedia situaţia, având în vedere că mia de hectare la graniţa cu Galaţiul se află pe teritoriul comunei Vădeni judeţul Brăila şi a fost transmisă în administrarea CLM Galaţi, de Guvernul Adrian Năstase cu scopul clar de a se construi locuinţe pentru tineri.
ADMINISTRAȚIE
Încă o surpriză în Piaţa Mare
* în rotonda Halei Mari, dar și în sectorul lactate, au apărut, pe lângă aranjamentele florale realizate astă-vară, câteva bănci și jardiniere noi * inițiativa este apreciată în special de cumpărătorii vârstnici, care se pot odihni, preț de câteva minute, într-un spațiu cu aspect plăcut
Reamintim că, odată cu reparaţiile şi igienizările executate în acest an în Hala Mare, Administraţia Pieţelor și Târgurilor (APT) Brăila a venit şi cu o serie de surprize plăcute pentru brăileni: sutele de glastre cu flori expuse în vitrine din sticlă, un aranjament floral cu o minifântână şi păsări exotice, în rotonda halei.
Două dintre cele 28 de ferestre/luminatoare sunt pictate pe sticlă cu imagini ce evocă produse agroalimentare, iar restul urmează să treacă prin același proces, conform promisiunilor administrației. De curând, însă, o altă surpriză în hala centrală: bănci şi flori (inclusiv de sezon).
“Nu mai rezemăm pereţii pe afară, fiindcă aici au apărut bănci, pe care putem să stăm și să privim la ceea ce este frumos, uitând un pic de grijile bătrâneţii şi ale vieţii”, ne-a declarat o familie de pensionari.
Ei aducându-şi aminte de vremurile când toamna debuta cu o avalanşă de produse agroalimentare româneşti, proaspete, ieftine şi gustoase, îndestulătoare pentru cămările iernii, toate provenind doar de la adevăraţii producători şi comercianţi brăileni.
În acele vremuri, Zilele Recoltei însemnau şi mustării/terase cu mici, pastramă, peşte şi lăutari. Deci, voie bună! Nu extindem acum subiectul, dar venim cu propunerea ca printr-un fotomontaj expus tot în rotonda halei, alături de o succintă istorie scrisă, să fie reamintite transformările prin care au trecut, de-a lungul timpului, Hala Centrală, dar și Piața Mare în ansamblul său.
Care piață merită această aducere aminte, ea devenind un simbol al unui comerţ civilizat la Brăila.
ADMINISTRAȚIE
Jandarmeria Brăila a revenit la vechiul sediu, după finalizarea proiectului european de eficientizare energetică
* activitatea a fost reluată în sediul de pe strada Industriei după ce, din primăvara anului 2023 până la începutul acestei luni, sediul provizoriu a fost mutat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu „Progresul” din cartierul Vidin
Au fost finalizate lucrările de reabilitare la fostul sediul al Jandarmeriei Brăila, de pe strada Industriei, iar instituția va reveni ”acasă”. În februarie 2023, contractul de finanțare pentru proiectul de renovare a clădirii, pentru eficientizarea energetică, a fost preluat de la Ministerului Afacerilor Interne, de fostul șef la instituției, colonel Nicolae Iulian Albăceanu.
După începerea lucrărilor de reabilitare, activitatea de la Jandarmeria Brăila s-a desfășurat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu ”Progresul” din cartierul Vidin.
Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila, au anunțat, marți, că proiectul «Creșterea eficienței energetice în sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila», implementat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Brăila, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost finalizat, valoarea finală a investiției fiind de 8.551.881,71 lei, inclusiv TVA.
”Investiția a avut ca obiectiv îmbunătățirea performanței energetice a clădirii, reducerea consumului de energie și a costurilor de funcționare, precum și asigurarea unor condiții de lucru îmbunătățite pentru personal. Proiectul a fost implementat în perioada 14.02.2023 – 30.08.2026, având o valoare inițială de 9.632.174,08 lei, inclusiv TVA, și codul C5-B2.2.b125. Odată cu finalizarea lucrărilor, activitatea Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila se reia la sediul principal modernizat, situat în municipiul Brăila, strada Industriei nr. 1”, se arată în informarea IJJ Brăila.
Pentru informații suplimentare, instituția poate fi contactată la numerele de telefon 0239.619.380 și 0239.617.112, pe site-ul www.jandarmeria-braila.ro sau la adresa de e-mail jandarmeriabraila@jandarmeria-braila.ro.
Renovare cu fonduri europene
După cum v-am informat, în februarie 2023, șeful Jandarmeriei Brăila a preluat de la Ministerului Afacerilor Interne contractul de finanțare semnat pentru proiectul de renovare a clădirii în care funcționează unitatea. Sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila intra în renovare, iar consumul de energie electrică și cel de încălzire urmau a fi reduse considerabil.
La vremea respectivă, la conducerea inspectoratului se afla colonelul Nicolae Iulian Albăceanu, care ulterior avea să fie suspendat pentru fapte de corupție. Între timp, acesta și-a recăpătat funcția, însă a intrat în concediu de paternitate.
Cert este că, la începutul anului 2023, în momentul lansării proiectului, Albăceanu, din postura de șef al IJJ Brăila, a explicat de ce era necesară reabilitarea sediului și ce lucrări urmau a fi executate.
Astfel, a fost punctat faptul că imobilul a fost construit în anul 1978 și nu mai corespundea din punct de vedere al eficienței și calității termice, rezistența termică a pereților exteriori fiind sub valoarea minimă prevăzută de normele tehnice în vigoare.
Învelitoarea era de tip terasă necirculabilă și trecuse în timp printr-o serie de reparații curente, care însă nu rezolvaseră complet problema infiltrațiilor. Din această cauză, pereții adiacenți erau predispuși în permanență la umezire, favorizând apariția degradărilor la tavane și pereți, precum și apariția igrasiei și a mucegaiului.
Era nevoie, așadar, de soluții moderne pentru stoparea infiltrațiilor. În plus, proiectul a prevăzut implementarea unor soluții de ultimă generație.
„Sursele regenerabile de energie ce vor fi implementate în cadrul proiectului sunt reprezentate de pompe de căldură de tip aer-apă și integrarea acestora în sistemul existent de încălzire; panouri solare fotovoltaice pentru asigurarea parțială a consumului electric; pentru reducerea consumului de energie datorat ventilării spațiilor se propun recuperatoare de căldură locale; instalație de panouri solare termice cu tuburi vidate, instalație de stingere cu apă a incendiilor cu hidranți interiori și exteriori, instalații de iluminat de securitate, instalații detectare și avertizare incendiu, stație de pompare pentru hidranți și rezervă de incendiu montată subteran. Clădirea nu necesită consolidare, întrucât expertiza a încadrat-o în clasa de risc seismic 3”, a precizat, în februarie 2023, conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Brăila.
S-a anunțat atunci că perioada de implementare a proiectului nu va depăși termenul de 30 iunie 2026, dar a fost totuși o mică întârziere.
CELE MAI CITITE
