Social Media

EXTERNE

Alegeri în Rusia: Partidul lui Vladimir Putin conduce cu aproape 58% din voturi. Primele rezultate oficiale

Actualizat:
Timp de citire: 3 minute
Alegeri în Rusia: Partidul lui Vladimir Putin conduce cu aproape 58% din voturi. Primele rezultate oficiale

Partidul Rusia Unită, formațiunea aflată la putere și susținută de președintele Vladimir Putin, conduce detașat în alegerile pentru Duma de Stat, potrivit primelor rezultate oficiale anunțate de Comisia Electorală Centrală a Rusiei. După numărarea a peste 80% dintre procesele-verbale, formațiunea obținuse aproximativ 58% din voturile exprimate pe liste de partid.

Alegerile s-au desfășurat timp de trei zile, între 18 și 20 septembrie, și au reprezentat primul scrutin parlamentar organizat în Rusia de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.

Rusia Unită conduce în majoritatea circumscripțiilor

Datele publicate în dimineața zilei de 21 septembrie arată că Rusia Unită avea 57,82% din voturile pentru cele 225 de mandate repartizate prin sistemul proporțional, după procesarea a 83,52% dintre procesele-verbale.

Pe următoarele poziții se aflau Partidul Comunist, cu 13,84%, Partidul Liberal Democrat din Rusia (LDPR), cu 8,77%, și formațiunea Oameni Noi, cu 7,07%. Rusia Justă se afla la limita pragului electoral, cu 4,99%.

Rusia Unită conducea și în 208 dintre cele 225 de circumscripții uninominale. Candidații comuniști erau pe primul loc în cinci circumscripții, în timp ce candidați independenți conduceau în alte patru.

Duma de Stat are 450 de membri, jumătate fiind aleși pe liste de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripții uninominale.

Primul scrutin parlamentar de la începutul războiului

Alegerile din acest an s-au desfășurat într-un context politic și militar diferit de cel al scrutinului precedent. Acestea sunt primele alegeri parlamentare ruse organizate după începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Formațiunile care s-au opus deschis războiului au avut acces limitat la competiția electorală. Reuters relatează că majoritatea candidaților anti-război au fost împiedicați să participe, în timp ce partidele care au intrat în competiție au avut, în general, poziții apropiate de Kremlin în problemele majore.

Scrutinul a fost organizat inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate și revendicate de Rusia, o procedură respinsă de Ucraina și condamnată de unele guverne occidentale.

Prezența la vot a fost de aproximativ 57%, potrivit datelor electorale preliminare, peste nivelul de 51,72% înregistrat la alegerile parlamentare din 2021.

Atacuri cu drone și incidente informatice în timpul alegerilor

Ultima zi a scrutinului a coincis cu un atac masiv cu drone asupra Moscovei și a altor regiuni rusești. Autoritățile de la Moscova au acuzat Ucraina că a încercat să perturbe procesul electoral.

Potrivit Reuters, atacurile au provocat victime și au produs pagube unor obiective din Moscova și din regiunea Herson aflată sub control rusesc. Autoritățile ruse au raportat, de asemenea, atacuri informatice asupra sistemelor electorale. În acest moment, rezultatele sunt încă preliminare. Comisia Electorală Centrală continuă numărarea voturilor, iar distribuirea definitivă a celor 450 de mandate va putea fi stabilită după finalizarea procesului electoral și validarea rezultatelor.

EXTERNE

Un șofer de ambulanță din SUA a abandonat pacienta pe drum, a comandat un Uber și a plecat acasă deoarece terminase programul

Publicat

în

Un șofer de ambulanță din SUA a abandonat pacienta pe drum, a comandat un Uber și a plecat acasă deoarece terminase programul

Un incident revoltător a avut loc în Cleveland, statul american Ohio, unde un șofer de ambulanță privată a abandonat o pacientă pe care trebuia să o transporte la spital, după ce s-a rătăcit pe drum. Bărbatul i-ar fi spus femeii că și-a terminat programul, a comandat un Uber și a plecat acasă.

Incidentul s-a petrecut săptămâna trecută, în timp ce pacienta, care acuza dureri în piept, era transportată către Cleveland Clinic.

Potrivit presei americane, șoferul nu a mai reușit să găsească drumul și a decis să întrerupă transportul. În loc să solicite ajutorul unui alt echipaj, acesta a chemat o mașină prin aplicația Uber și a plecat.

Pacienta a fost preluată de un alt echipaj

Bărbatul lucra pentru Lynx EMS, o companie privată de ambulanțe, și nu pentru serviciul public de urgență Cleveland EMS.

După ce șoferul a părăsit ambulanța, un echipaj al serviciului public de urgență a intervenit la fața locului. Salvatorii i-au acordat pacientei îngrijirile medicale necesare și au continuat transportul acesteia la spital.

Asociația Angajaților din Serviciile de Salvare din Cleveland (CARE Local 1975) a ținut să precizeze că ambulanța implicată aparținea unei companii private, nu serviciului public.

„După ce acesta a plecat, Cleveland EMS a intervenit la fața locului, a acordat îngrijiri medicale pacientei și a transportat-o la spital”, a transmis organizația.

Compania de ambulanță a început o anchetă internă

Reprezentanții Lynx EMS au declarat că au luat măsuri imediat după ce au aflat despre incident și că au început să analizeze circumstanțele în care s-a produs acesta.

„Imediat ce am luat cunoștință de situație, au fost luate măsuri pentru a rezolva problema și pentru a ne asigura că starea de sănătate și nevoile de îngrijire ale pacientei sunt tratate corespunzător”, a transmis un reprezentant al companiei.

Firma a precizat că va lua măsurile necesare în funcție de rezultatele verificărilor, dar nu a oferit alte detalii, invocând caracterul confidențial al informațiilor privind angajații și pacienții.

Incidentul a fost relatat de publicații americane și de cotidianul britanic The Guardian.

Citește articolul complet

EXTERNE

Donald Trump amenință cu noi atacuri în Iran. Un complex nuclear subteran, printre țintele pe care SUA vor să le lovească

Publicat

în

Donald Trump amenință cu noi atacuri în Iran. Un complex nuclear subteran, printre țintele pe care SUA vor să le lovească

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite mai au de vizat una sau două ținte în Iran, printre acestea numărându-se și un complex subteran despre care serviciile de informații occidentale suspectează că ar putea adăposti instalații sau materiale legate de programul nuclear iranian.

Este vorba despre Muntele Kolang, cunoscut și sub denumirea de Pickaxe Mountain (Muntele Târnăcopului), situat în provincia Isfahan, în apropierea complexului nuclear de la Natanz.

Trump a făcut declarațiile sâmbătă, la reședința sa din Florida, susținând că armata americană ar putea lovi rapid obiectivele rămase.

„Le-am neutralizat capacitățile nucleare. Mai avem de rezolvat, aș spune, una sau două locații, dar putem face asta în zece minute”, a declarat liderul de la Casa Albă.

Acesta a menționat în mod explicit Muntele Târnăcopului, despre care a spus că ar trebui să fie inclus printre obiectivele vizate de Statele Unite.

Ce se află la Muntele Târnăcopului

Muntele Kolang se află la aproximativ 200 de kilometri sud de Teheran, în apropierea instalațiilor nucleare de la Natanz, unul dintre cele mai importante centre ale programului nuclear iranian.

Zona a atras atenția serviciilor de informații occidentale, care suspectează că Iranul ar putea folosi complexul subteran pentru activități legate de programul său nuclear, inclusiv pentru depozitarea unor materiale nucleare.

Instalația este protejată de structuri subterane și tuneluri construite în interiorul muntelui. Tocmai această configurație face ca obiectivul să fie dificil de atacat prin mijloace aeriene convenționale.

Conținutul exact al complexului nu este cunoscut public, iar suspiciunile privind utilizarea sa pentru activități nucleare nu reprezintă o confirmare că acolo sunt depozitate materiale radioactive sau că funcționează o instalație de îmbogățire a uraniului.

Potrivit informațiilor prezentate de presa internațională, obiectivul nu a fost lovit în timpul atacurilor americane și israeliene desfășurate anterior asupra infrastructurii nucleare iraniene.

Negocierile dintre SUA și Iran, în continuare fragile

Declarațiile lui Donald Trump vin într-un moment în care conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran rămâne departe de o soluționare definitivă.

Războiul a început pe 28 februarie, în urma atacurilor comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Teheranul a ripostat prin atacuri asupra unor obiective din regiune, inclusiv în state din Golf aliate Washingtonului.

Un armistițiu încheiat în aprilie a oprit bombardamentele intense, iar în iunie a fost semnat un memorandum de înțelegere menit să pună capăt conflictului. Înțelegerea nu a rezistat însă, tensiunile fiind alimentate inclusiv de situația din Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru transportul mondial de petrol și gaze.

Trump a afirmat că negocierile cu Iranul decurg bine, dar a avertizat că Statele Unite păstrează posibilitatea unor noi acțiuni militare.

La rândul său, liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a avertizat sâmbătă Statele Unite și Israelul că orice nou atac va primi un răspuns din partea forțelor armate iraniene.

În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Donald Trump nu a luat încă o decizie privind reluarea operațiunilor militare și că Washingtonul rămâne deschis unei soluții diplomatice.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧