ECONOMIC
Casa Popeea, minunea arhitectonică renăscută din propria cenuşă
• lucrările de reabilitare începute în urmă cu aproape trei ani, de actualul proprietar – firma “Tracon” Brăila – au intrat pe ultima sută de metri • exteriorul este gata, iar acum se lucrează la interior, finisajele având nevoie de câteva luni până vor fi gata • există, totuşi, mari şanse ca spre sfârşitul acestui an clădirea să poată fi inaugurată şi să înceapă să funcţioneze ca boutique-hotel de lux
Lucrările de renovare a uneia dintre cele mai frumoase clădiri din centrul vechi al Brăilei se apropie de ultima sută de metri, iar rezultatul se anunţă spectaculos, similar cu cel obţinut în urma reabilitării clădirii fostei cofetării “Select”. De data aceasta, vorbim despre Casa Popeea, un imobil situat pe Str. C. A. Rosetti, lângă Biserica Greacă. Clădirea aparţine de mai bine de două decenii firmei “Tracon”, patronată de fostul prefect Mihai Manea. În toamna anului 2014, firma respectivă a început procesul de restaurare, iar directorul economic al “Tracon”, Gheorghe Cioacă, estima că ar putea dura cam trei ani până la finalizare. În prezent, lucrările la exterior sunt gata, constructorii axându-se pe interiorul clădirii. Profilată pe construcţii, firma “Tracon” îşi reabilitează singură acest obiectiv. Iar după cum arată clădirea pe afară, se poate spune că face treabă bună! Interiorul este făcut, în mare, tot cu propriii angajaţi, însă sunt operaţiuni pentru care se apelează la ajutor extern, după cum ne-a precizat directorul Cioacă. “Avem de lucru la un mozaic, pentru care vom aduce un expert de la Bucureşti. În rest, tâmplăria o facem cu meşterii noştri. Chiar şi mobilierul interior va fi făcut tot de noi, la fabrica firmei, de la Întorsura Buzăului”, ne-a informat Gheorghe Cioacă.
Acesta spune că există mari şanse ca imobilul să poată fi inaugurat, în toată splendoarea lui, undeva în toamna acestui an. “Încercăm să ne încadrăm în termenul de trei ani prevăzut iniţial. Autorizaţia de construcţie este valabilă în continuare, fiind reînnoită în luna decembrie a anului trecut”, ne-a declarat directorul Cioacă. De asemenea, firma Tracon nu şi-a schimbat intenţiile legate de felul cum va fi folosită clădirea după terminarea reabilitării. Astfel, Casei Popeea urmează să i se dea destinaţia de Boutique – Hotel. Adică să fie un mic hotel de lux, capabil să le desluşească turiştilor care-i trec pragul o frântură din Brăila cochetă şi bogată din urmă cu 100 de ani.
Istoricul zbuciumat al Casei Popeea
Casa Popeea este monument istoric şi se numeşte aşa, cel mai probabil, după vreunul dintre membrii familiilor foştilor proprietari. Imobilul a fost construit în jurul anului 1900, iar din documentele de arhivă reiese că, în 1907, îi aparţinea unei anumite doamne Reisel Premitca, zisă Rosa. În 1923, după ce a a fost parţial distrusă de un incendiu, casa a fost cumpărată de comerciantul grec Dimitri A. Cosmetto. Pe vremea aceea, zona era cunoscută drept “cartierul elen”, iar Casa Popeea se afla în compania selectă a unor clădiri precum fosta şcoală Greacă, hotelul Atena, Casa Manos sau Biserica Greacă. Odată intrat în proprietatea construcţiei afectate de incendiu, grecul Dimitri Cosmetto decide să o facă mai frumoasă decât era înainte. Specialiştii spun că, odată reconstruită, casa a luat tot ce era mai frumos din arhitectura secolului XIX, într-un veritabil stil eclectic care a rămas un adevărat reper estetic pentru identitatea comunitară a Brăilei.
În 1925, comerciantul Dimitri Cosmetto vinde imobilul Băncii Comerciale Italiene şi Române, care avea să o înstrăineze 8 ani mai târziu, vânzând-o avocatului brăilean Constantin Stănciulescu. Odată cu venirea la putere a comuniştilor, Stănciulescu, fost ofiţer în armata Regelui, este aruncat în închisoare şi toată averea îi e confiscată. Avea să moară în detenţie, la o vârstă nu tocmai înaintată, iar soţia sa, Silvia, care între timp divorţase, a revendicat dreptul său asupra unei jumătăţi din Casa Popeea, dovedind cu acte că imobilul fusese cumpărat şi cu banii primiţi de ea ca zestre de nuntă. Cealaltă jumătate din imobil a rămas în proprietatea statului. În 1972, Silvia Stănculescu a vândut jumătatea sa de casă cooperativei “Viitorul” Brăila. După 22 de ani, mai exact în 1994, cooperativa i-a vândut-o firmei fostului prefect de Brăila, Mihai Manea, “Tracon” SRL. În 2002, printr-un contract de schimb de imobile încheiat cu Consiliul Local Municipal Brăila, firma “Tracon” a reuşit să dobândească şi cealaltă jumătate de imobil, devenind astfel unicul proprietar al Casei Popeea. Din acel moment, au trecut 12 ani până când lucrările de reabilitare au început efectiv, timp în care imobilul s-a degradat considerabil.
“Şantierul a fost deschis mai demult, în 2005, însă lucrările s-au întrerupt în acelaşi an, deoarece aveam de onorat mai multe contracte şi era mare nevoie de personal, deci a trebuit să mutăm oamenii pe alte şantiere. În 2012, am reluat procedura de avizare şi autorizare, în vederea repornirii lucrărilor. A durat circa 10 luni până când am reuşit să completăm dosarul de autorizare. Este nevoie de foarte mult timp şi foarte mulţi bani pentru a obţine toate avizele necesare, acesta fiind probabil unul dintre motivele pentru care multe dintre imobilele vechi nu pot intra în reabilitare, deoarece actualii proprietari nu dispun de resursele de bani şi timp necesare”, ne declara, în octombrie 2014, directorul Gheorghe Cioacă, precizând că lucrările de reabilitare a Casei Popeea, care cuprinde zece camere, cu hol şi scară interioară monumentală, se fac integral de “Tracon”, cu propriii angajaţi. “Firma noastră este autorizată să intervină asupra clădirilor monument istoric. Lucrarea de la Casa Popeea este una foarte complexă, dar rezultatul va fi unic în Brăila. Vom reface totul, până la cele mai mici detalii, de la tâmplăria originală, pe care am dus-o la recondiţionat în fabrica noastră de la Întorsura Buzăului, până la tencuieli şi elementele decorative exterioare. Bineînţeles, va fi consolidată şi structura de rezistenţă. Lucrările nu au cum să dureze mai puţin de trei ani, deci abia prin 2017 vom putea deschide boutiq-hotelul pe care îl avem în vedere şi care va fi destinat atât partenerilor noştri de afaceri cât şi turiştilor obişnuiţi”, mai spunea Gheorghe Cioacă, în urmă cu aproape trei ani, iar declaraţia de atunci se potriveşte cu situaţia actuală a imobilului.
ECONOMIC
Facturile la energie ar putea crește în perioada următoare
Facturile la energia electrică plătite de consumatorii casnici ar putea crește în perioada următoare cu valori cuprinse între 10% și 22%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit estimărilor prezentate de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță.
Oficialul spune că evoluția este vizibilă în ofertele publicate de furnizorii de energie pe platforma Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Prețurile diferă însă de la un furnizor la altul, iar valoarea facturii depinde și de contractul încheiat de fiecare consumator.
Ofertele de pe platforma ANRE indică prețuri mai mari
Dumitru Chisăliță a explicat că furnizorii își publică ofertele pe platforma ANRE, iar acestea pot ajunge ulterior să se regăsească în contractele încheiate cu consumatorii.
„Pe partea de energie electrică, există, în momentul de faţă, o creştere a preţurilor care este vizibilă pe site-ul ANRE-ului, adică, acolo unde se pun ofertele. (…) Şi, ca atare, da, discutăm de o creştere a preţurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici”, a declarat ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, în funcție de furnizor și de condițiile contractuale, majorarea facturilor ar putea fi cuprinsă între aproximativ 10% și 22%.
Ministrul a subliniat că nu toți consumatorii au același preț și că evoluția depinde de contractele existente și de ofertele disponibile pe piață.
Ce se întâmplă cu facturile la gaze
În ceea ce privește gazele naturale, Dumitru Chisăliță a declarat că facturile consumatorilor casnici nu ar trebui să fie mai mari decât cele de anul trecut, dacă nivelul consumului rămâne similar.
Potrivit ministrului, pentru gazele naturale există în prezent un mecanism de reglementare aplicabil până la 31 martie 2027, care ar trebui să mențină prețul final la un nivel apropiat de cel din perioada precedentă.
„În mod normal, facturile n-ar trebui să fie mai mari”, a explicat ministrul Energiei.
Așadar, în timp ce pentru consumatorii casnici sunt estimate posibile creșteri ale costurilor cu energia electrică, situația ar urma să fie diferită în cazul gazelor naturale, unde prețurile sunt în continuare influențate de mecanismul de plafonare.
Estimările privind o posibilă creștere cu până la 22% au la bază ofertele și datele disponibile în prezent pe platforma ANRE, iar impactul concret asupra facturilor va depinde de furnizorul și contractul fiecărui consumator.
ECONOMIC
Munca „la negru” în construcții. Trei luni de controale și amenzi de 260.000 de lei
• Campania Națională la care au participat inspectorii de muncă brăileni s-a desfășurat în perioada iulie-septembrie 2026 • au fost vizați angajatori brăileni din domeniul construcțiilor, ITM Brăila aplicând zeci de sancțiuni contravenționale, inclusiv amenzi
Război total muncii nedeclarate („la negru”). Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila a efectuat, în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026, acțiuni de control la angajatori care desfășoară activități în domeniul construcțiilor și a aplicat 36 sancțiuni contravenționale dintre care opt amenzi în cuantum de 260.000 de lei.
Controalele fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniile: „Construcții clădiri” (cod CAEN 41), „Lucrări de geniu civil” (cod CAEN 42) și „Lucrări speciale de construcții” (cod CAEN 43).
În domeniul relațiilor de muncă (RM) au fost verificați 18 angajatori brăileni și s-au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, dintre care șase amenzi în valoare de 249.500 lei (două amenzi în valoare totală de 240.000 lei pentru muncă nedeclarată – șase persoane prestau activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă și patru amenzi în valoare totală de 9.500 lei pentru nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă).
Dintre cele mai frecvente neconformități întâlnite în domeniul relațiilor de muncă menționăm: munca nedeclarată; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; Lipsă certificat medical la angajare.
În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost verificați 14 angajatori și s-au aplicat 25 de sancțiuni contravenționale, dintre care două amenzi în valoare totală de 10.500 lei.
Dintre cele mai frecvente neconformități în domeniul securității și sănătății în muncă, identificate de inspectorii de muncă, cu ocazia vizitelor de control în șantierele temporare de construcții, menționăm: neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecție în concordanță cu riscurile existente la locul de muncă; neverificarea de către angajatori a modului în care lucrătorii utilizează echipamentul individual de protecție acordat; neasigurarea semnalizării de securitate și/sau sănătate la toate locurile de muncă din incinta șantierului; neîntocmirea evidenței zonelor cu risc ridicat și specific; nedesemnarea și instruirea lucrătorilor care aplică măsurile de prim ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor în caz de pericol.
„În scopul verificării modului în care angajatorii respectă cerințele obligatorii în domeniul relațiilor de muncă, dar și cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru crearea unor locuri de muncă sigure și sănătoase în șantierele temporare, acțiunile de control vor continua și în perioada următoare”, a declarat Liviu Arhire, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila.
CELE MAI CITITE
