ADMINISTRAȚIE
“Piramida” din Chercea, proiectul norvegiano-român care supără Primăria Brăila
• pentru reabilitarea parcului de joacă din Chercea, care pe vremuri era vestit în tot oraşul, doi studenţi norvegieni la arhitectură au propus câteva soluţii neconvenţionale • proiectul acestora a câştigat un concurs de urbanism sponsorizat de o importantă bancă, primind astfel o finanţare de 30.000 euro • cea mai importantă lucrare a vizat “îmbrăcarea” unui tobogan înalt de 5,5 metri într-un dâmb de pământ care seamănă cu o piramidă • primarul Marian Dragomir este foarte nemulţumit de ceea ce s-a făcut în parcul din Chercea • edilul-şef spune că Primăria va aloca fonduri proprii pentru a face o reabilitare adevărată
Unul dintre cele mai cochete şi mai bine dotate parcuri de joacă pentru copii din Brăila a funcţionat, în urmă cu 40 – 50 de ani, în cartierul Chercea. Situat chiar vizavi de Gara CFR, acesta impresiona nu doar prin dimensiunile generoase ci şi prin felul cum fusese amenajat. Pe una dintre laturi a fost construit unul dintre cele mai mari tobogane care funcţionau în acea vreme în Brăila, similar cu cel existent în Parcul Monument, lângă Orăşelul Copiilor. De jur – împrejur, locul de joacă era înconjurat cu un gard din beton, înalt de doar jumătate de metru dar foarte bine lucrat, care dădea o distincţie aparte zonei. Nu lipseau din perimetrul său leagăne, balansoare şi alte instalaţii ce făceau deliciul copiilor.
Cu timpul, administraţia locală nu i-a mai acordat atenţie acestui loc de joacă şi, pe cât de frumos şi bine întreţinut fusese în anii ’60 – ’70, pe atât de mult se degradase în anii ’80, pentru ca, în ’90 – 2000, să se devină o adevărată groapă de gunoi. Rând pe rând, instalaţiile de joacă au dispărut, ultimele leagăne şi balansoare care au mai rezistat până prin anii ’90 fiind furate, finalmente, de hoţii de fier vechi. Inclusiv gardul de beton a fost spart, bucată cu bucată, pentru sustragerea armăturii metalice. Singurul care a rămas în picioare a fost toboganul de beton. Şi acestuia, însă, i s-a furat scara făcută pe structură metalică. Surprinzător, balustrada metalică de pe platforma din vârful toboganului a reuşit să rămână pe poziţie până în zilele noastre, dar asta s-a întâmplat, cel mai probabil, pentru că hoţii au furat mai întâi scara de acces, astfel că n-au mai avut cum să ajungă să taie şi balustrada de sus.
La mijlocul anilor 2000, parcul din Chercea a fost folosit ca bază de şantier pentru firma “Athena”, cea care a lucrat la extinderea sistemului de canalizare din cartier şi care şi-a ţinut acolo utilajele şi o parte din materialele de construcţie.
Revigorarea propusă şi pusă în practică de studenţii norvegieni, cu ajutorul unei finanţări de 30.000 euro
După ce “Athena” a terminat lucrarea, parcul a intrat din nou în uitare, fiind repede acaparat de buruieni şi gunoaie. Situaţia aceasta a durat până în urmă cu doi ani, când locaţia a atras atenţia a doi studenţi norvegieni la arhitectură. Aceştia au făcut parte din grupul de viitori arhitecţi care, în 2015, a venit să facă practică la Brăila, derulând diverse proiecte ce îşi propuneau să încerce transformarea vizuală şi utilitară a câtorva zone din oraş prin folosirea resurselor locale şi implicarea comunităţii. Printre proiectele derulate de studenţii norvegieni, în colaborare cu Universitatea de Arhitectură din Bucureşti, s-a numărat şi cel legat de amplasarea unui garaj tip Concivia pe o structură metalică şi poziţionarea ansamblului rezultat pe faleza Dunării. În concepţia studenţilor la arhitectură, garajul respectiv ar fi trebuit să servească drept spaţiu expoziţional, însă această idee nu prea a prins în rândul brăilenilor. Opiniile legate de apariţia pe faleză a acelui garaj de beton cocoţat pe picioare metalice nu au fost deloc pozitive, iar unul dintre cei mai înverşunaţi adversari ai ideii s-a dovedit a fi noul primar, Marian Dragomir. La scurt timp după ce a câştigat alegerile, în vara anului trecut, acesta a dat dispoziţie ca ansamblul să fie demolat.
Doi dintre studenţii norvegieni, Tiina Teras şi Friede Vik, şi-au ales ca temă renovarea parcului din Chercea. Ajutaţi de Cristian Ştefănescu, profesor în cadrul Şcolii de Arhitectură din Bergen, Norvegia, şi Irina Paţa, asistent universitar în cadrul Universităţii de Arhitectură Bucureşti, cei doi studenţi au întocmit un proiect cu care au participat la un concurs de urbanism sponsorizat de banca ING. Proiectul s-a situat pe primul loc, primind astfel o finanţare de 30.000 de euro.
Irina Paţa ne-a explicat că o parte din bani au mers către managementul de proiect şi plata biletelor de avion, pentru deplasarea către şi din România a celor doi studenţi norvegieni. Pentru amenajarea efectivă a parcului, fondurile s-au ridicat la circa 70.000 lei (700 milioane de lei vechi n.n.).
După ce, în luna mai 2016, Primăria şi-a dat acordul pentru intervenţia asupra parcului, eliberând autorităţile necesare, lucrările au putut fi demarate. Cei doi profesori români şi cei doi studenţi norvegieni au lucrat efectiv pe teren, cooptând şi câţiva locuitori ai cartierului Chercea. Iniţiatorii, ajutaţi de voluntari, au îndepărtat buruienile şi deşeurile din parc, au amenajat un teren de fotbal cu cele două porţi aferente, au plantat câţiva copaci din speciile frasin, stejar, arţar şi cătină, au amplasat un gard metalic în dreptul terenului de fotbal, precum şi câteva bucăţi mari de beton, ce pot servi drept bănci. Cea mai complexă lucrare s-a derulat în jurul toboganului înalt de 5,5 metri, care a fost “îmbrăcat” într-un dâmb de pământ. Practic a fost ridicată o piramidă din pământ, în care au fost încastrate, pentru stabilitate, traverse de beton de tipul celor folosite la căile ferate. La final, pe “piramidă” s-au semănat seminţe de gazon şi de pir autohton, pentru înierbare.
La ora actuală, după cum ne-a explicat asistentul universitar Irina Paţa, lucrările din teren sunt finalizate. La începutul acestei primăveri, s-au mai pus nişte seminţe de iarbă pe dâmbul de pământ din jurul toboganului, iar în lunile mai şi iunie sunt programate activităţi în aer liber cu copiii din cartier. “Implicarea comunităţii a reprezentat o componentă importantă a acestui proiect ce a vizat transformarea unui teren viran într-un parc, cu resurse limitate”, ne-a spus Irina Paţa. Iniţiatorii spun că va dura circa doi ani până când va creşte vegetaţie pe piramida de pământ, iar din acel moment se va putea spune că parcul şi-a schimbat cu adevărat înfăţişarea.
Primarul Dragomir este foarte nemulţumit de ceea ce s-a făcut în parc şi promite că Primăria va aloca fonduri pentru o “reabilitare decentă”
Transformarea prin care a trecut parcul din Chercea nu a impresionat prea tare actuala conducere a Primăriei. Edilul şef Marian Dragomir a vizitat zona, zilele trecute, şi nu a fost încântat deloc de ce a văzut. Acesta s-a declarat nemulţumit că toboganul a fost dat în folosinţă fără a se repara porţiunile sparte ale jgheabului de beton, care i-ar putea răni pe copii, dar şi de faptul că pentru accesul la platforma de sus nu au fost amenajate trepte pe dâmbul de pământ, copiii având la dispoziţie doar capetele unor traverse din beton care ies în afară. Nici faptul că terenul de fotbal a fost amenajat pe o suprafaţă cu pietriş ce pare provenit din concasarea unor bucăţi de beton nu i-a convenit primarului şi nici betoanele amplasate pe post de bănci nu l-au impresionat în sens pozitiv. “Intenţia de a face o amenajare a unui teren abandonat o apreciez, dar observ că ne aflăm în aceaşi situaţie ca şi a construcţiei hidoase reprezentată de acel garaj de pe faleză pe care l-am demolat anul trecut. Din punctul meu de vedere, singurul lucru pozitiv în această amenajare este faptul că zona a fost degajată de gunoaiele existente. Sunt surprins să aflu că echipe de proiectare din ţările civilizate ale Europei vin şi ne propun proiecte în bătaie de joc, cu instalaţii din blocuri de beton sparte, cu tobogane nereparate şi alte instalaţii care pot reprezenta un pericol pentru copii. Singura soluţie aici este ca la rectificarea de buget să alocăm fonduri, pentru a face din acest loc un parc de joacă decent”, ne-a declarat primarul Dragomir.
ADMINISTRAȚIE
Tânărul social–democrat Cătălin-Adrian Tudorie, consilier municipal în locul lui Sorin Boșneag
• acesta a preluat, recent, fotoliul rămas gol în Consiliul Local Municipal Brăila, după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag, care a încetat din viață în data de 9 septembrie • Cătălin-Adrian Tudorie are 35 de ani și a activat în domeniul proiectării industriale și în cel al logisticii • după depunerea jurământului, Tudorie a preluat și locurile deținute de Boșneag în Comisia de specialitate nr. 2 și în CA-ul de la Liceul ”Anghel Saligny” • în aceeași ședință, consilierii au aprobat vacantarea locului social-democratului Adrian-Ștefan Tâmplaru, care a demisionat pe motive de incompatibilitate
Schimbări la nivelul Consiliului Local Municipal Brăila. În ședința ordinară a instituției din 30 octombrie a avut loc depunerea jurământului de credință a PSD-istului Cătălin-Adrian Tudorie. Acesta a ocupat poziția 19 pe lista cu care PSD Brăila s-a înscris în lupta pentru Consiliul Local Municipal în timpul Alegerilor Locale din 2024. Social-democratul are 35 de ani, este inginer mecanic proiectant și a preluat fotoliul rămas gol după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag din 9 septembrie.
Așa cum reiese din CV-ul lui Cătălin Tudorie, tânărul a absolvit Facultatea de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice, specializarea ”Mașini-Unelte și Sisteme de Producție”, în cadrul Universității Politehnica din București. De asemenea, a absolvit cursurile de masterat tot în domeniul ”Mașini și Sisteme de Producție”, în cadrul Facultății de Inginerie Industrială și Robotică, București.
Începând cu luna noiembrie 2022, acesta activează pe poziția de consultant în sisteme logistice în cadrul companiei ”Jungheinrich” România (sector de activitate logistică industrială). Înainte, din iunie 2018 și până în octombrie 2022 a fost inginer mecanic proiectant în cadrul ”Simerom Engineering” (domeniul Petrol și gaze).
Tudorie, membru în Comisia de specialitate nr. 2 de administrare a domeniului public și privat
Tot cu această ocazie, membrii CLM Brăila au aprobat un alt proiect privind modificarea HCLM Brăila nr. 614 din 30 octombrie 2024 referitoare la numărul, domeniile de activitate și componența nominală a comisiilor de specialitate din cadrul CLM Brăila, cu modificările și completările ulterioare. Mai precis Cătălin-Adrian Tudorie a fost validat ca membru în Comisa de specialitate nr. 2 (de administrare a domeniului public și privat, de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură), în locul lui Sorin Boșneag. Din aceasta mai fac parte Răzvan-Ionuț Orzan, Silvia Bobi de la PSD, Daniela-Elena Rădulescu (AUR) și Cristian-Laurențiu Ioan (PNL).
De asemenea, a fost modificată și hotărârea nr. 466 din 7 septembrie 2026, referitoare la desemnarea consilierilor locali municipali în Consiliile de Administrație și în Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza Municipiului Brăila. Și aici, Tudorie a fost nominalizat pentru a face parte din CA la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny”, alături de Daniel Tudose și din Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației la aceeași unitate de învățământ, ambele poziții deținute în trecut de Boșneag.
Reamintim că mandatul de consilier municipal al social-democratului Sorin-Eugen Boșneag a încetat de drept pe 28 septembrie, tot printr-o hotărâre a CLM, ca urmare a decesului acestuia.
Un alt consilier municipal PSD Brăila a demisionat
Este vorba despre Adrian-Ștefan Tîmplaru (ofițer monitorizare, licențiat în relații internaționale și studii europene) care a ocupat poziția 15 pe lista cu care PSD s-a înscris în Alegerile Locale din 2024. Mai precis, membrii CLM Brăila au constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local al lui Adrian-Ștefan Tîmplaru, ca urmare a aplicării prevederilor art. 204, alin. (2), lit. a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Așa cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, social-democratul și-a depus demisia în data de 14 octombrie 2026, invocând apariția unei stări de incompatibilitate.
”Această hotărâre este motivată de recentele modificări legislative apărute în cadrul regimului juridic al incompatibilităților specifice funcțiilor și calităților pe care le dețin. Aceste noi prevederi legale au creat o stare de incompatibilitate care nu era prevăzută și nu exista la data depunerii candidaturii sau la momentul validării mandatului meu în urma alegerilor locale din anul 2024”, a scris Tîmplaru în demisie.
Precizăm că următorul membru supleant pe lista PSD-iștilor la CLM Brăila este Cătălin- Ștefan Aramă, economist (Analist IT), care ocupă poziția nr. 20.
Toate proiectele amintite au fost aprobate în ședința de la finele lunii octombrie cu unanimitate de voturi.
ADMINISTRAȚIE
Fără impozite pentru balcoanele închise!
• în timp ce PSD, PNL, USR și UDMR au susținut în Parlament noul Cod al Urbanismului, ale cărui prevederi au stârnit controverse privind impozitarea balcoanelor închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că a găsit o soluție legală pentru ca proprietarii să nu plătească în plus • edilul spune că nu este de acord cu măsurile care împovărează populația și transmite că administrația locală trebuie să fie de partea oamenilor
Subiectul a ajuns în atenția publică după ce prevederile noului Cod al Urbanismului, adoptat în luna august, au readus în discuție situația balcoanelor închise la bloc. Mai exact, reglementările referitoare la modificările aduse construcțiilor și la intrarea acestora în legalitate au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi tratate apartamentele ale căror balcoane au fost închise cu tâmplărie și geamuri.
Controversa are și o componentă politică. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, proiectul noului Cod al Urbanismului a fost asumat la nivelul Ministerului Dezvoltării, inițial în mandatul lui Cseke Attila (UDMR). În Parlament, proiectul a beneficiat de susținerea majorității formate din PSD, PNL, USR și UDMR, formațiuni care au contribuit la adoptarea acestuia.
Astfel, deși prevederile legislative au fost prezentate în contextul reformei urbanismului și al îndeplinirii unor obiective asumate prin PNRR, efectele unor dispoziții au ajuns să provoace îngrijorare în rândul proprietarilor de apartamente.
Una dintre cele mai discutate probleme este cea a balcoanelor închise și a posibilelor obligații fiscale sau administrative care ar putea apărea. Pentru foarte mulți proprietari, închiderea balconului nu a reprezentat un moft sau o investiție de lux, ci o necesitate.
Oamenii au făcut aceste modificări pentru a-și proteja locuințele de frig, zgomot, praf și intemperii, dar și pentru a câștiga un spațiu suplimentar util familiei. În multe blocuri din Brăila, balcoanele închise au devenit o realitate întâlnită de-a lungul anilor în numeroase apartamente.
În acest context, posibilitatea ca proprietarii să ajungă să plătească impozite duble sau să fie obligați să parcurgă proceduri administrative costisitoare pentru intrarea în legalitate a stârnit nemulțumire și numeroase întrebări.
Primarul Brăilei intervine și transmite că locuitorii orașului nu vor fi puși să plătească în plus
În timp ce noul Cod al Urbanismului, susținut în Parlament de PSD, PNL, USR și UDMR, a adus în discuție posibile costuri suplimentare pentru proprietarii de apartamente cu balcoane închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că nu este de acord cu aceste prevederi și că a identificat o soluție legală pentru ca brăilenii să nu plătească impozite duble sau taxe suplimentare.
Reacția primarului Viorel Marian Dragomir a venit printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, în care edilul și-a exprimat dezacordul față de această posibilitate și a anunțat că Primăria Brăila a identificat o soluție legală pentru rezolvarea situației.
”La Brăila, nu vor plăti impozit dublu cei care și-au închis balconul! Nu sunt de acord cu ce s-a decis la București! Am și găsit soluția!”, a transmis acesta. Edilul a criticat ideea unor obligații fiscale suplimentare pentru proprietarii care și-au închis balcoanele, subliniind că o asemenea măsură ar fi nedreaptă pentru familiile care au făcut aceste modificări din motive practice.
”Un balcon închis nu este un lux, ca să fie clar! Este o necesitate pentru confortul și liniștea unei familii”, a punctat Viorel Marian Dragomir. Primarul a explicat și care ar fi fost consecințele financiare pentru proprietari în cazul în care nu s-ar fi găsit o soluție. Pe lângă posibilitatea majorării impozitului pe apartament, oamenii ar fi putut fi nevoiți să suporte cheltuieli importante pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, taxe către Inspectoratul de Stat în Construcții, expertize tehnice, proiecte și avize.
Mai mult, toate aceste demersuri ar fi presupus timp pierdut și parcurgerea unor proceduri birocratice deloc simple pentru cetățeni. Potrivit primarului, taxele aferente unor astfel de documentații ar fi putut ajunge la valori de zece ori mai mari, ceea ce ar fi însemnat o povară suplimentară pentru proprietari.
”Administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”
Într-o perioadă în care fiecare cheltuială contează, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, vine în sprijinul locuitorilor care și-au închis balcoanele și anunță că a găsit o soluție legală pentru ca aceștia să nu fie împovărați cu impozite duble și taxe suplimentare. Edilul spune răspicat că nu este de acord cu măsurile care afectează bugetul familiilor și că administrația locală trebuie să lucreze în interesul oamenilor.
Viorel Marian Dragomir a transmis că administrația locală trebuie să fie de partea cetățenilor și să caute soluții atunci când apar probleme care le pot afecta bugetul familiei.
Acesta a afirmat că nu este normal ca oamenii să fie puși în situația de a suporta costuri suplimentare pentru o modificare pe care mulți au făcut-o cu ani în urmă, în scopul îmbunătățirii condițiilor de locuit. ”Cât timp sunt eu primar, la Brăila facem administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”, a afirmat edilul. Acesta a ținut să sublinieze că poziția sa nu este una singulară, amintind că și în timpul pandemiei, dar și în alte situații în care deciziile luate la nivel central au afectat comunitatea locală, a ales să se opună măsurilor pe care le-a considerat nedrepte pentru brăileni.
Viorel Marian Dragomir susține că mandatul său este dedicat modernizării orașului, schimbării în bine a Brăilei și găsirii unor soluții în beneficiul comunității, nu introducerii unor noi piedici birocratice sau poveri financiare pentru locuitori.
Viorel Marian Dragomir a insistat asupra faptului că soluția identificată de Primăria Brăila este una legală și sigură, astfel încât proprietarii care și-au închis balcoanele să nu fie obligați să suporte cheltuieli suplimentare.
Reacția brăilenilor: peste 2.400 de aprecieri și mai mult de 600 de distribuiri în doar câteva ore
Interesul pentru acest subiect este confirmat și de reacțiile din mediul online. Postarea primarului a strâns, în numai câteva ore, peste 2.400 de aprecieri și a fost distribuită de peste 600 de ori. Numărul mare de reacții arată cât de importantă era această clarificare pentru locuitorii municipiului.
Brăilenii au urmărit subiectul cu interes, iar distribuirea masivă a mesajului demonstrează că informația era una așteptată și că situația îi preocupa pe numeroși proprietari de apartamente. Într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor sunt tot mai atent calculate, perspectiva unor noi taxe sau a unor obligații financiare suplimentare nu putea trece neobservată.
Tocmai de aceea, anunțul edilului a reprezentat un răspuns la o preocupare reală a comunității. Dincolo de disputa privind prevederile legislative adoptate la nivel central, mesajul transmis de primarul Brăilei pune în prim-plan o problemă concretă a oamenilor: nevoia de a nu fi împovărați cu noi taxe și proceduri pentru propriile locuințe.
Viorel Marian Dragomir a încheiat mesajul reafirmând că administrația locală își va continua proiectele de modernizare a orașului, dar fără a ignora problemele de zi cu zi ale brăilenilor.
”Continuăm împreună să construim pentru Brăila, nu să demolăm balcoane și să plătim dublu sau de zece ori!”, a transmis primarul.
CELE MAI CITITE
