Economie
Bulibăşeală cadastrală la marginea Cazasului
• în lipsa unor măsurători exacte, nu se mai ştie exact pe terenurile cui trec drumurile agricole • o astfel de situaţie a degenerat, recent, într-un adevărat scandal între doi fermieri care au proprietăţi la marginea comunei • a fost nevoie de intervenţia Poliţiei pentru calmarea spiritelor, după ce unul dintre combatanţi a început să ia piatra de pe drum, cu un utilaj, pretinzând că este a lui şi are tot dreptul să o recupereze • localnicul respectiv este acuzat de vecini că, în ultimii ani, a dispus după bunul plac de terenurile publice, amenajând inclusiv o haldă de gunoi neautorizată
Regulile aplicate pe sărite, după legea celui care se crede mai tare, conduc la situaţii bizare şi complet anormale într-un stat civilizat. Un astfel de caz poate fi întâlnit la doi paşi de municipiul Brăila, mai exact la marginea satului Cazasu, unde un localnic este acuzat de vecini că s-a făcut stăpân cu de la sine putere pe un drum agricol, dar şi pe o porţiune de teren a Primăriei, unde a înfiinţat o adevărată haldă de gunoi neautorizată. În urmă cu câteva zile, lucrurile au degenerat, ajungându-se la injurii şi la ameninţări cu bătaia, fiind nevoie de intervenţia poliţiştilor din localitate pentru calmarea spiritelor. Scandalul a pornit după ce localnicul Ion Bârsan a început să scoată piatra de pe un drum care face legătura între DN22 şi mai multe ferme situate în câmp, între localităţile Cazasu şi Tudor Vladimirescu. Vecinul acestuia, Irinel Gagniuc a alarmat autorităţile, după ce a constatat că o porţiune din drumul pe care îl folosea şi el a devenit impracticabilă. Mai mult, Ion Bârsan a săpat cu excavatorul inclusiv în jurul unei maşini parcate în dreptul proprietăţii lui Gagniuc, blocând-o practic în acea poziţie. Veniţi la faţa locului, reprezentanţii Primăriei şi ai Poliţiei au dat peste un scandal în toată regula, cel mai vehement fiind Bârsan, care într-un final a şi fost amendat, pentru proferarea de injurii la adresa vecinilor săi.
“Accesul nostru la proprietate a fost blocat de săpătura făcută de domnul Bârsan , cu excavatorul. Ne-a rămas o maşină sechestrată din cauza săpăturii şi abia am reuşit, cu mari eforturi, să o scoatem de aici. Problemele pe care le avem cu acest domn Bârsan sunt mai vechi. Lângă proprietatea mea, acesta depozitează gunoaie de tot felul, menajere, reziduuri de ulei, moloz. A făcut, practic, o haldă neautorizată. El aduce aici aceste resturi, pe care le sortează. Piatra spartă o ia şi o vinde celor care vor să facă terasamente, iar ce rămâne, în special sticle de plastic, le aruncă în fostul canal de irigaţii, pe care l-a înfundat de tot cu gunoaie. Halda neautorizată este, o parte, pe terenul său, o parte pe terenul Primăriei. Problema e că, de câte ori bate vântul, multe din aceste resturi sunt aduse pe proprietatea noastră. Am plantat câţiva pomi recent şi tot timpul sunt plini de pungi de plastic şi alte deşeuri purtate de vânt”, ne-a declarat Irinel Gagniuc.
Localnicul acuzat că strică după cum are chef un drum public susţine că, de fapt, el nu face decât să îşi ia înapoi piatra pe care a pus-o pe cheltuiala lui, ca să se poată circula pe acolo. Ion Bârsan spune că, în urmă cu câţiva ani, când a turnat el piatra, nici nu se mai ştia exact pe unde este drumul, pentru că nu exista un Cadastru făcut corespunzător. În aceste condiţii, el ar fi turnat pe cheltuială proprie mai mulţi metri cubi de piatră, ca să poată ajunge din şosea până la proprietatea lui. Mai nou, pentru că ar fi ieşit discuţii cu terenurile de lângă drum şi pentru că vecinii ar fi început să îi blocheze accesul, pe motiv că trece pe proprietatea lor, el s-a hotărât să îşi recupereze piatra. “Eu nu zic că nu are dreptul, are, că e pământul lor, dar ce au cu piatra mea, pe care o iau pentru că eu am pus-o aici unde era plin de gropi? Erau numai canale şi dâmburi, iar eu am nivelat, că am utilaje, şi am făcut drum în dreptul proprietăţii mele, atât, cu aprobare verbală de la fostul primar. Acum, dacă cineva nu mai vrea drum, îl luăm! Aici pe câmp, dacă am fost primii care au venit, am făcut ce am ştiut noi, ca să fie bine pentru toată lumea”, spune Ion Bârsan.
Autorităţile se implică, în sfârşit
Elena Coadă, noul primar al comunei Cazasu, recunoaşte că la nivelul administraţiei locale nu se ştie cu exactitate care este situaţia cadastrală a terenurilor din zonă şi pe unde trece, de fapt, drumul agricol. Primarul susţine că, în perioada imediat urmatoare, se va încerca lămurirea problemei. În ceea ce priveşte “iniţiativa” localnicului Ion Bârsan de a săpa drumul existent cu propriile utilaje, Elena Coadă ne-a declarat că aşa ceva nu poate fi admis şi că i-a pus în vedere acestuia să pună piatra la loc. Totodată, Primăria Cazasu i-a solicitat lui Bârsan să desfiinţeze în regim de urgenţă halda de gunoi de pe domeniul public.
Situaţia de lângă Cazasu a intrat şi în atenţia sucursalei brăilene a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare. Deşi situaţia dura de ani de zile, abia în urma scandalului de zilele trecute autorităţile locale au constatat că acţiunile întreprinse de localnici au afectat inclusiv canalul de irigaţii din zonă. A fost sesizat ANIF-ul, iar reprezentanţii acestei instituţii au fost la faţa locului pentru a vedea cum stau lucrurile. Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila, spune că, deşi momentan nu mai este folosit, canalul respectiv încă are valoare de inventar şi trebuie păstrat în condiţii cât mai bune. Ori, reprezentanţii ANIF sosiţi la faţa locului au constatat că Ion Bârsan a obturat canalul atât cu deşeuri cât şi cu două “dopuri” de pământ puse pe post de podeţ. “I s-a dat termen ca în cel mult o săptămână să aducă acel canal în forma iniţială. În caz contrar, riscă o amendă de 3.000 de lei sau chiar pedeapsa cu închisoarea, de la 3 la 7 luni”, ne-a declarat directorul Turcitu.
Potrivit conducerii ANIF, Ion Bârsan şi-ar fi luat angajamentul să refacă în cel mai scurt timp canalul. Din câte se pare, după ce au trecut cu vederea, o lungă perioadă de timp, neregulile de la marginea comunei Cazasu, autorităţile dau semne că vor să pună lucrurile la punct. Inclusiv Poliţia s-a implicat în acest caz. Astfel, lui Ion Bârsan i-a fost întocmit dosar penal pentru distrugerea drumului şi pentru proferarea de ameninţări. Totodată, acestuia i-a fost aplicată o amendă contravenţională în valoare de 200 lei, pentru injuriile aduse vecinilor săi.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
CELE MAI CITITE
