Economie
Bazaconii antipoluare
• zilele trecute, când afară erau temperaturi cu plus la Brăila, panoul de afișaj de la intersecția B-dului Independenței cu Calea Călărașilor indica o temperatură polară, de minus 36 grade Celsius • rolul acestui panou este să afișeze în timp real indicii de poluare colectați de cele cinci stații de monitorizare montate în municipiu, pe un milion de euro (bani europeni) în urmă cu 15 ani • zilnic, vedem acolo că indicele de calitate a aerului se încadrează la ”Bun” sau ”Foarte bun” • de fapt, aveam să aflăm că cele cinci stații nu mai funcționează de vreo doi ani, iar informațiile afișate sunt doar niște cifre rupte complet de realitate, dovadă acea temperatură de minus 36 grade…
Minus 36 de grade Celsius! Asta indica, zilele trecute, panoul Agenției pentru Protecția Mediului Brăila, amplasat la intersecția bulevardului Independenței cu Calea Călărașilor. Teoretic, acest panou este pus acolo să arate, 24 de ore din 24, care este gradul de poluare al atmosferei din municipiu și din zonele limitrofe, dar și alți indicatori meteo, printre care și temperatura aerului. Indicatorii de poluare ar trebui transmiși în timp real de cele cinci stații de monitorizare amplasate în mai multe zone din muncipiu, în urmă cu circa 15 ani, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Circa un milion de euro s-au cheltuit pe stațiile respective și pe panoul de afișaj pus în ”zona 0” a orașului. Asta pentru ca Brăila, la fel ca și alte orașe mari din România, recent inclusă în Uniunea Europeană la vremea respectivă, să se încadreze în prevederile unei directive europene legate de monitorizarea poluării și îmbunătățirea calității aerului. După ce a fost pus în funcțiune, panoul a afișat o perioadă indicatorii de poluare, apoi, timp de mai mulți ani, a fost defect. A fost repornit în primăvara anului 2020 și părea că totul e în regulă. Mai ales că, zilnic, potrivit informațiilor afișate acolo, indicele de calitate a aerului era întotdeauna ”Bun” spre ”Foarte Bun”, pe o scară de la 1 la 5. Zilele trecute, când am observat anomalia cu acea temperatură de-a dreptul polară, de minus 36 grade Celsius, din data de 14 ianuarie (conform afișajului) în condițiile în care suntem deja în luna februarie, iar afară erau de fapt câteva grade cu plus, ne-am adresat conducerii APM Brăila pentru o explicație. Surpriză! Aveam să aflăm că, de fapt, cele cinci stații de monitorizare a calității aerului nu mai funcționeză de vreo doi ani. Deci informațiile expuse sunt doar niște cifre fără acoperire, pe un panou cu afișaj blocat, nicidecum niște date culese în timp real din teren… Aflăm de la directorul APM Brăila, Ciprian Cuzmin, că, recent, Ministerul Mediului a alocat fondurile necesare și s-a încheiat, la nivel național, un contract cu unica firmă din țară care se ocupă de mentenanța tuturor stațiilor de monitorizare din România. ”Se va trece, în următoarele zile, la verificarea, repararea și completarea cu cele necesare a stațiilor. Când va veni rândul Brăilei, nu se știe…”, ne-a explicat șeful APM.
O istorie controversată a stațiilor de monitorizare
De la bun început, cele cinci stații de monitorizare n-au avut cele mai inspirate poziții în oraș sau în zonele limitrofe. Una a fost pusă, de exemplu, într-o curte de pe Șos. Baldovinești, printre niște pomi. Aceasta avea rolul de a determina pulberile venite dinspre SIDEX Galați și dinspre portul mineralier Romportmet. Stația de pe Calea Galați, lângă Piața Săracă, este amplasată între două rânduri de blocuri, în condițiile în care ar trebui să determine poluarea cauzată de traficul auto. Colac peste pupăză, lângă stația din spatele Palatului Administrativ a fost amplasată la un moment dat o centrală termică pe gaz de mare capacitate, gazele arse fiind evacuate fix în senzorii de poluare… În fine, în urmă cu ceva vreme, stația pusă inițial lângă Termocentrala Chiscani a fost mutată la Ianca dar continuă să apară, aiurea, pe panoul din Brăila! Referitor la acest subiect, APM motiva în 2008 că amplasarea stațiilor a fost hotărâtă de către UE, pe principiul “Cine plătește, comandă muzica”, de parcă la Bruxelles s-ar fi știut exact unde sunt cele mai nevralgice zone necesare a fi monitorizate în Brăila…
Oricum, funcționarea acestor stații a cunoscut o mulțime de întreruperi, din 2008 și până în prezent. Cauzele disfuncționalității celor cinci stații de monitorizare din Brăila (impuse printr-o directivă a UE și care au costat 1 milion de euro, bani europeni), au fost multiple: schimbarea operatorilor de telefonie, lipsa fondurilor și a pompelor de prelevare automată a pulberilor în suspensie de la stații – pentru determinarea PM 10 și PM 2,5, prin analizoarele de stații, inclusiv a substanțelor nocive din atmosferă: dioxid de sulf și azot, monoxid de carbon, oxizi de azot, benzen, plumb etc. Sursele de poluare sunt multiple: industria (care, la noi, cu mici excepții, nu mai există); organizările de șantier; străzi cu praf, pământ și piatră sau doar pământ; praful de pe asfalt (a se citi noroiul devenit praf); terenuri neîntreținute și/sau lăsate pârloagă; halde de gunoi neautorizate; spații verzi fără iarbă; ceea ce rămâne în urma intervențiilor la rețelele de utilități; ce rezultă prin arderea la case a combustibililor fosili, resturilor vegetale, ori a anvelopelor; fumul de la centralele termice; lipsa perdelelor de protecție (ex. la blocurile ANL din Brăilița, unde nu a fost urmat exemplul plantării celor 700 puieți de salcâmi la ANL Lacu Dulce); trecerea bac spre IMB, gropile cu noroi și apoi praf de la linia de centură; uzura pe carosabil a anvelopelor și depozitarea/abandonarea lor sub cerul liber, laolaltă cu diverse componente auto etc.
Referitor la cele mai nocive pulberi de praf, ele sunt PM 10 și PM 2,5, pentru care UE prevedea că “statele membre erau obligate să reducă expunerea la PM 2,5 în zonele urbane, în medie cu 20%, până în anul 2020, pe baza nivelurilor din 2010, valoarea țintă fiind de 25 micrograme/mc/zi, iar PM 10 fiind cel mai nociv praf, cu particule de 10 microni diametrul”. De aici și importanța excepțională a funcționalității pompelor de la stațiile de monitorizare. Ori, la felul cum au funcționat acestea, este greu spre imposibil de știut cum au decurs, în mod real, lucrurile la Brăila.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
