ECONOMIC
Avertismentul CUP Dunărea către datornici: campania de debranşări nu s-a încheiat!
• “şi noi dăm socoteală, inclusiv Curţii de Conturi, care ne reproşează faptul că nu se recuperează creanţele”, a subliniat directorul companiei de apă-canal, Silviu Mangiurea
Conducerea CUP Dunărea a precizat că nu este un act de caritate decizia de a relua, începând de joi seara, furnizarea apei 24 de ore, neîntrerupt, la blocurile ANL din ansamblul Lacu Dulce. Directorul companiei, Silviu Mangiurea a subliniat că nici pe de parte să fi cedat presiunii sociale sau protestului de miercuri seara al locatarilor blocurilor respective, ci a fost pur şi simplu o dovadă de înţelegere pe care operatorul de apă-canal a manifestat-o faţă de chiriaşi. A atras însă atenţia că niciuna dintre asociaţiile de proprietari sau chiriaşi din oraş nu trebuie să se culce pe o ureche întrucât campania CUP Dunărea de recuperare a datoriilor pe care le înregistrează brăilenii care locuiesc la bloc se derulează în continuare. “Trebuie să înţeleagă toată lumea că tot ce se consumă se şi plăteşte. În altă ordine de idei, la rându-ne dăm, mai departe, socoteală instituţiilor cu abilităţi de control sau audit, inclusiv Curţii de Conturi, care ne verifică activitatea şi care ne reproşează faptul că nu se recuperează creanţele. (…) Pentru asociaţia de chiriaşi din Lacu Dulce, unde sunt arondate circa 200 de apartamente, s-a luat decizia de reluare a furnizării apei fără program, dar le atrag atenţia că au un termen, mai precis 22 spetembrie, până la care dumnealor trebuie să îndeplinească două cerinţe: prima, să realizeze plăţi de minim 10.000 lei în contul datoriei pe care o înregistrează şi doi, să depună tot până la aceeaşi dată şi un angajament de plată pentru reeşelonarea datoriei şi care depăşeşte cu tot cu penalităţi 5 miliarde de lei vechi. O sumă îngrijorător de mare pe care trebuie să o achite conform prevederilor contractuale şi legislaţiei în vigoare. Dacă se abat de la graficul de reeşalonare se expun riscului de a primi din nou apă cu program de 4 ore pe zi”, a avertizat Silviu Mangiurea.
Reamintim că, la începutul acestei luni, operatorul local de apă-canal epurare CUP Dunărea a procedat la debranşarea a 3 asociaţii cu datorii mari şi vechi: AP 442 din Obor, compusă din blocurile 25 şi 25 bis (44 de partamente), AP 612 compusă din blocurile G şi G1 (47 apartamente) şi AC 768 din Ansamblul ANL Lacu Dulce cu 208 apartamente. Primele două asociaţii au reuşit să achite sume consistente de bani în contul datoriei, au semnat angajamente de plată, astfel încât la câteva zile după debranşare au reuşit să înduplece CUP Dunărea să reia furnizarea apei prin reţeaua de bloc. Chiriaşii din ansamblul ANL Lacu Dulce nu au reuşit să facă plăţi consistente context în care măsura de furnizare a apei cu program s-a extins. Ajunşi la limita răbdării, câteva zeci de chiriaşi au protestat miercuri seara, ba chiar unii dintre ei s-au spălat ostentativ, în văzul tuturor, la una dintre cişmelele montate în curţile blocurilor.
ECONOMIC
Munca „la negru” în construcții. Trei luni de controale și amenzi de 260.000 de lei
• Campania Națională la care au participat inspectorii de muncă brăileni s-a desfășurat în perioada iulie-septembrie 2026 • au fost vizați angajatori brăileni din domeniul construcțiilor, ITM Brăila aplicând zeci de sancțiuni contravenționale, inclusiv amenzi
Război total muncii nedeclarate („la negru”). Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila a efectuat, în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026, acțiuni de control la angajatori care desfășoară activități în domeniul construcțiilor și a aplicat 36 sancțiuni contravenționale dintre care opt amenzi în cuantum de 260.000 de lei.
Controalele fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniile: „Construcții clădiri” (cod CAEN 41), „Lucrări de geniu civil” (cod CAEN 42) și „Lucrări speciale de construcții” (cod CAEN 43).
În domeniul relațiilor de muncă (RM) au fost verificați 18 angajatori brăileni și s-au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, dintre care șase amenzi în valoare de 249.500 lei (două amenzi în valoare totală de 240.000 lei pentru muncă nedeclarată – șase persoane prestau activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă și patru amenzi în valoare totală de 9.500 lei pentru nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă).
Dintre cele mai frecvente neconformități întâlnite în domeniul relațiilor de muncă menționăm: munca nedeclarată; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; Lipsă certificat medical la angajare.
În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost verificați 14 angajatori și s-au aplicat 25 de sancțiuni contravenționale, dintre care două amenzi în valoare totală de 10.500 lei.
Dintre cele mai frecvente neconformități în domeniul securității și sănătății în muncă, identificate de inspectorii de muncă, cu ocazia vizitelor de control în șantierele temporare de construcții, menționăm: neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecție în concordanță cu riscurile existente la locul de muncă; neverificarea de către angajatori a modului în care lucrătorii utilizează echipamentul individual de protecție acordat; neasigurarea semnalizării de securitate și/sau sănătate la toate locurile de muncă din incinta șantierului; neîntocmirea evidenței zonelor cu risc ridicat și specific; nedesemnarea și instruirea lucrătorilor care aplică măsurile de prim ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor în caz de pericol.
„În scopul verificării modului în care angajatorii respectă cerințele obligatorii în domeniul relațiilor de muncă, dar și cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru crearea unor locuri de muncă sigure și sănătoase în șantierele temporare, acțiunile de control vor continua și în perioada următoare”, a declarat Liviu Arhire, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila.
ECONOMIC
Parteneriat strategic important. România, poarta de intrare în UE pentru Kawasaki
* este vorba despre un memorandum semnat la Tokyo între Transgaz, prin semnătura directorului general, Ion Sterian și Kawasaki Heavy Industries, prin
Motohiko Nishimura, Președintele Companiei Solutii Energetice si Inginerie Maritima Kawasaki * companiile vor colabora pentru a realiza transportul pe scară largă al hidrogenului gazos prin conductele onshore pe care Transgaz le are pentru Europa Centrală și de Est
Săptămâna trecută, mai exact pe data de 20 octombrie, la Tokyo, în Japonia, în cadrul Forumului pentru Inovare România – Japonia, SNTGN Transgaz SA și Kawasaki Heavy Industries au semnat un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul hidrogenului.
Din partea Transgaz, Memorandumul a fost semnat de brăileanul Ion Sterian, Director General al SNTGN Transgaz SA, iar din partea Kawasaki Heavy Industries de Motohiko Nishimura, Președintele Companiei Solutii Energetice si Inginerie Maritima Kawasaki. Memorandumul de Înțelegere a fost semnat în prezența oficialilor guvernamentali din Japonia și România.
Prin semnarea acestui memorandum, companiile stabilesc cadrul de cooperare strategică în domeniul hidrogenului, al infrastructurii energetice conexe și al dezvoltării de proiecte comune România–Japonia.
Mai exact, companiile vor colabora pentru a realiza transportul pe scară largă al hidrogenului gazos prin conductele onshore pe care Transgaz le are pentru Europa Centrală și de Est. Ca primă fază a acestei colaborări, Kawasaki intenționează să înceapă testele demonstrative în România pentru transportul onshore al hidrogenului pur folosind compresorul său de hidrogen centrifugal (KM Comp-H 22).
Această demonstrație va fi prima inițiativă din lume care vizează realizarea transportului pe scară largă de gaze cu hidrogen prin conducte. Demostrația se va desfășura în cadrul proiectului intitulat “România / Proiect demonstrativ de studiu de fezabilitate privind lanțul de aprovizionare cu hidrogen: Compresor centrifugal pentru transportul terestru al hidrogenului gazos”. Proiectul a fost selectat pentru a face parte din programul “Co-creare orientată spre viitor cu Sudul Global” (inclus în bugetul suplimentar pentru anul fiscal 2024 al Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia – METI), care vizează sprijinirea reconstrucției Ucrainei și consolidarea colaborării cu țările din Europa Centrală și de Est.
Prin intermediul acestui proiect demonstrativ, Kawasaki își va valorifica expertiza acumulată de-a lungul anilor în domeniul compresoarelor centrifuge pentru hidrogen, contribuind astfel la realizarea unui transport terestru eficient al hidrogenului gazos, precizează compania.
„Reducerea costurilor de furnizare a hidrogenului este esențială pentru adoptarea pe scară largă a energiei pe bază de hidrogen la nivel mondial. Ca un mijloc de a realiza acest lucru, așteptările cresc pentru conductele onshore capabile să transporte eficient volume mari de hidrogen. Una dintre provocările cheie pentru realizarea unor astfel de conducte este nevoia de tehnologie care poate comprima în mod eficient volume mari de gaz hidrogen pur la presiuni ridicate într-un spațiu limitat.
Prin acest proiect demonstrativ, Kawasaki își va folosi expertiza în compresoarele de hidrogen centrifuge dezvoltate de-a lungul anilor pentru a ajuta la realizarea unui transport eficient pe gaz pe bază de hidrogen onshore”, transmite grupul japonez. Kawasaki își propune să stabilească transportul pe gaz pe bază de hidrogen la scară largă prin conducte și, prin legarea acestei tehnologii cu gama sa diversă de produse pe bază de hidrogen (turbine, motoare, nave de transport, rezervoare etc.), să construiască un lanț de aprovizionare cu hidrogen, contribuind astfel la realizarea unei lumi neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Potrivit directorului general al Transgaz, colaborarea dintre cele două companii, susținută de guvernele României și Japoniei, este estimată la 21 de milioane de euro, valoare care include echipamentele, tehnologiile și activitățile de cercetare și testare.
„Prin semnarea acestui MoU, atât Transgaz, cât și Kawasaki Heavy Industries își propun să materializeze conceptul Transgaz privind transportul de hidrogen gazos la scară largă prin conducte terestre utilizând compresorul centrifugal de hidrogen al KHI, într-un sistem sigur, în buclă închisă”, a explicat Ion Sterian.



















