Aurul și argintul se scumpesc puternic. Bijuteriile devin tot mai scumpe în România, iar vânzările scad

Creșterea prețurilor aurului și argintului pe piețele internaționale produce efecte vizibile și pe piața bijuteriilor din România, unde comercianții și producătorii sunt nevoiți să ajusteze prețurile, să modifice structura produselor și să se confrunte cu scăderea vânzărilor.

În același timp, reprezentanții industriei atrag atenția asupra unor lacune legislative legate de tranzacțiile cu „aur vechi”, care pot duce la concurență neloială și pierderi la bugetul statului, potrivit Agerpres.

Creșterea prețurilor la bijuterii în primele luni ale anului 2026 este pusă pe seama evoluției fără precedent a piețelor internaționale ale metalelor prețioase. Majorările semnificative ale cotațiilor aurului și argintului i-au determinat pe producători și comercianți să își adapteze prețurile.

Președintele Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii (CPCB), Mihai Trif, a explicat pentru Agerpres că doar în luna ianuarie 2026 prețul aurului a crescut cu peste 17%. Această evoluție vine după un an 2025 considerat istoric pentru piața metalelor prețioase, în care aurul s-a apreciat cu 64,58%, confirmându-și statutul de activ de refugiu în perioade de instabilitate economică globală. În același timp, argintul a avut o creștere și mai spectaculoasă, de 147,95%.

În aceste condiții, producătorii și comercianții au fost nevoiți să își actualizeze prețurile în funcție de noile cotații. Potrivit lui Mihai Trif, bijuteriile au la bază o materie primă tranzacționată la bursă, iar prețul final este strâns legat de aceste evoluții și de costurile de producție.

Totuși, nu toate creșterile de pe piața internațională s-au reflectat imediat în prețurile din magazine. În multe cazuri, comercianții au preferat să suporte o parte din costuri prin reducerea propriilor marje de profit, pentru a menține produsele accesibile și pentru a nu pierde clienți.

Evoluția prețurilor diferă însă în funcție de tipul bijuteriilor. La produse în care metalul prețios reprezintă cea mai mare parte a valorii – precum verighetele, lanțurile simple sau brățările masive – materia primă poate reprezenta peste 80% din costul total. În aceste situații, creșterea cotațiilor de pe bursă se reflectă rapid în prețul final, în proporție de aproximativ 70–90%.

În schimb, la bijuteriile cu design complex sau gramaj redus, unde manopera și tehnologia de producție au o pondere mai mare în costul total, impactul creșterii prețului aurului este mai moderat. În aceste cazuri, doar 40–60% din creșterea cotațiilor bursiere ajunge să fie transferată în prețul de vânzare. În cazul argintului, influența prețului metalului este adesea mai mică, deoarece costul manoperei poate depăși valoarea materialului.

Tendințe pe piața bijuteriilor din România

Creșterea cotațiilor pentru aur și argint pune presiune și asupra volumului vânzărilor. Mulți producători încearcă să se adapteze prin optimizarea designului pieselor și prin reducerea gramajului bijuteriilor.

Potrivit lui Mihai Trif, sectorul bijuteriilor este unul de nișă și resimte rapid efectele perioadelor de incertitudine economică sau geopolitică. Impactul este resimțit mai ales de clienții care revin în magazine după câțiva ani și descoperă prețuri mult mai mari decât cele cu care erau obișnuiți.

Una dintre soluțiile adoptate de producători este realizarea unor bijuterii mai ușoare, folosind tehnologii care permit menținerea aspectului și volumului vizual, dar cu o cantitate mai mică de metal prețios. Astfel, pot fi păstrate standardele de 14K sau 18K, dar la un preț mai accesibil.

O altă tendință este diversificarea aliajelor utilizate. Tot mai mulți comercianți și clienți se arată interesați de variante mai accesibile, cum ar fi aurul de 9K.

Probleme pentru producătorii români

Președintele CPCB a atras atenția și asupra unor mecanisme care afectează competitivitatea producătorilor de bijuterii noi. Unul dintre acestea este dezechilibrul fiscal.

În prezent, magazinele de bijuterii și casele de amanet cumpără bijuterii de la persoane fizice. În unele cazuri, aceste tranzacții pot fi folosite drept acoperire contabilă pentru produse noi provenite din activități ilicite.

De asemenea, există un avantaj fiscal pentru operatorii care folosesc regimul „second hand”. În timp ce producătorii plătesc TVA la întreaga valoare de vânzare a bijuteriei, operatorii din acest sistem plătesc TVA doar la marja de profit, ceea ce creează o diferență semnificativă la prețul final.

Totodată, lipsa unui registru centralizat al tranzacțiilor cu aur provenit de la populație facilitează activitatea unor persoane care desfășoară, în mod constant, tranzacții comerciale sub pretextul vânzării unor bunuri personale.

Potrivit reprezentanților industriei, deși aurul provenit de la populație contribuie la menținerea stocurilor, acesta poate alimenta și o zonă de concurență neloială prin exploatarea lacunelor legislative.

Perspective pentru piață

În ceea ce privește evoluția pieței în acest an, specialiștii spun că aceasta va depinde în mare măsură de fluctuațiile cotațiilor internaționale ale metalelor prețioase.

Dacă prețurile vor continua să crească accelerat, așa cum s-a întâmplat în 2025, industria bijuteriilor ar putea traversa o perioadă dificilă, marcată de scăderea vânzărilor. În schimb, o stabilizare a pieței, chiar și la un nivel ridicat al prețurilor, ar putea permite sectorului să se adapteze treptat la noile condiții. Reprezentanții industriei avertizează însă că perioadele de instabilitate pot crește riscul activităților ilegale, într-un domeniu care este deja considerat vulnerabil la evaziune fiscală.