Adaugă ca sursă preferată în Google

• reprezentanții Asociației Via Dobrogeana au postat, recent, un comunicat de presă pe rețelele de socializare, uimiți de promptitudinea cu care președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, i-a primit în audiență pentru o discuție pe tema unui proiect turistic foarte interesant • aceștia încearcă să creioneze un traseu turistic pedestru în zona Dobrogea, care să plece din județul Galați, să treacă prin Brăila, să traverseze Podul peste Dunăre și mai departe să străbată Munții Măcin, zone pitorești din Deltă, să ajungă în Constanța și în final, în Târgu de Floci, orașul dispărut unde s-a născut Mihai Viteazul • traseul, după cum recunoaște Laurențiu Isopescu, președintele Asociației, este inspirat de Via Transilvanica și asemenea acestuia pleacă de la un concept unionist • președintele CJ Brăila s-a arătat deschis ideii și a promis că va încerca să înlesnească posibilitatea de traversare a podului pentru pietoni în cadrul traseului

Un proiect turistic cu mare potențial care își propune să promoveze frumusețile Dobrogei se conturează la orizont și Județul Brăila are șansa de a fi prins în ecuație. Este vorba despre un traseu pedestru complex de peste 850 km, propus de Asociația Via Dobrogeana, care ar trebui să pornească din județul Galați, apoi să viziteze o parte din Municipiul Brăila, să revină la Podul suspendat peste Dunăre și să îl traverseze pentru a merge mai departe în zona Dobrogea, în Munții Măcin, pentru a vizita cetăți, mănăstiri și crame din zonă, să treacă prin Tulcea, Deltă, cu accentul pus în mod special pe vizitarea de comunități izolate, să ajungă în Constanța, Vama Veche, Giurgiu, Vadu Oii, Ialomița, cu destinația finală Complexul Muzeal Târgu de Floci, orașul dispărut, unde s-a născut Mihai Viteazul. Recent, promotorii acestui concept au publicat un comunicat de presă pe rețelele de socializare în care s-au arătat uimiți de reacția pozitivă din partea autorităților brăilene, în speță din partea președintelui Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), care i-a primit în audiență la doar câteva minute după ce aceștia au înregistrat la secretariat o cerere în acest sens.
”Ce început de săptămână! Luni (n.r. – 20 octombrie), am fost să depunem o solicitare de audiență la Consiliul Județean Brăila, pentru o întâlnire cu domnul Francisk Iulian Chiriac, președintele CJ Brăila, sperând că, în termenul legal de 30 de zile, să avem o întâlnire în care să adresăm invitația municipiului Brăila de a adera la proiectul nostru, Via Dobrogeana. În momentul în care am depus cererea, doamna de la registratură, aflând despre ce este vorba, ne-a rugat să așteptăm un minut, a dat un telefon în fața noastră, a vorbit puțin cu cineva și ne-a spus apoi că domnul Chiriac ne invită pe loc la dânsul să discutăm! Am urcat, nu eram pregătiți cu ceva materiale pentru asta, dar povestea Via Dobrogeana o avem mereu cu noi, așa că am început să i-o prezentăm. Nici nu am apucat să terminăm, că domnul Chiriac și-a dat seama despre ce este vorba și a îmbrățișat imediat ideea, asigurându-ne de tot sprijinul instituțiilor din Brăila pentru proiectul nostru. Mai mult, în mica noastră discuție, dânsul a identificat chiar 1-2 posibile soluții cu ajutorul cărora am putea obține o derogare de la CNAIR sau de la Ministerul Transporturilor, astfel încât turiștii care vor merge pe traseul Via Dobrogeana să poată intra în Dobrogea chiar pe podul de la Brăila! E adevărat, încă nu e ceva oficial, dar e îmbucurătoare și încurajatoare deschiderea și determinarea arătată pentru această problemă, lucru ce ne face să credem că, într-un final, acest lucru va fi realizabil”, se arată în cadrul unui comunicat postat de Asociația Via Dobrogeana pe 22 octombrie.
Ce își doresc reprezentanții asociației este ca traseul Via Dobrogeana să poată oferi posibilitatea turiștilor să traverseze fără probleme podul suspendat peste Dunăre pe jos sau cu bicicleta, lucru care în momentul de față nu este permis.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” după apariția acestui comunicat, președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, a precizat că ideea i se pare una bună pentru județul nostru, astfel că se va implica pentru a încerca să obțină o permisiune pentru ca participanții la traseul Via Dobrogeana să poată trece pe pod.
”Proiectul Via Dobrogeana are potențialul de a aduce un plus real turismului regional. Este o inițiativă care pune în valoare legătura naturală dintre Brăila și Dobrogea și poate genera dezvoltare economică prin promovarea patrimoniului cultural și a rutelor istorice. Felicit echipa Asociației Via Dobrogeana pentru viziune, implicare și perseverență. Astfel de proiecte dau sens colaborării între instituții și comunități. Consiliul Județean Brăila va sprijini acest demers prin cooperare instituțională și prin identificarea soluțiilor legale necesare pentru ca traseul să fie accesibil turiștilor, inclusiv prin utilizarea podului peste Dunăre. Cred că, prin efort comun, Via Dobrogeana va deveni un exemplu de bună practică în turismul românesc”, a declarat Chiriac.
Trebuie precizat și că reprezentanții Asociația Via Dobrogeana susțin că încearcă în paralel cu acest demers să implice autoritățile din zonă într-un alt proiect intitulat sugestiv ”Împreună, restaurăm cetățile din Dobrogea”. Potrivit comunicatului acestora, deja au avut o audiență la Ministerul Culturii, unde s-au întâlnit cu Demeter Andras-Istvan, secretar de stat din cadrul ministerului, cu care au discutat despre subiectul amintit și după cum au adăugat semnatarii, s-au stabilit pașii următori necesari asigurării unui cadru legal pentru a merge înainte și cu acest deziderat. O întâlnire similară a avut loc și la Institutul Național al Patrimoniului, unde, după cum au informat membrii Asociației, au fost primiți cu ”aceeași deschidere și suport din partea domnului Sergiu Iosipescu, șeful secției Monumente istorice și peisaje culturale, cu care s-au stabilit pașii următori pentru demararea acestui proiect”.

Un concept unionist, asemenea traseului Via Transilvanica
Într-un alt mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții Asociației Via Dobrogeana au oferit mai multe detalii despre proiectul lor, precizând că plecând de la modelul Traseului Via Transilvanica și acesta pe care îl propun în Dobrogea are la bază tot un concept unionist.
”Am descoperit Via Transilvanica în urmă cu vreo 2-3 ani, întâmplător, auzind o știre la televizor, despre ceva pași următori ai acestui proiect. L-am descoperit apoi pe internet și m-am îndrăgostit pe loc de această poveste, acest proiect. Urmăream pe rețelele de socializare, impresii ale turiștilor, evoluția proiectului, și mi-am propus să fac și eu traseul într-o vară, cap-coadă. Dar abia anul trecut, frunzărind pe site-ul VT, am descoperit mesajul din spatele acestui proiect… Cum la 100 de ani de România, în 2018 asociația fraților Ușeriu, a inițiat acest proiect având ca mesaj principal… «Drumul care unește». Se știe, drumul pornește din Moldova de la mănăstirea Putna, apoi trece prin Transilvania și intră în Muntenia, sau Banat mai exact, dar ideea e că leagă simbolic aceste regiuni istorice ale României, având în spate mesajul unirii, solidarității noastre, a românilor de peste tot. Atunci când am citit, când am aflat de acest lucru, ca fiu al Dobrogei, m-am întrebat fără să vreau: Hei, dar unde e Dobrogea?? Și de la întrebare până la acțiune nu a mai fost decât un vis, un vis care a prins deja viață, un vis născut din dorința de a pune această regiune fabuloasă pe ‘Drumul’ care continuă unirea, și care se numește…  «Via Dobrogeana»”, a afirmat Laurențiu Isopescu, președintele Asociației Via Dobrogeana, în postarea respectivă de pe Facebook, care poate fi lecturată integral și de pe pagina cotidianului „Obiectiv – Vocea Brăilei” accesând următorul link.
În același comunicat, Isopescu vorbește despre faptul că Dobrogea este un loc binecuvântat, unde într-un areal destul de restrâns, poți găsi aproape toate formele de relief sau natură: de la munți, dealuri, chei, peșteri, podiș, câmpie, râuri, fluviu, lacuri, insule, grinduri, deltă, până la mare.
”Dar, nu doar de natură e binecuvântată Dobrogea, ci și de istorie, trecutul ei atât de zbuciumat, sute, mii de ani, începând de la Alxandru Macedon, ce a ajuns cu imperiul său până la gurile Dunării, apoi de-a rândul, romanii, grecii, otomanii, rușii, au trecut de-a lungul timpului având-o sub diverse ocupații, fiecare nație cu  obiceiurile, tradițiile ei, fapt ce și-a pus o amprentă unică asupra acestor locuri.  În Dobrogea sunt cele mai multe cetăți romane construite pe teritoriul României, și chiar primul oraș cetate, Histria, construit pe teritoriul României, și multe alte cetăți, foarte multe din ele rezistând până astăzi în fața timpului. Dar și cele mai multe moschei din țară, se găsesc tot în acest ținut. Și, de parcă nu ar fi de ajuns, Dobrogea mustește de spiritualitate, comunități diverse, etnii cu religii, tradiții diverse, mănăstiri, toate dominate de Peștera Sfântului Andrei, locul în care a locuit o perioadă apostolul lui Isus, și care a fost cel ce a creștinat România, loc unde acum se află mănăstirea Sfântului Andrei. Credeți că am terminat? Nu, nu, nu…. urmează alte și alte locuri de legendă, de poveste, dealul cu bujori, locul în care regina Maria venea an de an să vadă bujorii, stejarul îngenunchiat de la Caraorman, ce are o vârstă aproximativă de 400 de ani, pădurea Letea, Peștera lui Terente, satul de musulmani din Dobrogea, farul din Sulina, cetatea scufundată de lângă insula Păcuiul lui Soare, Histria, primul oraș-cetate construit pe teritoriul țării noastre, peștera Cheile Dobrogei, monumentul Tropaeum construit de romani după victoria lui Traian într-una din bătălie date în acele locuri, plaja dracilor, mănăstirea Cocoș, cimitirul cosmopolit din Sulina cu poveștile lui pline de romantism, culmea Pricopanului, lacul Iacobdeal, epavele răsfirate de-a lungul litoralului, dealul cu foc de la Halmiris, lacul Roșu, docul fecioarelor, moscheea Carol, Peștera Balaurului, și câte și mai câte, pe care vă lăsăm să le descoperiți de-a lungul acestui drum de suflet”, a mai completat Isopescu.

Ce ar propune traseul Via Dobrogeana
Potrivit comunicatului amintit, traseul turistic și tematic Via Dobrogeana, este un drum viu de peste 850 de kilometri, care ar trebui să treacă prin toate punctele menționate de către reprezentanții Asociației, în total peste 130 de localități, comunități izolate, locuri de poveste.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Laurențiu Isopescu, președintele Asociației Via Dobrogeana, ne-a transmis că păstrând simbolistica unirii, asemenea traseului Via Transilvanica, de unde își trage inspirația, Via Dobrogeana pleacă din Moldova, de la Galați, chiar de lângă Prut, vizitează Pădurea Gârboavele, după care se îndreaptă către Brăila, unde ar trebui să treacă prin oraș (în funcție de discuțiile și recomandările autorităților privind oferta turistică a orașului) și să se întoarcă pe Faleză din nou către podul suspendat peste Dunăre, pe care turiștii ar trebui să îl poată traversa, dacă planurile membrilor asociației se vor împlini. După ce traversează Dunărea, turiștii vor intra în Munții Dobrogei și urmărind un traseu exact ar trebui să viziteze mănăstirile și cramele din zonă, după care să descopere Delta Dunării.
”Pe malul canalului Sulina fabuloasa, neocolind nici Mila 23, Caraorman din inima Deltei Dunării, Pădurea Letea, Sulina, Sf. Gheorghe, apoi de pe brațul Sf. Gheorghe, pleacă spre Cheile Dobrogei, peșteri, alte și alte cetăți și mănăstiri, ajungând spre partea sălbatică a litoralului nostru, zona Corbu-Vadu, și de acolo în jos spre Constanța, litoral, toată salba de stațiuni, Callatis Travel cu portul său cochet, și mai departe cu neîmblânzita Vama Veche, și nu se oprește acolo, căci urmează drumul cramelor, din vestul Dobrogei, și iese pe podul lui Anghel Saligny, oprindu-se la Târgul de Floci, orașul dispărut, locul de baștină al domnitorului Mihai Viteazul, primul domnitor ce a unit principatele românești”, explică mai detaliat președintele Asociației Via Dobrogeana și în comunicatul de pe rețelele de socializare.
În interviul acordat redactorilor ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Isopescu ne-a transmis că asociația încearcă să colaboreze cu autoritățile locale, nu pentru a obține finanțare, ci în primul rând pentru a primi undă verde în ceea ce privește acest proiect. Totodată, pentru a obține mai departe avizele, astfel încât să se asigure că se vor monta bornele și marcajele necesare traseului. În ceea ce privește Brăila, Isopescu ne-a explicat că inițial abandonase cumva ideea ca traseul să vizeze și acest oraș, însă apariția posibilității de a include traversarea Dunării pe podul suspendat este una cât se poate de binevenită și a redeschis această portiță.
Sursa citată ne-a mai transmis că asociația încearcă să obțină finanțare prin parteneriate cu mediul privat, astfel că se află într-o serie de discuții pentru a obține tarife preferențiale sau o serie de avantaje și premii motivaționale pentru participanți. Mai precis, acesta a explicat că orice turist care va decide să parcurgă traseul Via Dobrogeana va primi un carnet pe care îl va bifa în anumite puncte bine stabilite, pentru a face dovada că le-a vizitat, va avea o aplicație și o hartă care îl va îndruma în direcția corectă. La mănăstirile din zonă cei de la Asociația Via Dobrogeana susțin că turiștii vor putea fi cazați gratuit sau cu sume modice și vor putea mânca contra-cost, de asemenea la crame ar putea primi unele bonificații, iar pe parcurs (după cum se încearcă o serie de negocieri), ar putea călători pe anumite porțiuni de drum călare, cu barca, cu caiac-canoe, cu ATV-ul, ba chiar și cu balonul cu aer cald (dacă plimbarea se va face vara, când are loc Festivalul Luminaria). Totodată, în Constanța ar putea face o scurtă parte din traseu cu iahtul.
”Sunt și câteva arii sociale pe care ne-am propus să le acoperim. Cetățile din partea de Nord a Dobrogei sunt abandonate, pot să zic. Chiar am avut o discuție săptămâna aceasta la Ministerul Culturii și la Institutul Național al Patrimoniului, vom merge și la Direcția de Culte. Am găsit deschidere să începem proiectul ăsta «Împreună restaurăm cetățile Dobrogei». Pentru că e păcat. Au și un potențial turistic prin amplasarea lor. Cel puțin Arrubium și Troesmisul… Eu am avut ocazia să merg la Pompei în Napoli. Zici că ești la Pompei când vizitezi zona! Înconjurat de Munții Dobrogei în stânga, Dunărea în dreapta. Nu mai spun de istoria lor, cum se leagă. Iar acum sunt abandonate. Din păcate sunt efectiv o groapă de gunoi. La Arrubium pe zidul cetății e groapă de gunoi, nu s-a dezvelit nimic. La Troesmis e dezvelit 1%. Să vedem și pe partea aceasta de arheologie… Ar mai fi o arie socială-educațională. Dar acestea pe parcurs. Mai întâi să construim drumul și pe urmă vom veni cu mai multe. Ecologizare. Nu avem cum să nu. Vom avea parteneriate cu școli, în timpul perioadei «Școala altfel» să facem acțiuni de ecologizare și nu numai”, ne-a transmis Isopescu.

Traseul ar trebui să fie practicabil în 2027
Întrebat în ce stadiu se regăsește proiectul Via Dobrogeana în momentul de față, Laurențiu Isopescu ne-a transmis că îi este greu să indice un procent anume, însă ne-a informat că o lansare oficială ar trebui să aibă loc pe 15 noiembrie și că în anul 2026 ar urma să aibă loc o tabără de creație în Tulcea sau în Constanța, unde se vor produce primele indicatoare cu ajutorul voluntarilor. Tot anul viitor ar trebui să fie bifată și montarea indicatoarelor, care vor fi confecționate într-un anumit specific pentru fiecare dintre cele 10 zone ce vor forma traseul. Mai departe, în 2027, ar trebui ca primii turiști să poată să parcurgă traseul, chiar dacă, după cum a recunoscut Isopescu, pentru a monta toate bornele și a marca întregul drum s-ar putea să dureze câțiva ani.
”În mod normal proiectul cuprinde și o bornare a traseului. Ne dorim ca la fiecare km să fie o bornă. Dar acesta e un cost destul de mare. O să le facem pe parcurs. Este foarte important ca traseul să fie marcat și să existe indicatoare, astfel încât omul să nu se rătăcească atunci când a pornit pe traseu, să meargă exact. Sunt mai multe lucruri, la 15 km ar trebui să putem să asigurăm o cazare. Sunt vreo două-trei puncte unde cumva distanța este mai mare și acolo ar trebui să găsim o soluție pentru că unii poate chiar nu vor putea să meargă mai mult. Unii fac anduranță și pot merge chiar și 30 km pe zi, dar noi trebuie să asigurăm traseul pentru tot felul de turiști. Totuși, eu cred că în 2027 primii turiști vor putea veni pe traseu. Urmând ca montarea tuturor bornelor, nu știu, poate o să dureze chiar și cinci-șase ani. Via Transilvanica a avut nevoie de șapte ani pentru toată povestea asta. Important este să creionăm drumul ca oamenii să înceapă să vină. Să conectăm o serie de lucruri. Sunt foarte multe locuri și monumente în Dobrogea puțin cunoscute. Dacă ai face un experiment și ai lega la ochi localnici chiar și din Dobrogea sau Constanța și i-ai duce în anumite locuri în Dobrogea, când ar vedea unele zone ar crede că sunt în Ardeal sau prin Bucovina sau chiar în afară. Vă spun sincer! Eu toată viața mea am lucrat în Dobrogea. Am locuit în Tulcea, am copilărit în Murighiol. Cunosc foarte bine zona și am trecut prin multe locuri. De asta vă spun că și localnicii ar putea avea unele surprize”, a mai declarat Isopescu, în prezent locuitor al orașului Galați.
Sursa citată a mai precizat că din partea autorităților locale din toate zonele amintite încearcă să obțină consultare și recomandări legate de monumentele ce pot fi vizitate pe traseu, dar și din punct de vedere tehnic, pentru semnalizarea necesară.
Isopescu ne-a mai explicat că traseul ar trebui să fie unul concentrat în mod special pe zone mai puțin cunoscute, pe comunități mai izolate, iar o parte din proiect va implica și o activitate socială, menită să ajute copiii din zone defavorizate.
”Trebuie să întoarcem ceva către comunitate. Este o poveste mai lungă, le veți afla pe parcurs. Sunt vreo cinci – șase direcții. (…) Via Dobrogeana chiar este o oportunitate și pentru Galați și pentru Brăila de a fi puse cumva pe o hartă turistică. Vă spun sincer, pe Via Transilvanica anul trecut au fost 30.000 de turiști, din datele oficiale. Nu pot certifica, dar eu consider că acest traseu ar putea să aibă cel puțin același număr de turiști. Este mult mai accesibil, mai ușor de făcut. Traseul este menit să fie făcut pe jos la fel ca Via Transilvanica. În Europa sunt vreo 20 de astfel de trasee și toate au principiul acesta, pe jos sau cu bicicleta. Bine, în Dobrogea, după cum vă spuneam, în anumite zone se merge cu vaporul. De la Sf. Gheorghe la Tulcea se va întoarce cu vaporul din Deltă. Nu ai cum în alt fel. Chiar ne-am propus și avem discuții cu mai mulți posibili parteneri să oferim posibilitatea turiștilor ca o parte din traseu, vreo 2 – 3 km să îl facă cu caiacul, cine dorește. O porțiune să meargă călare. Adică să ai și o arie largă de experiențe. Să poți să mergi cu caiacul, cu bicicleta, off road cu ATV-ul pe plaja de la Sulina spre Sf. Gheorghe, călare, iar dacă mergi pe traseu în august să poți să te deplasezi și cu balonul cu aer cald, pentru că e Festivalul Luminaria, cu iahtul iarăși ne-am propus de la Constanța, să avem un parteneriat. Totul cu niște prețuri modice, din Constanța să îi ducă în Eforie Nord cu iahtul. Deci ar avea și o arie largă de experiențe în două săptămâni. Pentru că poate ți-ar trebui șase-șapte vacanțe să faci toate aceste lucruri la un loc. Va fi ceva, părerea mea, foarte ofertant, foarte interesant. Și nu o spun pentru că am inițiat noi traseul ăsta. Doamne Ferește! Ci pentru că mă gândesc la tot ce are Dobrogea de oferit!”, a conchis Isopescu.