Social Media

Național

200 de litri de țuică fără accize în gospodărie. Parlamentul a respins cererea lui Nicușor Dan

Actualizat:
Timp de citire: 4 minute
200 de litri de țuică fără accize în gospodărie. Parlamentul a respins cererea lui Nicușor Dan
Parlamentul a decis să mențină prevederea prin care băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodării pot beneficia de scutire de accize pentru o cantitate de până la 200 de litri pe an

Parlamentul a decis să mențină prevederea prin care băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodării pot beneficia de scutire de accize pentru o cantitate de până la 200 de litri pe an.

Deputații au respins solicitarea președintelui Nicușor Dan de reexaminare a legii, readoptând amendamentul care extinde facilitatea fiscală pentru producția destinată consumului propriu.

Decizie importantă pentru românii care produc țuică, rachiu sau alte băuturi alcoolice tradiționale în gospodărie. Camera Deputaților a votat, în 7 octombrie, reintroducerea prevederii care permite scutirea de accize pentru o cantitate de până la 200 de litri anual pe gospodărie, în condițiile stabilite de lege.

Măsura a fost contestată de președintele Nicușor Dan, care a cerut reexaminarea actului normativ. Șeful statului a invocat probleme de constituționalitate legate de modul în care a fost introdus amendamentul, considerând că acesta nu avea legătură cu obiectul inițial al proiectului legislativ.

Deputații au decis însă să păstreze prevederea, la inițiativa PSD, după ce Senatul eliminase amendamentul în etapa reexaminării.

Ce cantitate de țuică va putea fi produsă fără accize

Potrivit textului adoptat, sunt scutite de la plata accizelor băuturile alcoolice tradiționale reglementate prin dispoziții speciale, în limita a 200 de litri anual pentru o gospodărie evidențiată în Registrul agricol.

Există însă o condiție esențială: băuturile nu trebuie să fie destinate vânzării.

Cu alte cuvinte, facilitatea fiscală vizează producția destinată consumului propriu, nu comercializarea băuturilor alcoolice către alte persoane.

Prevederea urmează să fie aplicată în condițiile stabilite de legislație, iar normele metodologice trebuie să detalieze documentele necesare pentru evidența și justificarea cantităților produse.

Este important de precizat că plafonul de 200 de litri este prevăzut pentru gospodărie, nu pentru fiecare membru al familiei.

Ce se întâmplă cu limita de 50 de litri

În prezent, Codul fiscal prevede o scutire pentru alcoolul din fructe produs în gospodărie și consumat de persoana fizică, de membrii familiei sau de musafiri, în limita a 50 de litri anual, cu condiția ca produsul să fie obținut din fructele cultivate în gospodărie și să nu fie vândut.

Noua prevedere introduce o facilitate distinctă pentru băuturile alcoolice tradiționale, cu un plafon de 200 de litri anual pe gospodărie, în condițiile stabilite de actul normativ.

Prin urmare, modificarea nu trebuie interpretată ca o permisiune generală de a produce sau comercializa nelimitat alcool fără taxe. Scutirea este condiționată de respectarea cerințelor legale și nu acoperă automat orice tip de băutură alcoolică.

De ce s-a opus Nicușor Dan

Președintele a susținut că amendamentul privind accizele a fost introdus într-un proiect legislativ care avea inițial ca obiect modificări referitoare la taxa pe valoarea adăugată.

În opinia sa, introducerea unei reglementări distincte privind producția casnică de alcool, în etapa dezbaterilor din Camera Deputaților, a ridicat probleme în raport cu principiul bicameralismului prevăzut de Constituție.

Argumentul a fost că Senatul nu a avut posibilitatea să dezbată în mod efectiv această măsură în aceeași formă în care a fost adoptată ulterior de Camera Deputaților.

Susținătorii amendamentului au argumentat, în schimb, că scutirea privește cantități limitate de băuturi destinate consumului propriu și că impactul asupra veniturilor bugetare ar fi redus.

În dezbaterile parlamentare au existat și avertismente privind posibile probleme în raport cu normele europene referitoare la accize.

Votul Parlamentului nu înseamnă însă că producătorii casnici pot ignora celelalte obligații legale. Pentru aplicarea efectivă a noii facilități trebuie urmărit parcursul legislativ al legii, inclusiv promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial, precum și condițiile stabilite prin normele de aplicare.

Național

Dunărea își mărește debitul, dar rămâne sub media normală. Ce anunță hidrologii pentru următoarele zile

Publicat

în

Dunărea își mărește debitul, dar rămâne sub media normală. Ce anunță hidrologii pentru următoarele zile

Debitul Dunării este în creștere, însă fluviul continuă să înregistreze valori mult sub media obișnuită pentru această perioadă a anului. Potrivit celei mai recente prognoze publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul la intrarea în România ar urma să ajungă la 3.800 de metri cubi pe secundă până pe 23 noiembrie, în condițiile în care media multianuală pentru luna noiembrie este de 4.700 de metri cubi pe secundă.

Evoluția este una pozitivă după lunile în care Dunărea a înregistrat valori extrem de scăzute, însă specialiștii atrag atenția că fluviul este încă departe de nivelurile obișnuite pentru această perioadă.

Debitul Dunării crește, dar rămâne sub media lunii noiembrie

Conform buletinului hidrologic publicat de INHGA pe 16 noiembrie, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a ajuns la 2.000 mc/s, fiind în creștere față de zilele precedente.

Pentru intervalul 16-23 noiembrie, hidrologii estimează o creștere până la 3.800 mc/s. Chiar și în aceste condiții, valoarea va rămâne sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s.

Practic, chiar dacă prognoza se confirmă, debitul Dunării va reprezenta aproximativ 81% din media obișnuită pentru această perioadă.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt, de asemenea, în creștere, potrivit specialiștilor.

Creșterea este importantă după perioada de secetă hidrologică din acest an, dar nu înseamnă că fluviul și-a revenit complet.

Dunărea a ajuns la valori extrem de mici în vara acestui an

În vara anului 2026, Dunărea a traversat una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, înregistrând debite care au coborât la valori istorice.

Scăderea nivelului apei a avut efecte inclusiv asupra Sistemului Energetic Național. Cele două unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, care asigură împreună aproximativ 20% din energia electrică dispecerizabilă a României, au fost oprite din cauza condițiilor hidrologice.

După mai bine de trei luni de întrerupere, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Național. Unitatea 2 a revenit în funcțiune pe 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie, ambele ajungând la puterea nominală.

Reluarea funcționării celor două unități reprezintă un pas important pentru sistemul energetic, însă evoluția debitelor Dunării rămâne un indicator urmărit atent, mai ales în perioadele cu temperaturi ridicate și precipitații reduse.

Ce se întâmplă cu Dunărea în zona Brăilei

Creșterea debitelor este importantă și pentru sectorul inferior al Dunării, inclusiv pentru zona Brăilei.

Fluviul are un rol esențial pentru navigație, transportul de mărfuri, activitățile economice portuare, alimentarea cu apă și menținerea ecosistemelor acvatice.

Totuși, valoarea debitului măsurat la Baziaș nu trebuie confundată cu nivelul apei înregistrat la Brăila. Cele două sunt măsurători diferite, realizate în puncte distincte ale fluviului, iar nivelurile locale depind și de condițiile hidrologice de pe sectorul respectiv.

În buletinul hidrologic din 13 noiembrie, INHGA indica debite în creștere pe mai multe sectoare din aval de Porțile de Fier, inclusiv în zona Galați-Isaccea, în timp ce la Brăila nivelul era raportat ca staționar.

Prin urmare, creșterea debitului la intrarea în țară nu înseamnă automat o creștere imediată și în aceeași proporție a nivelului Dunării la Brăila.

Prognoza pentru următoarele zile: o revenire treptată

Estimările hidrologilor indică menținerea tendinței de creștere a debitului Dunării în perioada următoare.

Până pe 23 noiembrie, valoarea de la Baziaș ar putea ajunge la 3.800 mc/s, apropiindu-se de media multianuală, fără să o atingă însă.

Evoluția depinde în continuare de precipitațiile înregistrate în bazinul hidrografic al Dunării și de aportul afluenților.

După seceta hidrologică severă din timpul verii, creșterea debitului reprezintă o evoluție favorabilă, dar fluviul are nevoie de un aport susținut de apă pentru a reveni la valorile normale pentru această perioadă a anului.

Citește articolul complet

Național

România, la un pas de intrarea în OCDE. A obținut 24 din cele 25 de avize necesare

Publicat

în

România, la un pas de intrarea în OCDE. A obținut 24 din cele 25 de avize necesare

România este foarte aproape de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), după ce a obținut 24 dintre cele 25 de avize formale necesare în procesul de evaluare. Anunțul a fost făcut luni, 16 noiembrie, de premierul Luca Niculescu, care a precizat că țara noastră se află în etapa finală a negocierilor.

Șeful Guvernului a făcut declarația în cadrul Forumului directorilor generali ai companiilor membre AmCham, organizat de Camera de Comerț Americană în România. Potrivit acestuia, aderarea la organizație ar putea aduce României investiții suplimentare, dar și o schimbare importantă în modul de funcționare a administrației publice.

„Am obținut 24 din cele 25 de avize formale, suntem foarte aproape de aderarea la OCDE”, a declarat Luca Niculescu, exprimându-și speranța că România va deveni membră a organizației în viitorul apropiat.

Ce mai are România de făcut pentru a deveni membră

Procesul de aderare a început în ianuarie 2022, când Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor cu România. În iunie același an a fost adoptată foaia de parcurs, care stabilește condițiile și etapele pe care țara noastră trebuie să le îndeplinească.

Evaluarea a vizat 25 de comitete tehnice ale organizației, care au analizat legislația, politicile publice și practicile din România în raport cu standardele internaționale. Domeniile verificate sunt numeroase și includ economia, fiscalitatea, investițiile, mediul, guvernanța publică, educația și piața muncii.

Obținerea celor 24 de avize reprezintă un progres important, însă nu înseamnă că România a devenit deja membră. După finalizarea evaluărilor tehnice, Consiliul OCDE trebuie să decidă în unanimitate dacă invită țara noastră să adere. Urmează semnarea acordului de aderare și parcurgerea procedurilor interne necesare.

OCDE reunește în prezent 38 de state și este considerată un forum al economiilor dezvoltate, care promovează politici publice bazate pe cercetare, transparență și bune practici.

Ce beneficii ar putea aduce aderarea la OCDE

Premierul Luca Niculescu a subliniat că avantajele aderării nu se rezumă la posibilitatea atragerii unor investiții mai mari. În opinia sa, una dintre cele mai importante schimbări ar trebui să fie creșterea competenței administrației publice.

Aderarea ar putea contribui la dezvoltarea unor instituții mai eficiente, la stabilirea unor reguli mai clare și la creșterea transparenței în procesul decizional. Un alt obiectiv este ca politicile publice să fie construite pe baza datelor și a analizelor, nu a deciziilor luate conjunctural.

Pentru mediul economic, apartenența la OCDE ar putea însemna un plus de predictibilitate și încredere din partea investitorilor internaționali. Alinierea la standardele organizației poate contribui la îmbunătățirea climatului de afaceri și la consolidarea credibilității României pe piețele internaționale.

Aderarea este prezentată de autorități drept un obiectiv strategic național, susținut de-a lungul ultimilor ani de mai multe guverne și partide politice. Dacă va fi finalizat cu succes, demersul va marca o nouă etapă în integrarea României în structurile economice internaționale.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧