Învățământ
Viitorul în uniformă. Elevi brăileni atrași spre cariera militară
• miercuri, 23 octombrie, la Casa Tineretului a avut loc ”Ziua Armatei în școli”, activitate de promovare a carierei militare organizate de Centrul Militar Județean (CMJ) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean şi al Inspectoratului Şcolar Județean Brăila • pentru cei aproximativ 200 de elevi participanți, înscrierea la un liceu militar a devenit o opțiune viabilă pentru viitorul lor educațional și profesional
Ieri, 23 octombrie, la Casa Tineretului din Brăila, elevii de clasa a VII a și a VIII-a au avut șansa să participe la o activitate inedită menită să le deschidă noi perspective asupra viitorului profesional. Sub genericul ”Drumul spre o carieră de succes în armată”, evenimentul „Ziua Armatei în şcoli” a fost organizat de Centrul Militar Județean (CMJ) Brăila în colaborare cu unitățile militare din garnizoana Brăila și cu sprijinul Consiliului Județean Brăila şi al Inspectoratului Şcolar Județean Brăila. Aproximativ 200 de elevi, de la Școala Gimnazială “ Mihu Dragomir”, Școala Gimnazială ,,Nikos Kazantzakis”, Colegiul Național ”Gheorghe Munteanu Murgoci”, Școala Gimnazială Chiscani, Școala Gimnazială Cireșu, Școala Gimnazială Viziru, Școala Gimnazială Victoria și Mihai Bravu, au interacționat cu elevi ai Colegiului Național Militar „Dimitrie Cantemir”Breaza, Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” Craiova și Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” Constanța. Aceștia au prezentat avantajele și responsabilitățile vieții de elev într-un liceu militar, subliniind importanța disciplinei, seriozității și spiritului de echipă.
Activitatea a inclus ateliere, prezentare de tehnică militară și întâlnirea elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a nu doar cu elevii liceelor militare ci și cu scafandri, marinari militari de la cercetare și geniu, astfel încât aceștia să cunoască specificul armelor unităților militare din Brăila – geniu, marină militară, artilerie.
Prezentări motivaționale și exemple de succes
Invitații speciali, ofițeri și specialiști din cadrul structurilor participante, le-au prezentat elevilor atât structura programelor educaționale, cât și detalii despre viața de zi cu zi într-un liceu militar. Prin discursuri motivaționale și exemple personale, aceștia au subliniat importanța valorilor militare – cum ar fi disciplina, respectul și curajul – în formarea unui tânăr pregătit să facă față provocărilor lumii moderne.
„Să urmezi un liceu militar nu înseamnă doar să înveți pentru o carieră. Înseamnă să îți dezvolți caracterul, să înveți ce înseamnă disciplina, respectul și, mai ales, responsabilitatea. Acestea sunt valorile care te vor ghida pe tot parcursul vieții”, a precizat locotenent-comandor Nicoleta Coman, șef Birou informare-recrutare din cadrul CMJ Brăila.
Despre ce presupune meseria de ofițer de marină în Forțele Navale Române, căpitan Marina Topor, de la Flotila Fluvială, a precizat că „o carieră militară nu înseamnă doar uniforme și exerciții fizice, ci și oportunitatea de a învăța, de a călători și de a face parte dintr-o comunitate unită, în care fiecare își aduce contribuția pentru binele comun”.
Locotenent Daniel Bulaiu le-a captivat atenția elevilor prin descrierea carierei de comandor de navă de luptă fluvială în care altruismul și profesionalismul sunt calitățile care trebuie să primeze, iar colegul său capitan Cătălin Coadă a prezentat ce presupune meseria de scafandru fluvial.
Participant al unei misiuni internaționale în Afganistan și o pregătire specială în baza de instruire din Hohenfels, Germania, și cu o experineță de 22 de ani, plutonier major Cătălin Nicolae a împărtășit din antrenamentele la care a participat în baza de instruire ”deşi periculoase, deoarece sunt simulate modul brutal şi contactul direct foarte apropiat cu manifestanţii, aceste antrenamente au un rol foarte important în pregătirea militarilor care urmează să desfăşoare misiuni internaționale. Prin felul real în care sunt concepute, în cadrul lor există riscul de accidentare, însă e de preferat ca diferitele vulnerabilităţi de echipament sau proceduri să fie descoperite aici, pe terenul de instrucţie, unde lipsurile pot fi corectate, iar neajunsurile cauzate de accidente sunt ţinute sub control şi remediate”.
Invitați de la liceele militare și discuții interactive
Elevii de la liceele militare, invitați speciali la eveniment, au împărtășit propriile experiențe și au oferit o perspectivă autentică asupra vieții de licean militar. Aceștia au vorbit despre adaptarea la disciplina riguroasă, despre programul zilnic și despre cum liceul militar i-a ajutat să își dezvolte abilități precum organizarea, responsabilitatea și spiritul de echipă.
Raul Moise, elev al Colegiului Național Militar „Dimitrie Cantemir”Breaza, le-a povestit elevilor că ”la început, nu a fost ușor să mă obișnuiesc cu ritmul și cu cerințele, dar cu timpul am învățat cât de important este să ai o rutină bine organizată. Aici, nu doar că ne pregătim academic, dar suntem formați și ca viitori lideri.”
Un alt elev, Robert Băbătie, de la Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu”, a adăugat: „liceul militar m-a ajutat să îmi depășesc limitele și să devin mai responsabil. Am învățat ce înseamnă adevăratul spirit de echipă și cât de mult contează să fii mereu pregătit pentru orice provocare”.
Acești tineri au subliniat și faptul că, deși programul este strict, ei simt că fac parte dintr-o comunitate unită și au o pregătire solidă pentru viitor. „Nu e doar despre reguli și exerciții fizice, ci despre cum te formezi ca persoană. Te ajută să te disciplinezi, să fii mai bun, atât în școală, cât și în viață”, a concluzionat Dincă Alina, eleva Colegiului Național Militar ”Alexandru Ioan Cuza” Constanța.
Demonstrații și echipamente militare
Un alt moment de interes maxim a fost prezentarea echipamentelor militare utilizate de soldații români, elevii având ocazia să vadă de aproape uniforme, accesorii tactice și echipamente speciale, interacționând direct cu cei care le folosesc în misiuni reale.
„Am fost impresionat de tot ce am văzut astăzi. Am înțeles mai bine ce înseamnă disciplina militară și cum poți să-ți construiești o carieră stabilă în acest domeniu. Acum mă gândesc serios să merg la un liceu militar”, a spus Alexandru, unul dintre elevii clasei a VIII-a Școala Gimnazială Viziru .
Andrei, elev al Școlii Gimnaziale”Mihu Dragomir”, este hotărât să urmeze o carieră militară. “Mi-a plăcut foarte mult ce am văzut azi. Nu știam cât de multe oportunități pot să apară în cariera militară. Acum sunt mult mai interesat să urmez un liceu militar”, ne-a declarat acesta.
Îndrumare pentru admitere și avantaje pentru viitor
Reprezentanții CMJ Brăila au explicat procesul de admitere, evidențiind criteriile fizice și academice pe care elevii trebuie să le îndeplinească pentru a reuși. De asemenea, aceștia au vorbit despre avantajele concrete ale absolvirii unui liceu militar, cum ar fi oportunitățile de studii universitare la instituții de prestigiu din domeniul apărării și accesul la diverse specializări militare.
„Am vrut să le arătăm elevilor că liceele militare nu sunt doar despre reguli stricte, ci despre educație de calitate, formare personală și un viitor plin de oportunități,” a spus locotenent-comandor Nicoleta Coman, unul dintre coordonatorii evenimentului.
O experiență utilă și inspirantă pentru tineri
La finalul activității, elevii au avut posibilitatea de a pune întrebări și de a interacționa direct cu invitații, mulți dintre ei exprimându-și dorința de a afla mai multe despre cum ar putea să urmeze o carieră militară. Profesorii prezenți au apreciat evenimentul, considerând că astfel de inițiative contribuie la informarea corectă a tinerilor în privința opțiunilor lor profesionale.
„Este esențial ca elevii noștri să aibă acces la informații clare și detaliate despre diverse cariere, iar armata oferă un parcurs care îmbină educația de calitate cu formarea unor caractere puternice,” a declarat profesor Elena Ivașcu, Școala Gimnazială Viziru.
Mulți dintre elevi s-au arătat interesați de această opțiune și au apreciat informațiile primite. „Este o experiență de viață care te învață să fii puternic și disciplinat. Am aflat multe lucruri pe care nu le știam și acum sunt mult mai interesat de o carieră în armată,” a declarat Andreea, o elevă de la Școala Gimnazială din Victoria.
Profesor Marioara Hagiu de la Școala Gimnazială Chiscani, ne spune că ”activitatea de astăzi, dedicată carierei militare a fost o oportunitate excelentă pentru elevii de clasa a VIII-a de a înțelege mai bine ce înseamnă să fii parte din Forțele Armate Române și de a lua în considerare această opțiune pentru viitorul lor”.
Activitatea ”Ziua Armatei în şcoli” a reușit să trezească interesul elevilor pentru această profesie și să le ofere o perspectivă clară asupra beneficiilor și oportunităților oferite de liceele militare din România, iar reacțiile pozitive ale elevilor sugerează că această inițiativă a reușit să inspire tinerii să ia în considerare liceele militare ca o opțiune viabilă pentru viitorul lor educațional și profesional.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.






















