Învățământ
Șansa elevilor de la Șuțu
• educația poate schimba viitorul copiilor din familii cu venituri modeste din mediul rural • ambiția și succesul elevilor de la Școala Profesională ”Costache Grigori Șuțu” din Șuțești sunt un exemplu în acest sens, ei pregătindu-se pentru Evaluarea Națională doar cu ajutorul școlii, cu ajutorul profesorilor, neavând bani pentru meditații • mai mult decât cadre didactice, mentori în educație, profesorii de la Școala Profesională ”Costache Grigori Șuțu” fac diferența în viața elevilor fără posibilități
Pentru mulți copii din România, educația reprezintă singura șansă de a-și depăși condiția socială și de a-și construi un viitor mai bun. Această realitate este cu atât mai evidentă pentru elevii din familiile modeste din mediul rural, care, în ciuda provocărilor materiale și a lipsei de resurse, reușesc să obțină rezultate foarte bune la școală. La Școala Profesională ”Costache Grigori Șuțu” din Șuțești există numeroase exemple de elevi de clasa a opta care se pregătesc pentru Evaluarea Națională. Acești elevi, în ciuda provocărilor financiare, reușesc să obțină rezultate școlare de excepție și să se pregătească pentru unul dintre cele mai importante examene din viața lor. În lipsa accesului la meditații private, acești adolescenți se bazează exclusiv pe ceea ce învață la școală și pe sprijinul profesorilor, devenind adevărate modele de ambiție și perseverență.
Provocările elevilor din mediul rural
Într-o perioadă în care multe familii aleg să investească în meditații pentru a-și asigura reușita copiilor la Evaluarea Națională, elevii din familii fără posibilități financiare nu au această șansă. Sunt cazuri în care, familiile nu au posibilitatea să ofere copiilor un spațiu liniștit pentru învățat, iar uneori aceștia chiar trebuie să împartă timpul între școală și responsabilitățile gospodărești. În plus, pentru acești copii, meditațiile private nu sunt o opțiune. Familiile lor, deși susținătoare, nu au mijloacele financiare necesare pentru a le asigura meditații particulare sau pentru a investi în materiale educaționale suplimentare. Cu toate acestea, ei nu renunță la visurile lor și găsesc modalități de a se pregăti pentru examenul final, cu sprijinul profesorilor și al școlii. Pentru mulți dintre acești copii, învățatul devine o responsabilitate personală, întrucât părinții lor nu pot să-i ajute cu temele sau cu pregătirea pentru examene.
Sprijinul profesorilor și pregătirea în școală
Unul dintre factorii principali care contribuie la succesul acestor copii este sprijinul pe care îl primesc de la dascălii lor. În lipsa meditațiilor private, profesorii din școală devin pilonii centrali ai pregătirii lor academice. Mulți dascăli înțeleg situația acestor copii și își dedică timp suplimentar pentru a-i pregăti corespunzător pentru Evaluarea Națională. Prin ore suplimentare, consultații individuale și un efort constant de a clarifica orice neînțelegeri, profesorii se asigură că elevii lor au toate șansele să obțină rezultate bune. Aceștia organizează sesiuni de recapitulare și exersare a subiectelor de examen, simulează teste și îi încurajează pe copii să-și mențină motivația. De asemenea, mulți dintre acești profesori reușesc să creeze un mediu încurajator și prietenos, în care elevii se simt susținuți și încrezători în șansele lor de reușită.
În spatele fiecărui copil cu rezultate bune, se află o poveste de determinare personală. Acești elevi sunt motivați de dorința de a-și depăși condiția și de a-și construi un viitor mai bun. Învățatul devine pentru ei o modalitate de a evada dintr-o realitate dificilă, de a spera la un viitor mai luminos și de a aduce o schimbare în viața lor și a familiei. Directorul Școlii Profesionale ”Costache Grigori Șuțu”, profesor Silviu Roșioru susține că ”profesorii joacă un rol crucial în acest proces. Mulți dintre aceștia nu doar că predau, dar devin figurile de referință care le oferă încrederea că pot reuși. Îi încurajează, le oferă ore suplimentare de pregătire, uneori chiar din propriile resurse, și îi sprijină moral în momentele în care aceștia se confruntă cu dificultăți”. ”Prin accesarea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) accesat pentru perioada 2022 -2025, care are ca obiectiv final reducerea părăsirii timpurii a școlii prin realizarea de investiții sistemice pentru diminuarea riscului de abandon școlar, îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi și creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională, elevii școlii noastre, peste 100 de elevi în fiecare an școlar, începând cu anul 2022, au beneficiat și beneficiază de ore de pregătire remedială, pentru a reduce lacunele educaționale, dar și de sprijin material, materializat prin echipamente IT prin care s-au dotat cinci săli de clasă cu table inteligente, care s-au dovedit deosebit de eficiente în creionarea unui demers didactic interactiv, care să atragă elevii către învățare. Pentru participare la activitățile remediale și de tip școală după școală elevii au primit rechizite, produse de igienă și echipamente sportive, elemente necesare bunei desfășurări, dar și bunei integrări a elevilor în plan social și educațional”, a mai precizat, directorul școlii, un om implicat care, alături de celelalte cadre didactice, face echipă în atingerea scopului final, acela de reușită a elevilor cu determinare care doresc sa-și depășească condiția socială.
Performanțe școlare în anii anteriori
Elevii de la Școala Profesională ”Costache Grigori Șuțu”din comuna Șuțești, cu medii mari de-a lungul anilor școlari, demonstrează că performanța nu este doar rezultatul unor condiții favorabile, ci și al muncii asidue și al sprijinului din partea cadrelor didactice. Mulți dintre acești elevi au obținut rezultate foarte bune la toate materiile, nu doar la limba română și matematică, care sunt esențiale pentru Evaluarea Națională. În absența meditațiilor particulare, acești copii au reușit să mențină un ritm de învățare constant, bazându-se pe predarea de la clasă și pe eforturile proprii. De-a lungul anilor, acești elevi au fost motivați să exceleze nu doar de dorința de a reuși la examene, ci și de încurajările profesorilor, care i-au susținut prin ore suplimentare de pregătire și prin dedicare. Astfel, elevi cu medii mari în clasele a cincea, a șasea și a șaptea au dobândit o bază solidă de cunoștințe, pregătindu-se cu seriozitate pentru momentul Evaluării Naționale. Există numeroase exemple de copii din această școală care, în ciuda condițiilor grele de viață, prin ambiția și munca lor, au reușit să obțină rezultate deosebite în domeniul educațional.
Unul dintre aceste exemple este al Ștefaniei, elevă în clasa a VIII-a, care își dorește să ajungă învățătoare. Pentru ea, ”educația și școala sunt foarte importante, pentru a ști cum să ne comportăm atunci când suntem în societate, cât și pentru a ajunge acolo unde ne dorim. Consider că școala te ajută să ai un viitor bun și pot să ajung ceea ce îmi doresc”. Rezultatele școlare ale Ștefaniei sunt foarte bune, fiecare an școlar a fost încheiat cu medii peste 9,94. ”Mama este casnică, iar tata muncește în construcții, acolo unde i se oferă un loc de muncă. Acasă vine mai mult de sărbători. Mai am o soră. Părinților mei nu le-a fost ușor, ei nu au studii, a trebuit să muncească din greu pentru a avea grijă de mine și sora mea. Și le mulțumesc foarte mult pentru tot efortul depus de ei pentru a ne ajuta pe noi să ajungem acolo unde ne dorim. Atunci când iau note bune sunt foarte fericită, acesta este modul în care răsplătesc efortul părinților pentru a putea ca noi să ne urmăm visul”, ne povestește Ștefania.
La fel este și cazul lui Andrei, care își dorește să urmeze o carieră militară. Are 14 ani, elev în clasa a VIII-a, și este pasionat de limba și literatura română, dar are rezultate bune și la celelalte obiecte, mediile cu care a încheiat cei trei ani de gimnaziu fiind grăitoare, peste 9,50. El ne spune că ”de când eram mic, eu mi-am făcut temele singur, nu a avut cine să mă ajute deoarece părinții mei nu au multe studii. Cu toate acestea eu am ajuns să iau note foarte bune fără să fiu spijinit de nimeni și asta m-a ajutat să am încredere în mine, iar mulțumirea mea este când iau note bune și le spun părinților pentru că aceștia mă felicită și mă laudă”. Provine dintr-o familie cu venituri modeste, cu încă cinci frați. O soră mai mare a absolvit Facultatea de Litere și vorbește cu multă mândrie despre acest lucru. Își împarte timpul între treburile gospodărești și lecții, dar așa cum ne povestește, ”acest lucru nu este o povară” pentru el, și ”chiar dacă părinții mei nu au școală multă, pentru că pe ei nu a avut cine să-i susțină, înțeleg cât de importantă este educația și școala pentru un viitor bun și fac tot ce este posibil pentru ca eu să-mi ating scopul și mă sprijină mereu”, ne-a spus acesta.
Un alt exemplu, demn de lăudat, este și cel al Nicoletei, care are 14 ani și este elevă în calsa a VIII-a. Cei trei ani de gimnaziu au fost promovați cu medii peste 9,90. Ea dorește să meargă la Liceul Pedagogic pentru a deveni învățătoare și consideră că ”cel mai prețios și mai durabil cadou pe care adulții îl pot oferi copiilor este educația, care le deschide o multitudine de ferestre către lume”, iar școala, în opinia Nicoletei, ”este cea care deschide ochii tuturor către universul cunoașterii și al lumii în care trăiește. Ea are rolul de a dezvolta aptitudinile omului, sporește încrederea în sine, ne ajută să învățăm să lucrăm în echipă, care este principala temelie a oricărei societăți de succes. Aceasta poate fi considerată ca a doua casă a tânărului în formare”. Provine dintr-o familie care nu are un venit constant, părinții nu au un venit sigur, aceștia muncesc ocazional, dar Nicoleta spune că ”părinții mei nu s-au plâns niciodată că le este greu. Pentru că nu au avut un loc de muncă ei au luptat mereu pentru a ne oferi tot ce este mai bun și pentru a nu ne lipsi nimic indiferent de situație. Răsplata mea este atunci când iau note bune. Simt că reușesc ceea ce-mi propun cu sprijinul părinților și nu în ultimul rând al profesorilor. Totodată, așa îmi bucur și răsplătesc părinții pentru efortul depus. Simt că îi fac mândri de mine, atât pe ei cât și pe profesori. Împreună putem reuși orice și putem crea o societate de succes.”
La fel ca și colegii ei, Denisa, care are 11 ani și este elevă în clasa a V-a, provine dintr-o familie cu venituri modeste, dar are rezultate de excepție și este pasionată de matematică. Talentul său a fost remarcat de doamna învățătoare care a sprijinit-o și îndrumat-o să participe la diferite concursuri. Nu numai că a participat ci a și obținut premii, locul II ”Fii inteligent la matematică”, locul I ”Micii exporatori”, locul I”Mihai Musceleanu”, locul III ”Neamul lui Fănuș”. Deși părinții nu au putut să o ajute direct cu lecțiile sau să-i ofere resurse materiale, sprijinul lor moral a fost foarte important. ”Părinții mei m-au învățat să nu renunț, indiferent cât de greu e. Mă încurajează mereu să învăț, fiindcă școala este cheia pentru o viață mai bună”, ne-a spus Denisa.
Perspective și speranțe pentru viitor
Directorul Școlii Profesionale ”Costache Grigori Șuțu” din comuna Șuțești, profesor Silviu Roșioru, ne explică că „pentru acești elevi, Evaluarea Națională este mai mult decât un simplu examen, este o oportunitate de a-și schimba viața. Mulți dintre ei visează să fie admiși la licee care să le ofere oportunități de a-și continua studiile și de a-și construi o carieră solidă. Pentru ei, succesul la acest examen reprezintă primul pas către un viitor mai bun, unul în care lipsurile materiale nu vor mai fi o piedică în calea visurilor lor. Este esențial ca acești elevi să primească sprijin nu doar din partea profesorilor, ci și din partea comunității și a autorităților. Programele de burse pentru copiii din familii defavorizate și inițiativele de sprijinire a educației în mediile rurale joacă un rol crucial în asigurarea unui viitor mai bun pentru acești tineri”.
Un om cu suflet, implicat și dedicat, acesta a mai ținut să precizeze că ”din acest an, Școala ”Costache Grigore Șuțu” din comuna Șuțești, oferă învățământ profesional pentru specializările electrician exploatare joasă tensiune și frizer-coafor-maichiurist-pedichiurist. Aceste specializări sunt gândite pentru a le oferi elevilor din mediul rural acces la pregătire profesională, cu scopul de a facilita integrarea lor pe piața muncii. Aceasta face parte din eforturile mai largi ale școlii de a combate abandonul școlar și de promova incluziunea socială și multiculturală prin educație”.
Poveștile lor, ale acestor copii, sunt dovada că succesul nu depinde doar de resurse materiale, ci și de atitudinea și determinarea pe care o ai. Deși provin din familii cu lipsuri materiale, ei au învățat că educația este cheia către un viitor mai bun și le sunt recunoscători părinților și profesorilor pentru sprijinul necondiționat oferit. Cu o astfel de motivație și cu rezultate școlare excelente, ei sunt pe cale să-și transforme visurile în realitate.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
