Social Media

Economie

Vechile ţevi ale reţelei de termoficare din municipiu, valorificate sporadic de CUP “Dunărea”

Timp de citire: 4 minute

• pe raza Brăilei încă se mai află kilometri întregi de ţeavă îngropată, însă autorităţile locale nu prea se grăbesc să le scoată la suprafaţă şi să le vândă la fier vechi • CUP “Dunărea” face această treabă doar la nevoie, pe străzile unde se intervine asupra reţelelor subterane de apă sau canalizare • o astfel de lucrare este în derulare la ora actuală, pe strada Decebal din cartierul Chercea
 
Au trecut câţiva ani de la desfiinţarea CET şi a reţelei de termoficare, iar în anumite zone din municipiu încă se mai află sute de metri de conducte metalice îngropate, pe care Compania de Utilităţi Publice “Dunărea” Brăila – “moştenitoarea” acestor bunuri – le recuperează sporadic, doar atunci când are de făcut lucrări la reţelele de apă sau canalizare de pe traseul respectiv. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, în urmă cu doi ani, pe Calea Călăraşilor, pe tronsonul dintre bulevardul Independenţei şi strada Danubiului, unde vechile ţevi de termoficare au fost scoase, iar în canivoul betonat unde erau aşezate acestea au fost montate conducte noi de apă şi canalizare.
O lucrare similară se derulează în prezent pe strada Decebal, situată în cartierul Chercea, de-a lungul rambleului căii ferate. De câteva zile, angajaţii CUP “Dunărea” scot din lăcaşul lor ţevile de termoficare,  pentru ca în locul lor să monteze o nouă conductă de apă care era absolut necesară, în contextul în care pe strada în cauză conducta existentă are o vechime de circa 50 de ani, este din oţel, a ruginit pe interior şi nu mai poate asigura o presiune corespunzătoare a apei. Ţevile metalice de termoficare vor fi valorificate la fier vechi, acoperindu-se astfel o parte din costurile montării noii conducte de apă, după cum ne-a explicat Ionel Pătraşcu, inginerul şef al CUP “Dunărea”. Acesta spune că lucrarea va dura cam o lună.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu strada Decebal după ce se va finaliza montarea noii conducte. În momentul de faţă, pe porţiunea vizată de respectiva lucrare, cuprinsă între Şos. Râmnicu Sărat şi strada Deva, carosabilul este acoperit cu pietriş. După ce se vor săpa şanţuri pentru scoaterea ţevilor vechi şi montarea altora noi, strada va trebui readusă la forma iniţială. Reprezentanţii Primăriei iau, însă, în calcul ca şi această stradă să fie inclusă la asfaltare, ca să nu mai rămână acoperită cu pietriş ca până acum. Problema este, însă, că nu există şi o conductă de canalizare pe strada Decebal, iar lucrarea derulată în prezent de CUP “Dunărea” vizează strict refacerea reţelei de apă, nefiind buget alocat şi pentru canalizare. “Probabil că de canalizare ne vom ocupa ulterior, şi pe această stradă, în cadrul proiectelor cu finanţare europeană ce urmează să fie implementate la Brăila. În momentul de faţă intervenim doar pentru scoaterea ţevilor de termoficare şi înlocuirea conductei de apă, care era foarte veche şi nu mai putea asigura presiunea necesară la robinetele abonaţilor noştri”, ne-a declarat inginerul şef Pătraşcu. Ori, fără a se monta înainte conducta de canalizare, este puţin probabil că va fi asfaltată strada, aşa cum sună unele promisiuni ale autorităţilor la ora actuală.
Revenind la magistrala de termoficare, reamintim că cei de la CUP Dunărea au fost însărcinaţi, în urmă cu circa 4 ani, să preia şi să valorifice acest obiectiv aflat în domeniul public al municipiului. Bunul a fost evaluat la o valoare de inventar de aproape 179 milioane lei. Partea supraterană a magistralei a fost valorificată în 2015 – 2016 de către CUP Dunărea, cu ajutorul unei firme din Sibiu (Laromet Transib), care s-a angajat la vremea respectivă să demoleze conductele şi toate elementele de susţinere ale acestora şi să facă curăţenie pe traseul magistralei, inclusiv să se ocupe de vata minerală provenită din termoizolaţia ţevilor respective. Municipalităţii îi revenea circa 400 lei la fiecare tonă de fier vechi recuperată din fosta magistrală. Partea subterană a acestei reţele de conducte a rămas intactă şi nu prea a prezentat interes pentru valorificare dintr-un motiv lesne de intuit: ţevile sunt îngropate, iar scoaterea lor presupune un cost prea mare, în raport cu veniturile din valorificare. Nici măcar hoţii de fier vechi nu s-au arătat dispuşi să se înhame la o muncă atât de grea şi de riscantă. 

Economie

Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026

Publicat

în

Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026

Compania Națională Poșta Română a înregistrat un profit brut record de 117 milioane de lei în primele zece luni ale anului 2026, un rezultat care depășește cu mult performanța financiară raportată în ultimii ani. Compania spune că rezultatele sunt efectul unui proces de modernizare, al investițiilor în infrastructura de curierat și al unei mai bune administrări a cheltuielilor.

Anunțul a fost făcut duminică, 15 noiembrie, iar datele prezentate arată că operatorul poștal de stat a reușit să își diversifice sursele de venit, într-o perioadă în care serviciile tradiționale de corespondență și distribuirea pensiilor prin intermediul poștașilor se află sub presiunea schimbărilor din piață.

Pentru comparație, în 2024, Poșta Română a raportat un profit brut de 85,3 milioane de lei, considerat la momentul respectiv cel mai mare din istoria recentă a companiei.

Veniturile Poștei Române au crescut cu aproape o treime în cinci ani

Potrivit datelor prezentate de companie, veniturile totale au crescut de la 1,43 miliarde de lei în 2021 la aproximativ 1,91 miliarde de lei, cât este estimarea pentru întregul an 2026.

Creșterea este de aproximativ 33%, iar compania susține că rezultatele au fost obținute prin dezvoltarea mai multor activități, nu doar prin serviciile poștale tradiționale.

În prezent, principalele surse de venit sunt convențiile încheiate cu instituțiile statului, serviciile de corespondență, transportul și livrarea coletelor, serviciile financiare și valorificarea patrimoniului imobiliar.

Unul dintre segmentele care au contribuit la creșterea veniturilor este cel al coletelor. Pentru 2026, compania estimează o creștere de aproximativ 17% față de anul precedent, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de circa 18 milioane de lei.

De asemenea, veniturile obținute din încasarea facturilor au ajuns la 29,3 milioane de lei în 2026, cu aproximativ 19 milioane de lei peste nivelul din 2025.

Investiții de zeci de milioane de lei în centrele de sortare

Un factor important în dezvoltarea activității de curierat a fost modernizarea infrastructurii logistice.

În perioada 2024-2025, Poșta Română a investit 45 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare, care au permis automatizarea unei părți importante a operațiunilor desfășurate anterior manual.

Au fost modernizate șase centre logistice, în București, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați și Craiova. Alte două centre sunt programate pentru modernizare: cel din Brașov, cu finalizare estimată în decembrie 2026, și cel din Roman, în 2027.

Compania a investit și în echipamente digitale pentru angajații care distribuie corespondența și coletele. În 2023, au fost achiziționate terminale mobile de tip PDA, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei.

Aceste dispozitive permit înregistrarea digitală a operațiunilor, încasarea facturilor și procesarea plăților direct la domiciliul clienților.

Poșta câștigă mai mult și din închirierea spațiilor

O altă direcție prin care compania și-a majorat veniturile este valorificarea patrimoniului imobiliar.

Poșta Română deține numeroase clădiri și spații comerciale în zone importante ale orașelor din țară. O parte dintre acestea nu mai erau utilizate eficient pentru activitățile logistice, astfel că societatea a început să închirieze spațiile disponibile și să mute anumite activități în centre mai moderne, amplasate în zone cu costuri mai reduse.

Veniturile din chirii au crescut de la 8,2 milioane de lei în 2021 la aproximativ 22 de milioane de lei, cât estimează compania pentru 2026.

Potrivit conducerii, noua strategie permite atât reducerea cheltuielilor de funcționare, cât și obținerea unor venituri suplimentare din proprietățile care nu mai sunt necesare activității poștale.

Nu toate activitățile Poștei Române sunt însă pe creștere

În ciuda rezultatului financiar anunțat, compania se confruntă și cu dificultăți în unele domenii tradiționale.

Distribuirea pensiilor și a altor prestații sociale prin intermediul rețelei poștale înregistrează un declin important. Numărul mediu lunar al prestațiilor a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în primele zece luni din 2026.

Poșta Română estimează că veniturile obținute din relația cu Ministerul Muncii vor fi cu aproximativ 47 de milioane de lei mai mici în 2026 față de anul precedent.

Această evoluție arată că societatea trebuie să compenseze diminuarea activităților tradiționale prin dezvoltarea unor servicii noi, în special în domeniul coletelor, al serviciilor financiare și al administrării patrimoniului.

Ce urmează pentru compania de stat

Rezultatul de 117 milioane de lei reprezintă profitul brut raportat pentru primele zece luni ale anului, nu profitul net și nici rezultatul financiar definitiv pentru întregul an 2026.

Conducerea Poștei Române susține că modernizarea infrastructurii și controlul cheltuielilor vor continua, obiectivul fiind transformarea companiei într-un operator competitiv pe piața serviciilor poștale și de curierat.

Pentru o societate cu o rețea extinsă în toată țara și cu un rol important în distribuirea pensiilor și a prestațiilor sociale, provocarea următorilor ani va fi menținerea profitabilității într-o piață în care corespondența tradițională pierde teren, iar serviciile digitale și comerțul online devin tot mai importante.

Citește articolul complet

Economie

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Publicat

în

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.

Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.

Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS

Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.

Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.

Astfel, față de octombrie 2025:

  • Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
  • Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
  • Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.

Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.

Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri

Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.

Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.

Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.

O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.

În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.

Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.

BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului

Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.

Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.

Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.

Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.

Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.

Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.

De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent

O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.

Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.

De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.

Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.

Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧