Economie
VARD Brăila are nevoie de forţă de muncă, dar nu apelează la muncitori din afara UE
• şantierul naval VARD Tulcea, fratele mai mare al unităţii de la Brăila, aduce muncitori din Vietnam şi Ucraina pentru a face faţă comenzilor • “Este, de fapt, o mişcare de personal între unităţi din cadrul companiei VARD”, a explicat Alexandru Gurgu, liderul navaliştilor brăileni, punctând că şantierul nostru preferă să atragă forţă de muncă specializată din plan local înainte de a apela, doar în caz de urgenţă, la surse externe • “Numai că tinerii din ziua de astăzi nu prea mai sunt dornici să muncească”, a mai completat liderul navaliştilor brăileni
Conducerea şantierului naval Vard Tulcea SA a adus, în ultimele şase luni, 190 de persoane, majoritatea provenind din afara UE, din Vietnam, iar subcontractorii şantierului se pregătesc să aducă muncitori din Ucraina, transmite “Agerpres”. Cum şi şantierul naval din Brăila se confruntă cu aceleaşi nevoi de angajare, reporterii “Obiectiv” au luat legătura cu liderul sindical al navaliştilor brăileni, Alexandru Gurgu, pentru a afla dacă şi compania locală va apela la sursă externă pentru a-şi rezolva problema pe parte de personal. “De fapt, ce se întâmplă la Tucea este o practică la nivel de companie în sensul că muncitorii de la alte şantiere membre ale grupului unde nu este încărcare sunt aduşi să muncească în unităţi unde este nevoie acută de forţă de muncă. Şi noi, în anii trecuţi, am trimis la şantierele VARD din afară echipe de salariaţi pentru a satisface acolo nevoia de forţă de muncă. Acum lucrurile s-au schimbat în ce ne priveşte: avem acoperire în comenzi şi căutăm să facem angajări. Numai că ţinta noastră este să aducem forţă de muncă locală şi mă refer la muncitori, aşa că în continuare facem cursuri de calificare cu tineri dornici să muncească aici, în şantier. Am luat şi ingineri de la facultăţi dar, preponderent, căutăm muncitori. În cel mai rău caz, apelăm la subcontractori locali, dar, în principal, încercăm să dăm de lucru la ai noştri, în plan local, cum se zice. Numai că tinerii din ziua de astăzi nu prea mai sunt dornici să muncească”, ne-a declarat Gurgu.
Vard Brăila SA este printre cei mai mari angajatori privaţi din judeţul nostru, raportând o medie de circa 1.400 de salariaţi pe 2016, după ce în 2015 avusese aproape 1.700. Tot anul trecut, în trimestrul III, compania a anunţat că a semnat un mega-contract pentru construcţia a 8 nave destinate navigaţiei în ape fluviale şi marine din zona Mării Caspice şi care vor transporta module preasamblate pentru câmpurile petroliere din Kazakhstan. De altfel, în cursul acestui an şantierul brăilean a livrat două dintre cele 8 nave contractate. Pe fondul acestui reviriment, salariul mediu pe grilă al navaliştilor brăileni depăşeşte, după cum susţin surse din cadrul companiei, 3.300 lei la care se adaugă sporurile, orele suplimentare şi tichetele de masă.
Pe plan mondial, grupul “Vard”, cu sediul central în Norvegia, operează 10 şantiere navale, dintre care cinci în Norvegia, două în România (la Brăila şi Tulcea), două în Brazilia şi unul în Vietnam. De asemenea, mai deţine participări la capitalul unor companii româneşti precum “Vard Electro” – producător şi furnizor de componente electrice şi servicii de instalaţii electrice, “Vard Piping” – producător de ţevi şi “Vard Accomodation” – amenajări interioare.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
CELE MAI CITITE
