Economie
Traficul auto de pe Calea Călăraşilor şi Calea Galaţi, la mâna CUP “Dunărea”
• compania de utilităţi se zbate să facă faţă celor două şantiere pe care este angrenată în prezent • pe Calea Călăraşilor încearcă să schimbe conducta de apă, între Independenţei şi Danubiului • pe Calea Galaţi, astupă cu asfalt şanţurile transversale săpate astă vară, între pod Brăiliţa şi Vidin • lucrările trebuie executate în regim de urgenţă, până nu se strică vremea de tot • problema e că CUP “Dunărea” se confruntă cu o criză acută de muncitori • conducerea companiei a încercat să facă angajări, dar spune că, după ce au văzut cât e de muncă, meseriaşii au dat bir cu fugiţii • pentru că ar fi fost prea mult să asfalteze în regie proprie porţiunile de carosabil afectate de lucrările de pe Călăraşi, CUP “Dunărea” a scos această operaţiune la licitaţie • astăzi se deschid ofertele, iar dacă totul decurge normal, în câteva zile ar trebui să înceapă asfaltările • în schimb, dacă se depun contestaţii, lucrarea ar putea fi amânată pe termen nedeterminat
Suntem deja în octombrie, temperaturile au scăzut semnificativ, iar spre sfârşitul acestei săptămâni deja se anunţă ploi destul de însemnate. Toamna îşi intră în drepturi, iar asta nu sună deloc bine pentru Compania de Utilităţi Publice “Dunărea” Brăila, care se află în plin şantier pe Calea Călăraşilor, unde încearcă să termine de schimbat o conductă veche de apă cu una nouă până nu se strică vremea de tot. Tot CUP “Dunărea” lucrează de câteva zile şi pe Calea Galaţi, la astuparea şanţurilor rămase în urma operaţiunilor de înlocuire a ţevilor de apă, care s-au derulat în lunile iunie-iulie. Şanţurile respective ar fi trebuit să dispară din peisaj pe măsură ce pe Calea Galaţi s-ar fi turnat covor asfaltic, de firma bucureşteană “Telor Invest”, care are contract cu Primăria pentru reabilitarea acelei porţiuni de stradă. Dar, după cum deja se ştie, “Telor Invest”, societate aflată deja în faliment, a întârziat foarte mult lucrările, determinând Primăria Brăila să încerce rezilierea unilaterală a contractului. Firma bucureşteană a refuzat să predea de bunăvoie amplasamentul, litigiul dintre cele două părţi mutându-se la Tribunal. Până când Justiţia va da un verdict final, şantierul de pe Calea Galaţi rămâne blocat, iar şanţurile rămase pe carosabil în urma lucrărilor de înlocuire a conductelor de apă şi canalizare le-ar fi făcut viaţa un calvar şoferilor pe tot parcursul iernii. În acest context, conducerea CUP “Dunărea” a decis să le astupe cu forţe proprii.
Problema este că cele două şantiere deschise simultan, pe Calea Călăraşilor şi pe Calea Galaţi, par a fi mai mult decât poate să ducă CUP “Dunărea”, care deja începe să se confrunte cu o criză acută de personal. Asta cu atât mai mult cu cât compania mai este angrenată în încă o operaţiune destul de complexă: montarea noilor contoare inteligente la abonaţii casnici.
“Există, într-adevăr, o problemă legată de forţa de muncă. Toate aceste operaţiuni pe care încercăm să le executăm în regie proprie necesită un anumit număr de muncitori calificaţi. Pentru a ne descurca, am încercat să facem angajări, dar, din păcate, am avut o experienţă destul de bizară, în sensul în care vreo 15 persoane nu au venit la muncă decât o zi sau două, apoi au renunţat. Noi am făcut aceste angajări la modul serios, cu carte de muncă şi nu cu salariul minim pe economie, ci cu o leafă decentă, în jurul a 2.000 de lei, plus 21 de tichete de masă şi primă de vacanţă. Pentru început, eu zic că nu era deloc de neglijat. Cu toate acestea, după ce au văzut cât este de muncă, persoanele în cauză au renunţat foarte repede. Vorbim despre instalatori nu despre muncitori necalificaţi… Dacă aveau de lucru doar la întreţinerea reţelei, probabil că nu s-ar fi speriat aşa. Dar asta este, mai sunt şi perioade din astea, când e nevoie de muncă grea, de hămăleală cum se spune pe româneşte”, ne-a declarat, dezamăgit, Silviu Mangiurea, directorul CUP “Dunărea”.
În ciuda acestei situaţii, Mangiurea spune că va încerca să închidă ambele şantiere până la sfârşitul lunii octombrie, în funcţie, bineînţeles, şi de condiţiile atmosferice. “Ne-am luat angajamentul să terminăm la timp aceste lucrări şi încercăm să ne ţinem de cuvânt. Cu oamenii pe care îi avem, lucrăm inclusiv sâmbăta şi duminica, iar în timpul săptămânii până la 10 ore pe zi. Şanţurile de pe Calea Galaţi, plus două tasări care au apărut în zonă, vor fi rezolvate în maxim 14 zile. Pe Calea Călăraşilor am ajuns, după cum se poate vedea la faţa locului, până la intersecţia cu strada Şcolilor, iar până la sfârşitul lunii vom ajunge, cu siguranţă, până la intersecţia cu strada Danubiului, ca să închidem tot tronsonul”, a precizat şeful de la CUP “Dunărea”.
O lucrare de 2,3 milioane lei
După cum v-am mai informat, înlocuirea conductei de apă de pe Calea Călăraşilor, de la intersecţia cu bulevardul Independenţei până la intersecţia cu strada Danubiului, vine la pachet cu recuperarea vechii conducte de termoficare, scoasă din uz odată cu desfiinţarea fostului CET. CUP “Dunărea” profită, astfel, de existenţa canalului edilitar care adăpostea până în prezent conducta de termoficare. Având pereţi de beton armat şi fiind legat la reţeaua de canalizare, acesta a fost conceput să prevină scurgerile de apă în sol. Asta spre deosebire de vechea conductă de apă de pe respectivul segment al Căii Călăraşilor, care se află pe partea dreaptă a străzii şi nu este protejată în niciun fel, astfel că, la fiecare avarie, apa se scurgea direct în sol, provocând tasări la suprafaţă. Cum reţeaua de termoficare este scoasă din uz de câţiva ani, conducerea CUP “Dunărea” a cerut Primăriei acceptul de a folosi canalul edilitar pentru “pozarea” noii conducte de apă. Primăria a fost de acord, bineînţeles, mai ales că astfel se recuperează şi conducta metalică a fostei termoficări, care poate fi vândută la fier vechi aducând o sumă considerabilă la bugetul local.
Revenind la lucrarea de modernizare a reţelei de apă de pe Calea Călăraşilor, aceasta este prevăzută să dureze 60 de zile lucrătoare, începând din data de 21 august. Astfel, până la finalul lunii octombrie, ar trebui finalizată atât extragerea fostei conducte de termoficare cât şi montarea noilor ţevi de apă, de la intersecţia cu Independenţei până la intersecţia cu Danubiului. Investiţia se ridică la 2,3 milioane de lei (23 miliarde de lei vechi n.n.) şi este suportată integral de CUP “Dunărea”. Directorul Silviu Mangiurea ne-a precizat că în aceşti bani intră şi montarea de vane la fiecare intersecţie. “Până acum nu existau vane la intersecţia cu Unirii, cu Ana Aslan sau Frumoasei. Dacă apărea vreo avarie pe una dintre aceste străzi, trebuia să oprim apa din căminul de la Independenţei sau de la Cuza, afectând astfel foarte mulţi abonaţi. Prin intervenţia pe care o facem acum, am prevăzut montarea de vane la fiecare intersecţie, astfel încât să putem avea un control mult mai bun al reţelei”, ne-a explicat Mangiurea. Acesta ne-a mai declarat că, pe viitor, s-ar putea muta conductele de apă în fostele canale edilitare ale CET şi pe alte străzi principale ale municipiului.
În ceea ce priveşte vechea conductă de apă, de pe partea dreaptă a Căii Călăraşilor, aceasta va fi sigilată cu dopuri la capete şi în dreptul fiecărui branşament, apoi va fi abandonată pe poziţie, deoarece recuperarea sa ar presupune efectuarea unor lucrări ce ar afecta inutil traficul auto.
Dacă nu se depun contestaţii, în câteva zile începe asfaltarea pe Călăraşi
Odată montată noua conductă, rămâne problema refacerii carosabilului, pe porţiunea afectată de lucrări. Deocamdată, pe tronsoanele unde s-a finalizat montarea conductei, încă nu s-a turnat asfalt. Asta se întâmplă, după cum se poate vedea la faţa locului, pe porţiunea cuprinsă între bulevardul Independenţei şi bulevardul Cuza, unde o bandă de circulaţie este în continuare blocată, deşi echipele de lucru ale CUP “Dunărea” au terminat treaba acolo de vreo trei săptămâni. Directorul Silviu Mangiurea ne-a explicat că porţiunile de carosabil pe care ar trebui turnat asfalt pe Calea Călăraşilor sunt prea mari pentru ca lucrarea să poată fi executată în regie proprie de CUP “Dunărea”. Drept urmare, s-a procedat la organizarea unei licitaţii, pentru angajarea unei firme specializate. “Procedura se află într-un stadiu destul de avansat. Ofertele se deschid mâine (azi n.n.) şi sperăm să avem un câştigător cât mai repede, astfel încât să putem începe asfaltarea chiar de vineri, 8 octombrie. Dacă se fac contestaţii, ceea ce nu este exclus, asfaltarea va întârzia nu se ştie cât”, ne-a mai declarat Mangiurea.
Economie
Schimbări importante pentru românii care au panouri fotovoltaice
Românii care și-au instalat panouri fotovoltaice și livrează energie electrică în rețea vor beneficia de reguli noi privind compensarea energiei, plata surplusului și utilizarea banilor obținuți din energia produsă. Modificările au fost aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și aduc câteva avantaje importante pentru prosumatori, inclusiv posibilitatea de a folosi valoarea energiei livrate pentru achitarea facturilor aferente altor locuințe.
Noua metodologie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 67/2026 și publicată în Monitorul Oficial pe 13 noiembrie, înlocuiește vechile reguli și pune în aplicare prevederile Legii nr. 160/2026. Schimbările sunt importante într-un moment în care numărul românilor care produc energie electrică pentru propriul consum a crescut considerabil.
Potrivit datelor prezentate de ANRE, la sfârșitul lunii august 2026, România avea aproape 386.000 de prosumatori, cu o putere instalată de peste 4.280 MW.
Compensarea energiei se va face lunar
Una dintre cele mai importante modificări privește modul în care furnizorii calculează energia produsă și livrată în rețea de proprietarii de panouri fotovoltaice.
Începând cu energia livrată din 26 iulie 2026, compensarea se realizează lunar, prin compararea cantității de energie injectate în rețea cu cea consumată din rețea în aceeași lună, la același loc de consum.
Practic, furnizorul va compara cele două cantități și va compensa energia livrată în rețea în limita energiei consumate. Dacă un prosumator a injectat mai multă energie decât a preluat din rețea, diferența reprezintă surplusul care va fi valorificat conform noilor reguli.
Mecanismul se aplică și contractelor aflate deja în derulare, astfel că modificările nu îi vizează doar pe cei care devin prosumatori de acum înainte.
Surplusul de energie poate fi folosit pentru alte locuințe
O altă noutate importantă este introducerea mecanismului de alocare valorică între mai multe locuri de consum.
Astfel, un român care are panouri fotovoltaice instalate la o casă și produce mai multă energie decât consumă poate utiliza valoarea surplusului pentru plata facturilor de electricitate aferente altor locuințe pe care le deține.
Există însă o condiție importantă: locurile de consum trebuie să aparțină aceluiași prosumator și să se afle în portofoliul aceluiași furnizor de energie electrică.
De exemplu, o persoană care locuiește într-o casă dotată cu panouri fotovoltaice, dar deține și un apartament în altă localitate, va putea folosi valoarea energiei livrate în rețea pentru a reduce factura de electricitate a apartamentului, dacă ambele contracte sunt încheiate cu același furnizor.
Noua metodologie permite și rezervarea sumelor disponibile pentru plata unor facturi deja emise, dar care nu au ajuns încă la scadență.
Facturile la gaze naturale pot fi achitate din surplusul de energie
Pentru anumite categorii de prosumatori, modificările aduc și o facilitate suplimentară.
Persoanele fizice care au instalații de producere a energiei regenerabile cu o putere instalată de cel mult 27 kW la locul de consum pot opta pentru utilizarea valorii disponibile fie pentru plata facturilor de electricitate, fie pentru plata facturilor la gaze naturale, în condițiile prevăzute de metodologie.
Cele două destinații sunt alternative, iar opțiunea trebuie menținută pentru o perioadă de minimum 12 luni.
Este o modificare care poate fi avantajoasă mai ales pentru familiile care au investit în panouri fotovoltaice, dar continuă să aibă cheltuieli importante cu încălzirea locuinței pe timpul sezonului rece.
Ce se întâmplă cu banii pe care furnizorii îi datorează prosumatorilor
Noile reguli clarifică și situația sumelor acumulate din energia livrată în rețea și rămasă necompensată.
Pentru energia livrată până la 25 iulie 2026 inclusiv, furnizorii trebuie să păstreze o evidență distinctă a cantităților și valorilor reportate. Prosumatorii vor putea primi o situație detaliată, în care să fie precizate soldul inițial, sumele utilizate și valoarea rămasă de încasat.
Metodologia stabilește un termen de maximum 40 de zile lucrătoare de la intrarea sa în vigoare pentru plata acestor sume.
De asemenea, energia livrată în perioada 26 iulie – 12 noiembrie 2026 trebuie regularizată în termen de cel mult 40 de zile lucrătoare de la publicarea ordinului în Monitorul Oficial.
Prin urmare, cei care au acumulat sume de încasat de la furnizori ar trebui să urmărească modul în care acestea sunt evidențiate și achitate.
Mai puțină birocrație pentru proprietarii de panouri fotovoltaice
O altă prevedere simplifică obligațiile administrative pentru persoanele fizice care au instalații cu o putere de cel mult 27 kW la locul de consum.
Acești prosumatori nu mai au obligația să emită facturi pentru energia electrică livrată în rețea. Documentele necesare pentru achiziție și decontare vor fi întocmite de furnizorul de energie electrică.
În plus, operatorii de distribuție au obligația de a efectua lunar citirea cantităților de energie consumate din rețea și a celor livrate în rețea. În cazul în care apar probleme de comunicare cu un contor inteligent, datele trebuie recuperate prin mijloace tehnice alternative.
Ce trebuie să știe românii despre aplicarea noilor reguli
Furnizorii de energie electrică au obligația să își adapteze sistemele informatice și operaționale până la 31 decembrie 2026. ANRE precizează însă că acest termen nu reprezintă o amânare a drepturilor prosumatorilor, ci doar termenul-limită pentru finalizarea adaptărilor tehnice.
Noua metodologie stabilește și că mecanismul de compensare cantitativă pentru instalațiile cu puteri de cel mult 200 kW va continua până la 31 decembrie 2030. Începând cu 1 ianuarie 2031, energia livrată în rețea va putea fi valorificată prin mecanismul de regularizare financiară prevăzut de lege.
Pentru moment, noile prevederi aduc mai multă flexibilitate în folosirea energiei produse în gospodării și stabilesc reguli mai clare pentru relația dintre prosumatori și furnizorii de electricitate.
Economie
Companiile de stat cu pierderi istorice ar putea fi desființate. Guvernul pregătește o reformă amplă a administrației
Companiile de stat care înregistrează pierderi de mai mulți ani și nu au importanță strategică pentru România ar putea fi desființate, în cadrul unei reforme ample a administrației publice. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Marian Neacșu, care a prezentat luni, 16 noiembrie, primul proiect privind reorganizarea instituțiilor publice și a societăților comerciale în care statul este acționar majoritar.
Planul de reformă prevede analizarea individuală a companiilor de stat, urmând ca unele dintre acestea să fie reorganizate, comasate, divizate, fuzionate sau chiar dizolvate. Excepție vor face societățile care desfășoară activități considerate de interes strategic național, precum și cele listate pe o piață organizată.
„Vom analiza punctual toate societățile comerciale. Cert, vor fi situații de comasări, desființări”, a declarat Marian Neacșu.
Vicepremierul a fost întrebat dacă aproximativ 100 de companii de stat ar urma să fie desființate sau comasate. Acesta nu a confirmat cifra, precizând că numărul societăților vizate va fi stabilit în urma evaluărilor.
Ce se întâmplă cu angajații companiilor care vor fi desființate
Reorganizarea ar putea avea consecințe directe asupra angajaților societăților de stat. Marian Neacșu a recunoscut că desființarea unor companii va presupune și disponibilizări.
„Dacă o întreprindere se dizolvă, evident că personalul de acolo trebuie să își găsească altceva de făcut”, a declarat vicepremierul.
Potrivit acestuia, autoritățile intenționează să folosească programele de finanțare disponibile prin Ministerul Muncii pentru reconversia profesională și sprijinirea persoanelor care își vor pierde locurile de muncă.
Proiectul mai prevede modificarea sistemului de remunerare a conducerii companiilor de stat. O parte mai mare din veniturile membrilor consiliilor de administrație și ale directoratelor ar urma să fie condiționată de îndeplinirea indicatorilor de performanță.
Printre variantele analizate se numără reducerea indemnizațiilor fixe până la nivelul salariului mediu pe economie pentru companiile mari și până la nivelul salariului minim pentru cele mici și mijlocii.
Reorganizări și în administrația publică
Reforma nu vizează doar societățile comerciale în care statul este acționar, ci și instituțiile administrației centrale și locale.
Una dintre măsurile propuse este reunirea serviciilor administrative și de sprijin ale structurilor teritoriale în centre bugetare județene. De asemenea, unele instituții cu personalitate juridică ar putea fi centralizate la nivel regional sau integrate în ministerele de resort.
Planul prevede și reducerea numărului organismelor de control, prin comasarea structurilor care au atribuții similare sau care funcționează în subordinea aceleiași autorități centrale.
O altă direcție este digitalizarea serviciilor publice și reducerea cheltuielilor administrative, prin eliminarea suprapunerilor de atribuții și reorganizarea instituțiilor considerate ineficiente.
În ceea ce privește impactul financiar al reformei, Marian Neacșu a spus că este prematură o estimare. El a invocat exemplul Ordonanței 7, pentru care fusese anticipat un impact bugetar de 3,6 miliarde de lei în 2026, în timp ce încasările preliminare s-ar situa între 700 și 800 de milioane de lei.
Când ar urma să fie adoptată reforma
Potrivit calendarului prezentat de vicepremier, până la 20 noiembrie 2026 ar urma să fie constituit un comitet interministerial, coordonat de premier, care va analiza situația instituțiilor și companiilor vizate.
Până la 15 decembrie ar urma să fie transmise formularele pentru colectarea datelor, iar analiza acestora ar trebui finalizată până la 20 ianuarie 2027.
Proiectul de act normativ ar urma să fie redactat până la 1 februarie 2027, iar etapele de consultare publică și avizare să fie încheiate până la 20 februarie.
Conform calendarului anunțat, Guvernul ar urma să aprobe proiectul și să își angajeze răspunderea în Parlament până la 1 martie 2027.
Deocamdată, măsurile prezentate reprezintă propuneri de reformă, iar lista instituțiilor și companiilor care vor fi reorganizate sau desființate urmează să fie stabilită după evaluările anunțate de autorități.























