Social Media

Economie

Un canal de irigaţii s-a găurit, iar ANIF nu are un buldoexcavator să îl repare

Timp de citire: 4 minute

• de câteva zile, canalul de aducţiune care alimentează cu apă peste 1.000 ha în zona Albina nu poate fi folosit, din cauza unei spărturi apărute în mal • dacă se pompează apă, toată se împrăştie pe câmp şi ameninţă să inunde şoseaua din vecinătate • legumicultorii care au culturi în zonă spun că e mare nevoie de apă, dar că ANIF nu se sinchiseşte să rezolve problema, deşi ei plătesc o taxă anuală pentru întreţinerea canalelor • conducerea ANIF ne-a explicat, ieri, că s-a început astuparea găurii din mal, dar că va mai dura ceva timp, pentru că e nevoie de un buldoexcavator care trebuie împrumutat de la o societate comercială • ni s-a mai spus, totuşi, că o întreagă reţea de canale de irigaţii din judeţul nostru, printre care se află şi cel de la Albina, urmează să intre în reparaţii capitale, bugetul alocat de Guvern pentru acest proiect ridicându-se la 110 milioane lei
 
Malul taluzat al unui canal de aducţiune pentru irigaţii s-a spart în urmă cu câteva zile, iar apa care ar fi trebuit să ajungă la culturile de legume întinse pe zeci de hectare, în zona localităţii Albina, s-a împrăştiat pe câmp. Legumicultorii sunt foarte supăraţi pe această situaţie, acuzând filiala brăileană a Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) că le ia bani degeaba pentru întreţinerea canalelor de irigaţii şi că nu e prima dată când nu pot să îşi ude culturile, exact în momentele critice. “Trebuie să dăm câte 200 lei pentru fiecare hectar pe care îl avem cultivat, către un fond de întreţinere a canalelor de irigaţii. Eu am două hectare cu gogoşari şi ardei kapia, deci am dat 400 lei, şi exact acum, când e nevoie să irig, am rămas fără apă. În situaţia mea sunt mulţi legumicultori din zonă. ANIF-ul ne încasează banii degeaba, că nu s-a mai ocupat de canalele astea de ani de zile”, ni s-a plâns, ieri, Eugen Burcuşi, unul dintre agricultorii afectaţi. Acesta ne-a spus că sunt circa 30 de hectare cultivate cu legume şi 1.000 ha cu cereale alimentate de canalul spart. Agricultorii din zonă ar fi dat, aşadar, peste 200.000 lei pentru întreţinerea canalelor de aducţiune. “O grămadă de bani ne-au luat, iar acum nu sunt în stare să vină să astupe gaura aia, ca să se poată porni staţia de pompare, să ajungă apa la noi. Dacă porneşte staţia acum, toată apa se împrăştie pe câmp şi se inundă şoseaua naţională. De două zile am anunţat ANIF-ul, dar nu se sinchiseşte nimeni”, ne-a mai spus agricultorul nemulţumit.
Conducerea ANIF Brăila ne-a declarat, ieri, că încearcă să repare breşa formată în malul canalului, dar că nu crede că se poate rezolva problema pe parcursul zilei, pentru că este nevoie de un buldoexcavator. “Noi nu avem utilajul acesta în dotare, dar ne-a promis cineva că ne dă unul. Au fost mai multe găuri: două mai mici, pe care le-am astupat deja, şi una mai mare, pe care nu o putem rezolva fără utilajul respectiv. Azi nu cred că rezolvăm problema, dar mâine (astăzi, marţi, 11 septembrie n.n.) mai mult ca sigur o să fie gaura astupată şi o să putem da drumul la apă pe canal”, ne-a declarat Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila. Ieri după-amiază, la faţa locului erau doar câţiva muncitori care încercau să astupe gaura din mal, cu ajutorul unei roabe şi a câtorva lopeţi. 
Şeful ANIF ne-a mai precizat că în curând ar trebui demarată o amplă investiţie ce vizează reabilitarea unei reţele de canale de irigaţii întinse pe mai mult de 100 kilometri, precum şi a opt staţii de pompare. “E un proiect pentru care s-au alocat de la bugetul de stat 110 milioane de lei. Se vor reabilita 86 km de canale principale şi 20 km canale de distribuire a apei, precum şi opt staţii de pompare. Deocamdată, ne aflăm la faza de licitaţie. Sunt două firme rămase în cursă. Lucrările ar trebui să înceapă chiar de anul acesta”, ne-a informat directorul Turcitu. Printre canalele vizate se află şi cel din zona Albina, din cauza căruia au rămas fără apă legumicultorii.

Economie

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Publicat

în

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.

Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.

Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS

Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.

Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.

Astfel, față de octombrie 2025:

  • Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
  • Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
  • Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.

Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.

Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri

Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.

Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.

Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.

O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.

În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.

Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.

BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului

Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.

Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.

Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.

Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.

Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.

Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.

De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent

O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.

Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.

De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.

Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.

Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.

Citește articolul complet

Economie

Schimbări importante pentru românii care au panouri fotovoltaice

Publicat

în

Schimbări importante pentru românii care au panouri fotovoltaice

Românii care și-au instalat panouri fotovoltaice și livrează energie electrică în rețea vor beneficia de reguli noi privind compensarea energiei, plata surplusului și utilizarea banilor obținuți din energia produsă. Modificările au fost aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și aduc câteva avantaje importante pentru prosumatori, inclusiv posibilitatea de a folosi valoarea energiei livrate pentru achitarea facturilor aferente altor locuințe.

Noua metodologie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 67/2026 și publicată în Monitorul Oficial pe 13 noiembrie, înlocuiește vechile reguli și pune în aplicare prevederile Legii nr. 160/2026. Schimbările sunt importante într-un moment în care numărul românilor care produc energie electrică pentru propriul consum a crescut considerabil.

Potrivit datelor prezentate de ANRE, la sfârșitul lunii august 2026, România avea aproape 386.000 de prosumatori, cu o putere instalată de peste 4.280 MW.

Compensarea energiei se va face lunar

Una dintre cele mai importante modificări privește modul în care furnizorii calculează energia produsă și livrată în rețea de proprietarii de panouri fotovoltaice.

Începând cu energia livrată din 26 iulie 2026, compensarea se realizează lunar, prin compararea cantității de energie injectate în rețea cu cea consumată din rețea în aceeași lună, la același loc de consum.

Practic, furnizorul va compara cele două cantități și va compensa energia livrată în rețea în limita energiei consumate. Dacă un prosumator a injectat mai multă energie decât a preluat din rețea, diferența reprezintă surplusul care va fi valorificat conform noilor reguli.

Mecanismul se aplică și contractelor aflate deja în derulare, astfel că modificările nu îi vizează doar pe cei care devin prosumatori de acum înainte.

Surplusul de energie poate fi folosit pentru alte locuințe

O altă noutate importantă este introducerea mecanismului de alocare valorică între mai multe locuri de consum.

Astfel, un român care are panouri fotovoltaice instalate la o casă și produce mai multă energie decât consumă poate utiliza valoarea surplusului pentru plata facturilor de electricitate aferente altor locuințe pe care le deține.

Există însă o condiție importantă: locurile de consum trebuie să aparțină aceluiași prosumator și să se afle în portofoliul aceluiași furnizor de energie electrică.

De exemplu, o persoană care locuiește într-o casă dotată cu panouri fotovoltaice, dar deține și un apartament în altă localitate, va putea folosi valoarea energiei livrate în rețea pentru a reduce factura de electricitate a apartamentului, dacă ambele contracte sunt încheiate cu același furnizor.

Noua metodologie permite și rezervarea sumelor disponibile pentru plata unor facturi deja emise, dar care nu au ajuns încă la scadență.

Facturile la gaze naturale pot fi achitate din surplusul de energie

Pentru anumite categorii de prosumatori, modificările aduc și o facilitate suplimentară.

Persoanele fizice care au instalații de producere a energiei regenerabile cu o putere instalată de cel mult 27 kW la locul de consum pot opta pentru utilizarea valorii disponibile fie pentru plata facturilor de electricitate, fie pentru plata facturilor la gaze naturale, în condițiile prevăzute de metodologie.

Cele două destinații sunt alternative, iar opțiunea trebuie menținută pentru o perioadă de minimum 12 luni.

Este o modificare care poate fi avantajoasă mai ales pentru familiile care au investit în panouri fotovoltaice, dar continuă să aibă cheltuieli importante cu încălzirea locuinței pe timpul sezonului rece.

Ce se întâmplă cu banii pe care furnizorii îi datorează prosumatorilor

Noile reguli clarifică și situația sumelor acumulate din energia livrată în rețea și rămasă necompensată.

Pentru energia livrată până la 25 iulie 2026 inclusiv, furnizorii trebuie să păstreze o evidență distinctă a cantităților și valorilor reportate. Prosumatorii vor putea primi o situație detaliată, în care să fie precizate soldul inițial, sumele utilizate și valoarea rămasă de încasat.

Metodologia stabilește un termen de maximum 40 de zile lucrătoare de la intrarea sa în vigoare pentru plata acestor sume.

De asemenea, energia livrată în perioada 26 iulie – 12 noiembrie 2026 trebuie regularizată în termen de cel mult 40 de zile lucrătoare de la publicarea ordinului în Monitorul Oficial.

Prin urmare, cei care au acumulat sume de încasat de la furnizori ar trebui să urmărească modul în care acestea sunt evidențiate și achitate.

Mai puțină birocrație pentru proprietarii de panouri fotovoltaice

O altă prevedere simplifică obligațiile administrative pentru persoanele fizice care au instalații cu o putere de cel mult 27 kW la locul de consum.

Acești prosumatori nu mai au obligația să emită facturi pentru energia electrică livrată în rețea. Documentele necesare pentru achiziție și decontare vor fi întocmite de furnizorul de energie electrică.

În plus, operatorii de distribuție au obligația de a efectua lunar citirea cantităților de energie consumate din rețea și a celor livrate în rețea. În cazul în care apar probleme de comunicare cu un contor inteligent, datele trebuie recuperate prin mijloace tehnice alternative.

Ce trebuie să știe românii despre aplicarea noilor reguli

Furnizorii de energie electrică au obligația să își adapteze sistemele informatice și operaționale până la 31 decembrie 2026. ANRE precizează însă că acest termen nu reprezintă o amânare a drepturilor prosumatorilor, ci doar termenul-limită pentru finalizarea adaptărilor tehnice.

Noua metodologie stabilește și că mecanismul de compensare cantitativă pentru instalațiile cu puteri de cel mult 200 kW va continua până la 31 decembrie 2030. Începând cu 1 ianuarie 2031, energia livrată în rețea va putea fi valorificată prin mecanismul de regularizare financiară prevăzut de lege.

Pentru moment, noile prevederi aduc mai multă flexibilitate în folosirea energiei produse în gospodării și stabilesc reguli mai clare pentru relația dintre prosumatori și furnizorii de electricitate.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧