Economie
Se caută un verificator al proiectului tehnic pentru Podul peste Dunăre
• CNAIR este dispus să plătească pentru acest serviciu maxim 141.000 euro, fără TVA • data licitaţiei a fost stabilită pentru luni, 24 septembrie
Noi paşi spre implementarea celui mai mare proiect de infrastructură din România posdecembristă: statul caută un verificator al Proiectului Tehnic şi a Detaliilor de Execuţie aferente lucrărilor pentru obiectivul de investiţii “Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila – Tulcea”. Pentru acest serviciu, important de altfel în ecuaţia mega-investiţiei în discuţie, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), ca beneficiar, este dispusă să plătească 648.000 lei, fără TVA, echivalentul a circa 141.000 euro. Potrivit anunţului postat în SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice), obiectul contractului este “prestarea serviciilor de verificare a proiectului tehnic de execuţie, a caietelor de sarcini, a detaliilor de execuţie şi a documentaţiei tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii (PAC) aferente obiectivului de investiţii «Pod suspendat peste Dunăre»“.
De la specialiştii care se vor înscrie cu oferte la această procedură de achiziţie publică, autoritatea contractantă solicită să facă, printre altele, dovada că au dus la bun sfârşit, în ultimii 3 ani, servicii de verificare tehnică de calitate a proiectelor pentru structuri sau lucrări de artă aferente infrastructurii de transport, în valoare cumulată de minim 400.000 lei, la nivelul a maxim 5 contracte.
Durata contractului este de 42 de luni începând cu data notificării în scris de către beneficiar şi încetează automat după aprobarea de către beneficiar a Raportului final emis după Recepţia la Terminarea Lucrărilor aferente obiectivului de investiţie Pod suspendat peste Dunăre.
Atribuirea contractului de verificare se va face conform procedurii simplificate cu unic criteriu de selecţie “preţul cel mai scăzut”.
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare expiră luni, 24 septembrie, ora 15.00, ofertele urmând a fi deschise direct în SEAP.
Reamintim că, la finele lunii iulie, factorii decizionali în acest proiect investiţional au susţinut o conferinţă de presă la Tulcea, la care au fost prezenţi, în afară de oficialii de la Bucureşti, şi reprezentanţii Asocierii de firme “IHI Infrastructure Systems Co”, din Japonia (Shinji Murata, senior manager şi Kudo Mitsuhiro, manager de proiect) şi “Astaldi” din Italia (Dragoş Burlan, director tehnic, Alessandro Minniti, director adjunct de proiect, şi Pier Luca Canino, director Astaldi pe România), cea care a câştigat licitaţia pentru proiectarea, respectiv, construirea podului. La vremea respectivă, oficialii au dat asigurări că sunt alocaţi banii necesari pentru această fază a investiţiei, în timp ce proiectantul şi constructorul a dat asigurări că până pe 22 septembrie vor prezenta CNAIR-ului proiectul tehnic.
Contractul de proiectare şi execuţie a Podului suspendat peste Dunăre Brăila – Tulcea a fost semnat în prima parte a lunii ianuarie 2018, cu o valoare de 1.995.932.260 lei, fără TVA, adică echivalentul a circa 433 milioane euro.
Cum va arăta Podul
În linii mari, de aceşti bani ar urma să fie proiectat şi construit podul suspendat, care, de altfel, reprezintă principala structură a proiectului, plus două viaducte a câte 110 metri lungime, un drum principal cu o lungime de aproape 19,1 km şi un drum de legătură cu DN22 (Smârdan-Măcin), în lungime de 4,328 km.
Podul suspendat va avea o lungime totală de 1.974,3 metri, o deschidere centrală de 1.120 metri şi două deschideri laterale de 489,65, respectiv 364,65 metri. Gabaritul pe verticală al podului va fi de 38 m de la nivelul de inundaţii maxim, îndeplinind astfel criteriile de navigaţie pe fluviu. Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării. Lăţimea totală a podului va fi de 31,7 metri, din care calea pe pod va avea 22 metri şi va fi alcătuită din 4 benzi de circulaţie de câte 3,5 m lăţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 m. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lăţimi de câte 2,8 m fiecare.
În ce priveşte portofoliul celor două companii asociate pentru realizarea acestei investiţii, italienii de la “Astaldi”, de exemplu, au realizat al treilea pod peste strâmtoarea Bosfor, dar şi podul din zona Basarab din Bucureşti, în timp ce japonezii de la “IHI Infrastructure Systems” au proiectat poduri suspendate în SUA, Kazhstan, Turcia şi Japonia.
Portofoliul italienilor de la “Astaldi” cuprinde, printre altele, autostrada totalizând 150 km între Moscova şi St. Petersburg, linia electrică de teren şi metrou din Bologna – Italia, precum şi din alte oraşe italiene, centrala hidroelectrică de la Muskrat (Canada), al treilea pod suspendat peste strâmtoarea Bosfor (Turcia), Autostrada Gebze-Orhangazi-Izmir (Turcia), podul Halic din Istambul, linia de cale ferată Caracas-Tuy (Venezuela), pasajul suprateran de la Basarab, modernizarea aeroportului Otopeni (ambele din România), linia 2 de metrou din Varşovia (Polonia), 4 spitale în Massa, Lucca, Pistoia şi Prato (zona Toscana Italia), apeductul Hamma şi barajul Kerrada (Algeria), sau reţeaua de metrou “MetroRail” din Copenhaga (Danemarca).
Japonezii de la “IHI Infrastructure Systems” au finalizat deja proiecte precum podul Akashikaikyo (Japonia), podul Carquinez (California SUA), podul peste fluviul Irtysh în zona Semipalatinsk (Kazahstan), podul Fatih Sultan Mehmet (al doilea pod peste strâmtoarea Borsfor – Turcia), podul Matadi (Republica Democrată Congo), precum şi podurile Hakuchobashi şi Ohnaruto ambele din Japonia.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
