Politică
Un brăilean «vârf de lance» pentru România în Uniunea Europeană. Mihai Tudose deschide lista PSD-PNL la Europarlamentare
• după lungi discuții și negocieri, membrii coaliției de guvernare au stabilit în cele din urmă lista finală de candidați pentru Alegerile Europarlamentare ce vor avea loc în luna iunie • cel care deschide lista PSD-PNL pentru Parlamentul European este actualul europarlamentar Mihai Tudose, vicepreședinte social-democrat la nivel național • acesta este urmat pe locurile următoare de Rareș Bogdan și Gabriela Firea • Tudose a declarat că se simte onorat și că simte o ”mândrie de brăilean” să se afle în fruntea acestei liste • europarlamentarul a vorbit pe scurt și despre prioritățile României în UE • după publicarea listei, au curs mesaje de susținere pe rețelele de socializare din partea social-democraților brăileni, în frunte cu șeful CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac și primarul Marian Dragomir
Europarlamentarul PSD Brăila Mihai Tudose este cel care deschide lista social-democraților și a liberalilor la Alegerile Europarlamentare. Decizia a fost făcută publică, recent, după lungi discuții și negocieri atât în ”bucătăriile” celor două partide, cât și la nivelul Coaliției. Astfel, potrivit presei centrale, lista finală a candidaților PSD-PNL la Europarlamentare este următoarea: 1. Mihai Tudose, 2. Rareș Bogdan, 3. Gabriela Firea, 4. Dan Motreanu, 5. Claudiu Manda, 6. Adina Vălean, 7. Victor Negrescu, 8. Daniel Buda, 9. Vasile Dîncu, 10. Maria Grapini, 11. Siegfried Mureșan, 12. Dragoș Benea, 13. Mircea Hava, 14. Gheorghe Cîrciu, 15. Gheorghe Falcă, 16. Virgil Popescu, 17. Dan Nica, 18. Alexandru Muraru. De precizat că inclusiv a zecea poziție de pe listă este considerată ca fiind eligibilă.
Contactat, marți, de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” și întrebat în legătură cu acest subiect, europarlamentarul Mihai Tudose a afirmat că se simte onorat, dar mai presus de orice are o ”mândrie de brăilean” deoarece din punctul său de vedere acest lucru dovedește că în județul nostru s-a văzut foarte mult ”construcția europeană” în ultimii ani.
”Este onorant. E o poziție onorantă, care te responsabilizează. E și o mândrie. Nu are cum să nu fie mândria de brăilean. Chiar nu are cum să nu fie! Și toată construcția europeană la Brăila, s-a văzut. Începând, evident, cu podul și terminând cu celelalte mari programe de la apă-canal până la drumuri. Și vin acum și investițiile în sănătate pe BEI (n.r. – Banca Europeană de Investiții) în special și cu Uniunea Europeană. Dar încetișor. Nu putem face în cinci ani ce nu s-a făcut în 300. Dar ele vor veni”, a declarat Tudose.
Întrebat în acest context care ar fi primele trei priorități pentru România în Uniunea Europeană din punctul său de vedere, social-democratul a afirmat că sunt mult mai multe lucruri importante pentru a putea face un asemenea top cu mare lejeritate. Totuși, acesta a amintit despre fondurile de coeziune, despre subvențiile în agricultură și investițiile directe în industrie. Sursa citată nu a lăsat deoparte nici intrarea României în spațiul Schengen, nici probleme cu greutate precum discuțiile necesare despre suveranitatea internă și normele impuse de la nivelul Uniunii Europene.
”Este greu de făcut un clasament. Chiar foarte greu! Dar să spunem tot ceea ce înseamnă fonduri de coeziune. Însă nu poți să spui neapărat că asta este mai important decât subvenția pentru agricultură, de exemplu. Totuși, ele nu se bat cap în cap. Apoi, tot ceea ce înseamnă fondurile pe transporturi, pe zona de investiții mari. Domnul Sorin Grindeanu (n.r. – ministrul transporturilor și infrastructurii) a cam cheltuit tot, ca să zic așa. Mai sunt și investițiile în Sănătate. După aceea, în cadrul financiar multianual, tot ceea ce înseamnă finanțarea viitoarelor politici europene din domeniul industriei prin programe directe. Repet, este greu să faci un clasament. E ca și cum mi-ați cere să spun care este mai importantă Educația sau Sănătatea? Nu poți să o pui pe una în fața celeilalte, ci trebuie să mergi cu ele simultan. Și la toate acestea se adaugă și activitățile curente. Dar cam aici suntem: Coeziune, agricultură, investiții directe în industrie, partea socială, salariul minim european. Este complicată situația. Ar fi foarte multe de spus. Nu se poate simplifica așa: spuneți-mi primele două… Cu restul ce fac?!”, a mai declarat Tudose.
Susținere masivă din partea colegilor brăileni
La scurt timp după publicarea oficială a listei de candidați a PSD-PNL la Alegerile Europarlamentare, social-democrații brăileni, în frunte cu președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila) și a primarului Marian Dragomir (liderul municipalei PSD), dar și a unora dintre parlamentarii social-democrați, au transmis și distribuit un mesaj de susținere pe rețelele de socializare.
”Brăileanul Mihai Tudose, europarlamentar și vicepreședinte PSD, va deschide lista comună a coaliției pentru alegerile europarlamentare. Este o mare onoare pentru PSD Brăila, dar și pentru fiecare brăilean în parte! Coleg de nădejde, europarlamentar care a apărat mereu interesele României și fost prim-ministru care nu a plecat din funcție până nu a fost semnat contractul pentru podul suspendat de la Brăila, Mihai Tudose rămâne, dincolo de orice simpatii politice, singurul brăilean care, după Revoluție, a condus Guvernul României. Pentru Brăila, ca și până acum, cu fapte, nu doar cu vorbe, Mihai Tudose va fi podul spre Uniunea Europeană. Va avea tot sprijinul nostru!”, se arată în postarea distribuită de PSD-iștii brăileni.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
