Un alt fel de școală. Hrubele Brăilei, proiectul inedit al elevilor de la ”Dr. Luca”

La Liceul Teoretic ”Dr. Luca”, ultimele trei săptămâni de dinaintea vacanței ”de schi” nu au semănat cu un calendar obișnuit de cursuri.

Orele nu au mai început cu ”deschideți manualul la pagina…”, ci cu întrebări. Întrebări mari, uneori incomode, alteori curajoase, dar toate cu un scop clar: să-i facă pe elevi să gândească, să caute, să construiască.

Școala derulează un proiecte prin care sunt testate metode moderne de predare, precum Învățarea Bazată pe Proiecte (Project-Based Learning – PBL), de la clasa pregătitoare până la liceu. Învățarea bazată pe proiecte (Project-Based Learning – PBL) este o metodă pedagogică activă, centrată pe elev, prin care acesta dobândește cunoștințe și competențe lucrând, pe o perioadă extinsă, la investigarea și rezolvarea unei probleme autentice din lumea reală, în echipă, sub îndrumarea profesorului–mentor, finalizând demersul prin realizarea și prezentarea unui produs concret.

Inițiativa a fost susținută prin acces la expertiză internațională, în parteneriat cu organizația daneză Imagine IF. Reprezentantul acesteia, Bryan Harms, a lucrat direct cu echipa școlii în etapele-cheie ale proiectului. Primul pas a fost formarea cadrelor didactice.

Timp de două săptămâni, 19 profesori – de la ciclul primar până la clasa a X-a – au participat la sesiuni intense de training: cum formulezi o întrebare esențială, cum construiești un traseu de investigație, cum organizezi echipele, cum evaluezi cu rubrici clare și, mai ales, cum transformi un produs final într-un demers relevant pentru un public real. A urmat partea cea mai așteptată: implementarea la clasă.

Șapte proiecte, o singură miză: învățarea cu sens

În școală s-au desfășurat șapte proiecte PBL(Project-Based Learning), adaptate vârstei și disciplinei, dar unite de aceeași filozofie: elevii învață mai bine când cercetează și creează, nu doar reproduc informații. Printre titlurile care au prins viață în aceste săptămâni se numără : ”Natura și eu”, ”Conexiuni”, ”Emoțiile cresc ca plantele”, ”Contra curentului”, ”Povestea invizibilă a aerului”, ”Ecouri dunărene.

Povestea Brăilei în versuri, numere și note muzicale”. Elevii au căutat surse, au pus întrebări, au lucrat colaborativ, au greșit și au reluat, au învățat să își susțină ideile cu dovezi. Pentru mulți, a fost prima experiență în care nota nu a mai fost scopul final, ci consecința unui proces.

Momentul de vârf a venit pe 19 februarie, când produsele finale au fost prezentate într-o expoziție publică organizată la Muzeul Brăilei „Carol I”. Evenimentul a fost mai mult decât o simplă prezentare: a fost o sărbătoare a învățării autentice.

Vizitatorii au putut vedea machete, materiale multimedia, creații artistice, texte argumentative, monografii și prezentări interdisciplinare. Fiecare produs avea în spate o întrebare clară, un proces de documentare, obstacole depășite și o concluzie comunicată public. În cadrul proiectului ”Contra curentului”, coordonat de directorul școlii, profesor Anca Bratu, a fost lansată și o carte de eseuri scrise de elevi – un exercițiu de reflecție critică și asumare a propriei voci.

”Hrubele Brăilei: memorie, spațiu și identitate urbană”

Unul dintre proiectele care au atras atenția prin profunzime și ancorare locală a fost cel realizat de elevii clasei a X-a: ”Hrubele Brăilei: memorie, spațiu și identitate urbană”.

Pornind de la întrebarea ”Cum putem transforma hrubele Brăilei dintr-un spațiu uitat într-o memorie vie a orașului?”, elevii au investigat istoria acestor spații subterane, poveștile și legendele care le înconjoară, dar și potențialul lor cultural.

Sub coordonarea profesorilor Iulia Georgescu, Adrian Vasile și Ionel Bratu, proiectul a integrat Limba și literatura română, Educația plastică și Fizica. Elevii au realizat documentare istorică, au efectuat vizite pe teren, au intervievat persoane care cunosc istoria locului și au analizat construcțiile din perspectivă științifică, folosind principii de fizică și matematică pentru a înțelege structura și proporțiile arhitecturale.

Prezentat, la finalul lunii februarie, la Muzeul Brăilei ”Carol I”, proiectul a transformat pentru câteva ore spațiul muzeal într-o veritabilă sală de clasă deschisă comunității.

 În deschidere, dr. Niculina Dinu, șef Serviciul Cercetare, Documentare, Valorificare, a susținut o prezentare documentată despre Cetatea Brăilei și despre rolul hrubelor în istoria orașului, oferind elevilor și publicului un cadru istoric riguros. Intervenția sa a pus în lumină importanța acestor spații subterane nu doar ca vestigii arhitecturale, ci ca elemente definitorii pentru identitatea urbană a Brăilei.

După momentul introductiv, elevii clasei a X-a au preluat rolul de ghizi ai propriei cercetări. Emoția a fost vizibilă, dar și siguranța dobândită în urma documentării. Fiecare echipă și-a prezentat contribuția, explicând procesul de lucru, sursele utilizate și concluziile la care a ajuns. În centrul expoziției s-a aflat macheta la scară a unei secțiuni de pivniță și hrubă, realizată de elevi cu respectarea proporțiilor și a detaliilor arhitecturale.

Publicul a putut observa modul în care au fost reproduse elementele structurale și a primit explicații despre principiile fizice și matematice care au stat la baza construcției. Prezentările multimedia au completat experiența, combinând informații istorice, imagini din timpul documentării și interpretări personale ale elevilor.

Un moment aparte l-a constituit sceneta realizată sub forma unui teatru de umbre – cu scenariu original, scris de elevi – care a adus la viață, prin lumini și siluete, povești inspirate din legendele hrubelor. Expoziția a fost interactivă, specialiștii muzeului și membrii comunității au adresat întrebări, au oferit feedback și au deschis discuții despre valorificarea patrimoniului local. Pentru elevi, experiența de a prezenta într-un spațiu cultural consacrat a însemnat mai mult decât o notă sau o evaluare, a fost o validare publică a muncii lor.

Directorul unității, profesor Anca Bratu, consideră că această etapă reprezintă mai mult decât un experiment didactic: ”Pentru noi, proiectul pilot nu înseamnă doar o schimbare de metodă, ci o schimbare de mentalitate. Învățarea bazată pe proiecte îi pune pe elevi în situația de a-și asuma responsabilitatea pentru propriul parcurs. Ei nu mai sunt simpli receptori de informație, ci devin autori ai propriilor descoperiri. Rolul profesorului se transformă: nu mai este doar furnizor de conținut, ci facilitator, ghid și partener de reflecție. Am văzut elevi care, poate în mod tradițional, nu se evidențiau prin răspunsuri rapide, dar care au strălucit în organizare, în creativitate sau în capacitatea de a conecta idei din domenii diferite. Acesta este, de fapt, câștigul major: descoperirea potențialului fiecăruia”.  Potrivit acesteia, deschiderea expoziției către comunitate a avut un rol esențial:”Faptul că produsele au fost prezentate într-un spațiu public, în fața părinților, a specialiștilor și a altor invitați, a crescut nivelul de responsabilitate și de implicare al elevilor. Când știi că munca ta va fi văzută și evaluată de un public real, investești altfel energie și seriozitate”.

Într-un peisaj educațional în care se vorbește frecvent despre nevoia de reformă, experiența de la Liceul Teoretic ”Dr. Luca” arată că schimbarea poate începe concret, la clasă, prin întrebări bine puse și prin încrederea acordată elevilor. Expoziția nu a fost doar finalul unor proiecte, ci începutul unei noi culturi a învățării – una în care elevii devin creatori, nu doar consumatori de informație.