Internațional
Trump, „foarte dezamăgit” de ezitarea lui Keir Starmer privind utilizarea bazelor militare britanice în atacurile asupra Iranului
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că a fost „foarte dezamăgit” de faptul că premierul britanic, Keir Starmer, nu a susținut imediat atacurile americano-israeliene asupra Iranului și a întârziat acordarea permisiunii de utilizare a bazelor militare din Regatul Unit, scrie Mirror.co.uk.
Trump a afirmat că a durat „mult prea mult” până când Londra a permis folosirea facilităților militare britanice pentru operațiuni îndreptate împotriva capacităților iraniene de lansare a rachetelor.
Londra: Marea Britanie nu este parte a atacurilor, dar permite utilizarea bazelor
Duminică seara, Starmer a subliniat că „rămâne valabil faptul” că Marea Britanie nu este implicată direct în loviturile asupra Iranului. Cu toate acestea, el a anunțat că guvernul britanic va permite SUA să utilizeze baze militare britanice pentru operațiuni cu „scop defensiv specific și limitat”, vizând neutralizarea capacităților iraniene de lansare a rachetelor.
Regatul Unit a acordat permisiunea pentru utilizarea bazei din Diego Garcia, cea mai mare insulă din arhipelagul Chagos, precum și a bazei RAF Fairford, situată în Gloucestershire.
Într-un interviu acordat publicației The Telegraph, Trump l-a acuzat pe Starmer că a tergiversat decizia. „Probabil că așa ceva nu s-a mai întâmplat între țările noastre. Se pare că era îngrijorat de legalitate”, a spus liderul de la Casa Albă.
Referindu-se la schimbarea de poziție a premierului britanic, Trump a adăugat: „Este util. Dar a durat mult prea mult. Mult prea mult.”
Acuzații grave la adresa Iranului
Trump a susținut că Iranul ar fi responsabil pentru moartea multor cetățeni britanici, fără a oferi exemple concrete. „Sunt oameni fără brațe, fără picioare, cu fețele distruse de explozii. Iranul este responsabil în proporție de 95% pentru aceste lucruri. Evenimentele îngrozitoare au fost cauzate de Iran”, a declarat președintele american.
Între timp, baza britanică RAF Akrotiri din Cipru a fost lovită duminică de o dronă iraniană, incident care a determinat o evacuare parțială. La câteva ore după atac, Starmer a afirmat că Marea Britanie va sprijini eforturile de distrugere a rachetelor „la sursă”.
„Avem 200.000 de cetățeni britanici în regiune”
Un purtător de cuvânt oficial al premierului a declarat luni că Iranul a lansat „atacuri susținute și iresponsabile” în regiune, inclusiv asupra unor țări care nu au atacat Teheranul.
„Avem cel puțin 200.000 de cetățeni britanici în regiune pe care avem datoria să îi protejăm. În cursul weekendului, am discutat cu mai mulți aliați din Golf care ne-au cerut să facem mai mult pentru a-i apăra, având în vedere amenințarea clară și prezentă”, a transmis acesta.
Într-un mesaj video publicat duminică, Starmer a precizat: „Avem avioane britanice în aer ca parte a unor operațiuni defensive coordonate, care au interceptat deja cu succes atacuri iraniene. Dar singura modalitate de a opri amenințarea este distrugerea rachetelor la sursă — în depozitele lor sau la lansatoarele utilizate pentru tragere.”
Premierul a explicat că SUA au solicitat permisiunea de a folosi bazele britanice în acest scop limitat și defensiv, iar Londra a decis să accepte pentru a preveni lansarea de rachete iraniene asupra regiunii, „care ar putea ucide civili nevinovați, pune în pericol vieți britanice și lovi țări neimplicate”.
Declarație comună cu Franța și Germania
Franța, Germania și Marea Britanie au emis, de asemenea, o declarație comună în care au anunțat că vor lua măsuri pentru a-și apăra interesele și pe cele ale aliaților din regiune.
„Vom face pașii necesari pentru a permite acțiuni defensive necesare și proporționale, menite să distrugă capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone de la sursă”, se arată în document.
Cele trei state au convenit să colaboreze cu SUA și cu aliații regionali în această chestiune, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Internațional
Șoferul român de TIR nu ar fi provocat tragedia din Bulgaria. Ce au descoperit anchetatorii bulgari
Apar informații noi în ancheta carambolului devastator produs pe autostrada Trakia din Bulgaria, în care au fost implicate 86 de vehicule și 12 persoane și-au pierdut viața. Șoferul român de TIR, reținut inițial de autoritățile bulgare, nu ar fi provocat accidentul, potrivit declarațiilor făcute joi de Marian Marinov, directorul interimar al Serviciului Național de Investigații din Bulgaria. Acesta susține că autocarul care a lovit camionul românesc ar fi declanșat tragedia.
Declarațiile reprezintă o schimbare importantă față de primele informații apărute după accident, când camionul înmatriculat în România fusese indicat drept primul vehicul implicat în lanțul de coliziuni.
Potrivit oficialului bulgar, TIR-ul condus de român a devenit un obstacol pe șosea, însă responsabilitatea producerii impactului inițial ar reveni conducătorului autocarului, care nu ar fi adaptat viteza la condițiile de vizibilitate extrem de redusă.
Ce spun anchetatorii bulgari despre șoferul român
Marian Marinov a explicat că șoferul român nu ar fi provocat accidentul, ci camionul său a fost lovit de un alt vehicul.
„Acest camion nu a provocat accidentul. A fost un obstacol pe drum. A fost cauzat de cel care l-a lovit. Un autobuz l-a lovit. Este evident că șoferul autobuzului nu și-a îndeplinit datoria și nu a încetinit, în ciuda ceții”, a declarat oficialul bulgar.
Anchetatorii încearcă însă să stabilească exact ce s-a întâmplat în momentele premergătoare impactului și de ce camionul românesc a redus viteza sau s-ar fi oprit pe autostradă.
„Una dintre versiuni este că s-a oprit din cauza unei alte mașini din fața lui. Cealaltă este că a încetinit din cauza ceții și a lipsei de vizibilitate, iar următoarea nu s-a conformat”, a explicat Marian Marinov.
Oficialul a atras atenția că asemenea accidente în lanț sunt deosebit de dificil de investigat, deoarece fiecare coliziune poate provoca un alt impact, implicând succesiv alte vehicule.
Ceața și lipsa distanței de siguranță, printre factorii care au contribuit la tragedie
Directorul interimar al Serviciului Național de Investigații a explicat că ceața nu poate fi considerată un obstacol propriu-zis pe șosea, ci o condiție de trafic de care fiecare conducător auto trebuie să țină cont atunci când își stabilește viteza.
„În opinia mea, starea carosabilului nu are o importanță atât de mare. Are importanță dacă șoferul a avut suficient timp să reacționeze. Dar nu și dacă a intrat în ceață și a fost surprins de un autovehicul pe care nu îl vedea în fața sa. Ceața nu este un obstacol pe șosea, ci o condiție”, a declarat Marinov.
Acesta a subliniat că una dintre principalele obligații ale șoferilor este să adapteze viteza la vizibilitate și să păstreze distanța corespunzătoare față de vehiculul din față.
Oficialul a explicat și mecanismul prin care se produc asemenea tragedii: un conducător auto poate frâna pentru a evita un obstacol, însă riscă să fie lovit din spate dacă șoferul care circulă în urma sa nu păstrează distanța de siguranță.
12 morți și zeci de răniți în carambolul de pe autostrada Trakia
Accidentul s-a produs marți dimineață, 10 noiembrie, pe autostrada Trakia, care face legătura între Sofia și Burgas. În total, 86 de autovehicule au fost implicate în coliziunile produse pe cele două sensuri de mers.
Bilanțul tragediei a ajuns la 12 persoane decedate, iar aproximativ 51 de oameni au fost răniți. Mai multe victime au avut nevoie de îngrijiri medicale în spitalele din regiune.
Un alt cetățean român a fost rănit în accident și se află în stare gravă la spital, fiind supus unei intervenții chirurgicale și internat la terapie intensivă.
Șoferul român al camionului implicat în primul impact fusese reținut pentru audieri, însă a fost eliberat ulterior. Procurorii bulgari precizaseră anterior că acesta avea calitatea de martor, nu de suspect, fiind necesară audierea sa pentru clarificarea împrejurărilor în care s-a produs tragedia. Ancheta continuă pentru stabilirea exactă a succesiunii impacturilor și a responsabilităților fiecărui conducător auto implicat.
Internațional
Cum au reușit niște români să obțină 150.000 de euro din sticle goale contrafăcute, în Austria
O grupare formată din cetățeni români este acuzată că a reușit să fraudeze sistemul de garanție-returnare din Austria, folosind sute de mii de sticle contrafăcute. Potrivit anchetatorilor, membrii bandei ar fi obținut aproximativ 150.000 de euro după ce au introdus în automatele supermarketurilor recipiente pregătite special pentru a fi recunoscute drept ambalaje eligibile.
Schema ar fi funcționat în mai multe zone din Austria și ar fi implicat nu mai puțin de 600.000 de sticle.
Sticle contrafăcute, pregătite într-un depozit
Ancheta a început după ce, pe 6 martie 2026, un român în vârstă de 29 de ani a încercat să încaseze bonuri obținute ilegal în urma returnării unor sticle într-un magazin din Wiener Neustadt.
Polițiștii au intervenit și au descoperit, în autoturismul acestuia, o cantitate importantă de recipiente refolosibile contrafăcute.
Investigațiile ulterioare au dus la descoperirea unei operațiuni mult mai ample. Potrivit anchetatorilor, unul dintre suspecți închiriase un depozit în districtul Bruck an der Leitha, unde sticlele erau pregătite înainte de a fi transportate către supermarketuri.
Recipientele ar fi fost aduse din afara Austriei, după care ar fi primit etichete și coduri care le făceau să fie acceptate de automatele de returnare.
Cum funcționa metoda
Frauda ar fi profitat de modul în care sunt identificate anumite ambalaje de către automatele de colectare.
Recipientele care aparțin aceleiași mărci, aceluiași sortiment și au aceeași capacitate pot avea același cod de bare, cod care identifică tipul produsului, nu fiecare sticlă în parte.
Astfel, suspecții ar fi reprodus codurile de bare și le-ar fi aplicat pe recipiente contrafăcute. Automatele le-ar fi recunoscut drept ambalaje pentru care putea fi recuperată garanția, iar gruparea obținea astfel bonuri ce puteau fi transformate ulterior în bani.
Potrivit informațiilor apărute în presa austriacă, aproximativ 600.000 de sticle ar fi fost valorificate în acest mod, prejudiciul fiind estimat la circa 150.000 de euro.
Doi suspecți au fost arestați în România
În urma anchetei au fost identificați încă șase suspecți, iar pe numele mai multora dintre aceștia au fost emise mandate europene de arestare.
Pe 27 și 29 octombrie 2026, doi români, ambii în vârstă de 37 de ani, au fost arestați în România. Alți suspecți sunt în continuare căutați. În ceea ce îl privește pe românul de 29 de ani prins la Wiener Neustadt, acesta a fost deja condamnat, la mijlocul lunii august, la 15 luni de închisoare, dintre care zece luni cu suspendare. Hotărârea este definitivă.
CELE MAI CITITE
