Politică
Treisprezece pentru Europa
* Polonia, România, Finlanda, Suedia, Danemarca, Malta, Republica Cehă, Slovenia, Bulgaria, Croația și cele trei țări baltice – Estonia, Letonia și Lituania se opun manevrelor de la vârful UE de schimbare a tratatelor * inițiatori sunt Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen * “Nu dorim o Europă cu mai multe viteze”, este punctul de vedere exprimat de europarlamentarul Mihai Tudose (foto), fost premier al României * se vrea ca în UE, țările puternice să poată face orice “reformă”, fără votul celorlalte state * de exemplu, reforma electorală ar împărți europarlamentarii în două categorii: de mâna întâi și de mâna a doua
Treisprezece țări din UE, printre care și România, se opun declanșării unei proceduri pentru schimbarea tratatelor europene, dorită de Parlamentul European, președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a face, chipurile, Uniunea mai eficientă. În realitate, este o nouă încercare de a concentra decizia de la nivelul UE doar în mâna țărilor puternice, iar votul celorlalte state să nu mai conteze. În plus, se încearcă și o “reformare” a alegerilor europarlamentare care ne aruncă în perioada “parașutaților” de la Centru, de această dată “centrul” însemnând liderii UE.
NU pentru Europa cu mai multe viteze
“PSD spune NU, România spune un NU hotărât acestei încercări de a transforma Europa într-o Europă cu 4,5,6 viteze! Nu se poate așa ceva!”, ne-a declarat săptămâna trecută europarlamentarul Mihai Tudose, întrebat despre acest subiect, insuficient dezbătut în spațiul public, după părerea noastră. Sursa citată a punctat că în prezent la baza UE stă consensul. “D’aia există și dreptul de veto”, a adăugat europarlamentarul nostru. Ce dorește tandemul Macron – Ursula? “Practic, 14 țări, cele mai dezvoltate, vor lua totul, vor vota ce vor dori, iar restul de 13 țări mai mici, intrate mai târziu în Uniune vor rămâne izolate. UE însemna să ne dezvoltăm cu toții, să-l ajutăm cu toții și pe cel mai sărac…”, a declarat Mihai Tudose.
„Va trebui să ne reformăm textele, este evident. Una dintre căile acestei reforme este convocarea unei convenții de revizuire a tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European și eu sunt de acord cu ea”, a spus Macron în fața legislativului comunitar, citat de presa centrală. Discursul președintelui francez ar fi urmarea propunerilor cetățenilor de reformare a UE, rezultate al unui dialog cetățenesc de un an de zile privind viitorul blocului comunitar.
Președintele francez a mai spus că vrea să discute despre posibile schimbări la tratatele UE la viitorul summit al liderilor UE.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este de acord cu modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru eliminarea votului în unanimitate în decizii-cheie, „dacă va fi necesară”.
Despre declarațiile acestor lideri, Tudose a afirmat că de fapt este vorba despre o “împachetare într-o formă frumoasă” cu referire la așa-zisul dialog cetățenesc care ar fi condus la o asemenea concluzie. “Dialog cetățenesc în timpul pandemiei?!”, s-a întrebat retoric fostul premier Mihai Tudose
Europarlamentarul a adus în discuție și alt aspect la fel de controversat care ar putea însemna o nouă încălcare a suveranității naționale: este vorba despre așa-numita reformă a legislației electorale a UE. Din nou un subiect aproape absent din spațiul public românesc.
Listele transnaționale. Europarlamentari parașutațiMihai Tudose ne-a lămurit cu privire la aspectele birocratice ale acestei “circumscripții europene”. Astfel, Raportul privind reforma legislației electorale a Uniunii Europene a fost votat de Parlamentul European la 3.05.2022, cu 331 voturi pentru, 257 împotrivă și 52 de abțineri.
Despre ce este vorba:
1. Se creează o circumscripție formată din întregul teritoriu al Uniunii Europene, din care sunt aleși 28 de membri ai Parlamentului European la prima alegere a membrilor Parlamentului European după intrarea în vigoare a prezentului regulament.
Pentru alegerile ulterioare ale membrilor Parlamentului European, dimensiunea circumscripției de la nivelul Uniunii este stabilită prin Decizia Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European.
2. Alegerile desfășurate în circumscripția de la nivelul Uniunii nu aduc atingere numărului de membri ai Parlamentului European aleși în fiecare stat membru.
Altfel spus, vor exista două categorii de europarlamentari: cei naționali propuși de partidele fiecărui stat în parte și aleși ca până acum și cei impuși de la centru, pe liste separate, aleși de toți cetățenii UE. “Adică or să apară niște zei, mai presus de orice…și ceilalți, europarlamentarii obișnuiți, aleși de cetățenii din țările lor”, a tradus Mihai Tudose.
Concret, conform propunerii de regulament:
– Circumscripția europeană ar fi gestionată de Autoritatea electorală europeană- Nu se stabilește un prag electoral minim pentru această circumscripție
– Vor fi buletine de vot separate cu numele și logoul entității electorale europene respective
– Se asigură timp de emisie radio-tv aparte circumscripției de la nivelul Uniunii
– Pentru echilibru geografic, listele de candidați de la nivelul Uniunii sunt împărțite în trei poziții. Fiecare dintre aceste trei poziții trebuie completată cu un candidat provenind din fiecare dintre cele trei grupuri de state membre:
– Grupa A cuprinde Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia.
– Grupa B, cu 10 state, e deschisă de România și cuprinde țări mai mici, ca Olanda, Belgia și Grecia, ultima fiind Bulgaria.
– Grupa C: 12 țări, prima Danemarca, ultima Malta.
– Repartizarea locurilor se efectuează în conformitate cu sistemul D’Hondt (greu de explicat ca să înțeleagă toată lumea -n.n).
Baza juridică invocată:Art. 14, alin. 2, Tratatul privind UE: ”Parlamentul European este compus din reprezentanții cetățenilor Uniunii”.
Conform considerentului C din raport, art. 14 ”prevede că Parlamentul trebuie să fie compus din reprezentanți ai cetățenilor Uniunii și nu ai popoarelor statelor membre”. Art. 19 din raport ”subliniază că înființarea unei circumscripții la nivelul Uniunii din care deputații sunt aleși pe baza unor liste transnaționale este compatibilă cu tratatele, în special cu articolul 14 alineatul (2) din TUE”.
În februarie 2022, la cererea Comisiei pentru afaceri constituționale a PE, Serviciul Juridic al Parlamentului European a avizat proiectul de creare a unei circumscripții europene, pe care o consideră conformă cu Tratatul UE. Serviciul juridic a precizat că nr. maxim de eurodeputați ce pot fi aleși pe liste transnaționale este de 46 (respectiv diferența dintre cifra maximă de europarlamentari prevăzută în Tratat – 751 și cea actuală, rămasă după Brexit – 705 membri).
Istoric:
– Crearea listelor transnaționale a fost cerută inițial într-o rezoluție votată în 2015 de Parlamentul European, dar a căzut la vot, în februarie 2018, în special din cauza opoziției PPE și a partidelor eurosceptice.
– La Consiliul European din 23.02.2018 s-a decis: ”În ceea ce privește listele transnaționale, liderii vor reveni asupra acestei chestiuni în viitor, în vederea alegerilor din 2024”. În privința sistemului capilor de listă și a desemnării președintelui Comisiei Europene, Donald Tusk a declarat că Consiliul European nu poate garanta în avans că îl va propune pe unul dintre principalii candidați la funcția de președinte al Comisiei Europene: ”Nu există niciun automatism în acest proces. Tratatul prevede foarte clar că desemnarea candidatului ține de competența autonomă a Consiliului European”.
– Crearea circumscripției europene a fost convenită, la 17.01.2022, de cele mai mari trei grupuri politice, PPE, SD și Renew, la negocierea privind prioritățile comune pentru a doua jumătate a mandatului. Proiectul a fost acceptat de Manfred Weber, în ciuda opoziției unei părți din PPE (Partidul Popular European).
Pro și contra“Există temeri, mai ales din partea țărilor mici, că nu vor avea candidați pe listele pentru această circumscripție europeană, pe care și-ar putea-o împărți marile state din UE”, ne-a declarat Tudose.
Iată declarația lui Nuno Melo, eurodeputat PPE, Portugalia: ”Listele transnaționale vor crea un sistem de caste. Liderii grupurilor politice europene, dominate invariabil de cele mai mari țări, vor fi cei care vor dicta candidați din țări care nu sunt ale lor, într-un mod arbitrar total inacceptabil în democrație și nedemn de proiectul nostru comun. Uniunea Europeană va avea două tipuri de europarlamentari: deputați de clasa întâi, aleși pe listele transnaționale și deputați de clasa a doua, ceilalți.”Europarlamentarul Tudose a mai adăugat că s-a pus problema situației în care mai multe partide din aceeași țară aparțin aceluiași partid european: “Ce fel de semnal va transmite preferința familiei europene pentru un partid? Nu va distorsiona competiția națională?”Și nu în ultimul rând, parlamentele naționale nu au niciun cuvânt de spus, urmând să fie puse în fața faptului împlinit.
Alte puncte în dispută:- art. 23 recomandă să se introducă vârsta minimă pentru dreptul de vot de 16 ani, fără a aduce atingere ordinelor constituționale existente care stabilesc o vârstă minimă de vot de 18 sau 17 ani; este de părere că acordarea dreptului de vot la vârsta de 16 ani ar reflecta drepturile și îndatoririle actuale pe care le are deja tineretul european în unele state membre;
– art. 34 sugerează stabilirea datei de 9 mai ca zi a alegerilor europene, indiferent de ziua săptămânii în care cade aceasta, cu posibilitatea ca această zi să devină o sărbătoare legală; sunt state, precum România, în care alegerile au loc duminica și alte țări în care se organizează întotdeauna într-o zi lucrătoare.
Argumente pro:- Înființarea unei circumscripții la nivelul UE, în care listele sunt deschise de candidatul fiecărui grup politic pentru președinția Comisiei, va întări democrația europeană și va oferi mai multă legitimitate alegerii președintelui Comisiei.
– Un forum al cetățenilor europeni în cadrul Conferinței privind viitorul Europei a formulat recomandarea pentru liste electorale transnaționale.
Procedura finalăConsiliul va trebui să decidă cu unanimitate de voturi ale statelor membre până cel târziu în primăvara viitoare, astfel încât să poată fi aplicat la alegerile europene din 2024.
Raportorul speră ca un acord în Consiliu să fie obținut în mandatul Președinției Cehiei la Consiliul UE, în a doua jumătate a acestui an.
Ungaria a anunțat în 2018 că se opune listelor transnaționale, iar FIDESZ a precizat în 2021 că respinge în continuare ideea.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
