Social Media

ADMINISTRAȚIE

Tensiuni la CJ Brăila pentru preluarea miei de hectare de la Galaţi

Timp de citire: 10 minute

• consilierii PNL Brăila, în frunte cu Alexandru Dănăilă, s-au arătat complet revoltaţi de faptul că preşedintele CJ şi aparatul din subordine nu au întocmit un raport de specialitate la expunerea de motive privind preluarea terenului, pe care au înaintat-o în urmă cu 30 de zile • aceştia au avertizat că, potrivit legii, au posibilitatea să convoace chiar ei o şedinţă extraordinară în următoarele zile • de cealaltă parte, şeful judeţului, Francisk Chiriac, a cerut rediscutarea unui atare proiect şi a dat de înţeles că, deşi îşi doreşte remedierea situaţiei, lucrurile nu sunt atât de simple, deoarece terenul nu a fost niciodată în proprietatea judeţului nostru, chiar dacă se află pe teritoriul comunei Vădeni
 
Consilierii judeţeni liberali şi-au pierdut complet răbdarea şi critică lipsa de acţiune a şefului judeţului în rezolvarea problemei preluării celor 1.000 de ha de teren de la municipiul Galaţi. Încă de la începutul şedinţei ordinare a CJ Brăila de ieri, liderul PNL, Alexandru Dănăilă, a dorit să atragă atenţia că în ciuda faptului că grupul de consilieri din care face parte a venit, acum 30 de zile, cu o expunere de motive pe această temă, aparatul de specialitate al Consiliului nu s-a sinchisit să întocmească raport de specialitate, astfel încât proiectul să intre pe ordinea de zi. Cum subiectul a fost ignorat de şeful CJ Brăila, tema a fost reluată de Dănăilă, ulterior, la finalul şedinţei, la rubrica „diverse”. Liberalul a precizat că potrivit Legii 215 a administraţiei publice locale, dacă în termen de 30 de zile de la depunerea unei expuneri de motive nu se întocmeşte un raport favorabil sau nefavorabil, se consideră că aceasta poate deveni proiect de hotărâre. Astfel, Dănăilă a anunţat că are de gând să convoace alături de ceilalţi consilieri judeţeni o şedinţă extraordinară pentru a dezbate acest proiect. Nici de această dată Francisk Chiriac nu a dorit să asiste la discursul liberalului şi a decis să ia o scurtă pauză, punctând că ştie foarte bine ce are acesta de zis, spre nemulţumirea lui Dănăilă.
„Dacă aşa trataţi dumneavoastră o chestiune importantă pentru Brăila şi în modul ăsta consideraţi că ar trebui să o abordăm nu e niciun fel de problemă. (…) Consiliul a făcut o adresă prin care ne comunică în data de 28 august, faptul că a sesizat Ministerul Dezvoltării, Agriculturii, Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi, alte organe ale statului, cu privire la faptul că terenul respectiv s-a închiriat şi nu respectă destinaţia pentru care a fost dată hotărârea de Guvern. Noi am propus un proiect de hotărâre. Începând cu ziua de mâine (n.r. – astăzi), avem posibilitatea să convocăm o şedinţă extraordinară a CJ şi să punem în dezbatere acest proiect. Discutăm de intenţia Consiliului de a prelua acest teren. Noi trebuie să sesizăm organele statului cu privire la intenţia noastră. Am înţeles dintr-o declaraţie publică faptul că şi colegii de la PSD, şi preşedintele (preşedintele interimar al PSD Brăila, Ion Rotaru – n.r.), şi preşedintele CJ Brăila, şi primarul au declarat că sunt interesaţi ca acest teren să treacă la Brăila şi că există un interes pentru dezvoltarea zonei respective. Ne interesează să dezvoltăm un parc industrial care să aducă plusvaloare, aşa cum se întâmplă în alte zone. Şi pentru că Brăila este pe ultimul loc la nivelul salarizării, cred că n-ar strica să avem şi locuri de muncă mai bine plătite”, a afirmat Dănăilă.
 
Chiriac şi Dănăilă nu cad de acord în privinţa abordării subiectului
Cum între timp preşedintele CJ Brăila s-a întors în sală, Dănăilă şi-a continuat discursul încercând să îi atragă atenţia: „Domnule preşedinte, văd că v-aţi întors. Îmi cer scuze că v-am deranjat cu acest subiect. Dacă ştiaţi ce am de spus, ar fi fost în acord cu ceea ce declaraţi să luaţi şi măsuri. Pentru că adoptarea unui proiect de hotărâre care exprimă intenţia noastră nu afectează cu nimic. Doar demarează procedura pentru preluarea acestui teren. Ne manifestăm intenţia. În 30 de zile, dumneavoastră şi  aparatul de specialitate nu aţi întocmit acest raport de specialitate, favorabil sau nefavorabil. Vă solicit pe această cale, dacă consideraţi că este un subiect important pentru judeţ, să faceţi demersurile în sensul eliberării unui raport de specialitate şi convocarea unei şedinţe extraordinare. În caz contrar, după 30 de zile, deci, începând de mâine (n.r. – astăzi), o treime dintre consilieri, conform legii, pot convoca această şedinţă pentru dezbaterea proiectului. Şi v-am anunţat treaba asta. E o chestiune publică. De la «nu ne interesează», cum aţi spus iniţial, aţi ajuns la «ne interesează», cum aţi spus mai târziu, dar aţi dovedit că, de fapt, sunt doar vorbe goale, fără să luaţi nicio măsură. Trei adrese pe care le-aţi trimis ministerului să îi atenţionaţi ce fac cei de la Galaţi nu înseamnă intenţia noastră de a lua terenul. Noi discutăm despre preluarea terenului. Dacă vrem să terminăm chestiunea asta peste 4 – 5 ani, o să o începem atunci”, i-a transmis Dănăilă lui Chiriac, vizibil iritat.
La rândul său, şeful judeţului a susţinut că, deşi împărtăşeşte dorinţa liberalilor de a prelua acel teren de la gălăţeni, nu este de acord cu abordarea tranşantă a consilierilor PNL. Chiriac a afirmat că, din punctul său de vedere, ar trebui încercată mai degrabă o colaborare cu gălăţenii, prin dezvoltarea unui proiect comun din care ambele judeţe să aibă de câştigat. Mai mult, acesta a criticat expunerea de motive depusă de PNL-işti, precizând că nu este formulată cât se poate de corect şi că ar mai trebui analizată şi adaptată înainte de a fi promovată într-un proiect de hotărâre.
 
Chiriac: «Noi cerem un teren care nu a fost niciodată al nostru, a fost al statului român»
Mai mult, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a dorit să sublinieze că în prezent administraţia brăileană nu poate solicita Guvernului să îi dea un teren care nu a fost niciodată în proprietatea sa. Acesta a punctat că singura variantă de rezolvare a problemei este ca, în baza nerespectării hotărârii de Guvern de către gălăţeni, care au concesionat o parte a terenului pentru activităţi agricole, deşi acesta a fost dat strict pentru construirea de locuinţe sociale, să fie redat ADS-ului (Agenţia Domeniilor Statului). Abia după acest moment, susţine Chiriac, CJ Brăila poate solicita terenul Guvernului, alături de o expunere de motive pertinentă.
„Proiectul dumneavoastră, adresa dumneavoastră, intenţia, scrisoarea, expunerea de motive, din câte mi s-a explicat, nu este corect formulată. O să vă spună domnul secretar mai multe. V-am spus şi intenţia noastră. Suntem de acord cu rezolvarea acestei probleme. Mai mult decât atât, în data de 25 iulie, eu, în calitate de preşedinte al consiliului judeţean, le-am scris celor două ministere de resort – Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Agriculturii. În data de 31 iulie aţi venit şi dumneavoastră cu această expunere. Ok. E în regulă. Acest teren, prin hotărârea de Guvern – v-am dat şi hotărârea -, era al Statului Român. Era administrat de ADS. Niciodată nu a fost în proprietatea Consiliului Judeţean. Am făcut demersurile ca să putem regla această situaţie. Terenul trebuie să treacă înapoi la ADS şi apoi vom face demersurile să treacă în administrarea şi patrimoniul public al judeţului Brăila. Ceea ce este corect şi pe lege. Am înştiinţat toate instituţiile care ne pot da un răspuns şi care pot rezolva această problemă. Inclusiv prefectul Judeţului Galaţi, cu privire la acea hotărâre pe care CLM Galaţi a dat-o cu referire la contractul de concesiune. O să facem toate demersurile legale să atacăm acea hotărâre. Pentru că este ilegală. Acel teren de 1.000 ha a fost dat clar cu destinaţie specială, pentru construcţie de locuinţe sociale, nicidecum pentru agricultură. I-am scris şi prim-ministrului României pe această temă. Am făcut toate demersurile legale. Eu nu sunt împotrivă să facem un proiect de hotărâre în care mă împuterniciţi pe mine să fac aceste demersuri, dar le-am făcut. Noi cerem un teren care nu a fost niciodată al nostru, a fost al statului român”, a declarat Chiriac.
La rândul său, Dănăilă a ţinut să puncteze că nu este o abordare normală, subliniind că Guvernul trebuie să ştie de acum intenţiile judeţului nostru legate de acel teren pentru a face demersurile mai departe.
„Eu cred că ar trebui să ne gândim şi la altă soluţie. Să fie terenul de dezvoltare al celor două oraşe Brăila şi Galaţi. E mult mai important decât să ne certăm pe un milion de euro. Pentru că acel milion putea să intre în asociaţia de dezvoltare Dunărea de Jos, în care cele două municipii, împreună cu comunele limitrofe să creeze ceva cu acei bani. Parc industrial şi ce mai dorim noi”, a mai aduăgat Chiriac, făcând precizarea că în prezent terenul se află în proprietatea municipiului Galaţi, care trebuie să îşi dea acordul pentru a fi predat înapoi statului român.
La rândul său, consilierul judeţean PND Simona Drăghincescu a precizat că într-adevăr propunerea venită din partea consilierilor PNL ar fi trebuit luată în calcul de aparatul de specialitate al CJ, aşa cum spune legea şi să primească un raport de specialitate în termen de 30 de zile. PND-ista a ţinut totuşi să atragă atenţia că în perioada în care a existat o guvernare PNL, ulterior un guvern tehnocrat susţinut de liberali, nimeni nu a venit cu această cerere, deşi ar fi putut să o facă. Chiar şi aşa, Drăghincescu a adăugat că toţi consilierii judeţeni sunt de acord cu preluarea terenului de la Galaţi şi că îndreptarea greşelii ce s-a făcut în trecut trebuie neapărat să aibă loc, însă doar printr-o variantă legală şi sigură.

ADMINISTRAȚIE

Încă o surpriză în Piaţa Mare

* în rotonda Halei Mari, dar și în sectorul lactate, au apărut, pe lângă aranjamentele florale realizate astă-vară, câteva bănci și jardiniere noi * inițiativa este apreciată în special de cumpărătorii vârstnici, care se pot odihni, preț de câteva minute, într-un spațiu cu aspect plăcut

Publicat

în

Reamintim că, odată cu reparaţiile şi igienizările executate în acest an în Hala Mare, Administraţia Pieţelor și Târgurilor (APT) Brăila a venit şi cu o serie de surprize plăcute pentru brăileni: sutele de glastre cu flori expuse în vitrine din sticlă, un aranjament floral cu o minifântână şi păsări exotice, în rotonda halei.

Două dintre cele 28 de ferestre/luminatoare sunt pictate pe sticlă cu imagini ce evocă produse agroalimentare, iar restul urmează să treacă prin același proces, conform promisiunilor administrației. De curând, însă, o altă surpriză în hala centrală: bănci şi flori (inclusiv de sezon).

“Nu mai rezemăm pereţii pe afară, fiindcă aici au apărut bănci, pe care putem să stăm și să privim la ceea ce este frumos, uitând un pic de grijile bătrâneţii şi ale vieţii”, ne-a declarat o familie de pensionari.

Ei aducându-şi aminte de vremurile când toamna debuta cu o avalanşă de produse agroalimentare româneşti, proaspete, ieftine şi gustoase, îndestulătoare pentru cămările iernii, toate provenind doar de la adevăraţii producători şi comercianţi brăileni.

În acele vremuri, Zilele Recoltei însemnau şi mustării/terase cu mici, pastramă, peşte şi lăutari. Deci, voie bună! Nu extindem acum subiectul, dar venim cu propunerea ca printr-un fotomontaj expus tot în rotonda halei, alături de o succintă istorie scrisă, să fie reamintite transformările prin care au trecut, de-a lungul timpului, Hala Centrală, dar și Piața Mare în ansamblul său.

Care piață merită această aducere aminte, ea devenind un simbol al unui comerţ civilizat la Brăila.

Citește articolul complet

ADMINISTRAȚIE

Jandarmeria Brăila a revenit la vechiul sediu, după finalizarea proiectului european de eficientizare energetică

* activitatea a fost reluată în sediul de pe strada Industriei după ce, din primăvara anului 2023 până la începutul acestei luni, sediul provizoriu a fost mutat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu „Progresul” din cartierul Vidin

Publicat

în

Au fost finalizate lucrările de reabilitare la fostul sediul al Jandarmeriei Brăila, de pe strada Industriei, iar instituția va reveni ”acasă”. În februarie 2023, contractul de finanțare pentru proiectul de renovare a clădirii, pentru eficientizarea energetică, a fost preluat de la Ministerului Afacerilor Interne, de fostul șef la instituției, colonel Nicolae Iulian Albăceanu.

După începerea lucrărilor de reabilitare, activitatea de la Jandarmeria Brăila s-a desfășurat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu ”Progresul” din cartierul Vidin.

Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila, au anunțat, marți, că proiectul «Creșterea eficienței energetice în sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila», implementat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Brăila, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost finalizat, valoarea finală a investiției fiind de 8.551.881,71 lei, inclusiv TVA.

”Investiția a avut ca obiectiv îmbunătățirea performanței energetice a clădirii, reducerea consumului de energie și a costurilor de funcționare, precum și asigurarea unor condiții de lucru îmbunătățite pentru personal. Proiectul a fost implementat în perioada 14.02.2023 – 30.08.2026, având o valoare inițială de 9.632.174,08 lei, inclusiv TVA, și codul C5-B2.2.b125. Odată cu finalizarea lucrărilor, activitatea Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila se reia la sediul principal modernizat, situat în municipiul Brăila, strada Industriei nr. 1”, se arată în informarea IJJ Brăila.

Pentru informații suplimentare, instituția poate fi contactată la numerele de telefon 0239.619.380 și 0239.617.112, pe site-ul www.jandarmeria-braila.ro sau la adresa de e-mail jandarmeriabraila@jandarmeria-braila.ro.

Renovare cu fonduri europene

După cum v-am informat, în februarie 2023, șeful Jandarmeriei Brăila a preluat de la Ministerului Afacerilor Interne contractul de finanțare semnat pentru proiectul de renovare a clădirii în care funcționează unitatea. Sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila intra în renovare, iar consumul de energie electrică și cel de încălzire urmau a fi reduse considerabil.

La vremea respectivă, la conducerea inspectoratului se afla colonelul Nicolae Iulian Albăceanu, care ulterior avea să fie suspendat pentru fapte de corupție. Între timp, acesta și-a recăpătat funcția, însă a intrat în concediu de paternitate.

Cert este că, la începutul anului 2023, în momentul lansării proiectului, Albăceanu, din postura de șef al IJJ Brăila, a explicat de ce era necesară reabilitarea sediului și ce lucrări urmau a fi executate.

Astfel, a fost punctat faptul că imobilul a fost construit în anul 1978 și nu mai corespundea din punct de vedere al eficienței și calității termice, rezistența termică a pereților exteriori fiind sub valoarea minimă prevăzută de normele tehnice în vigoare.

Învelitoarea era de tip terasă necirculabilă și trecuse în timp printr-o serie de reparații curente, care însă nu rezolvaseră complet problema infiltrațiilor. Din această cauză, pereții adiacenți erau predispuși în permanență la umezire, favorizând apariția degradărilor la tavane și pereți, precum și apariția igrasiei și a mucegaiului.

Era nevoie, așadar, de soluții moderne pentru stoparea infiltrațiilor. În plus, proiectul a prevăzut implementarea unor soluții de ultimă generație.

„Sursele regenerabile de energie ce vor fi implementate în cadrul proiectului sunt reprezentate de pompe de căldură de tip aer-apă și integrarea acestora în sistemul existent de încălzire; panouri solare fotovoltaice pentru asigurarea parțială a consumului electric; pentru reducerea consumului de energie datorat ventilării spațiilor se propun recuperatoare de căldură locale; instalație de panouri solare termice cu tuburi vidate, instalație de stingere cu apă a incendiilor cu hidranți interiori și exteriori, instalații de iluminat de securitate, instalații detectare și avertizare incendiu, stație de pompare pentru hidranți și rezervă de incendiu montată subteran. Clădirea nu necesită consolidare, întrucât expertiza a încadrat-o în clasa de risc seismic 3”, a precizat, în februarie 2023, conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Brăila.

S-a anunțat atunci că perioada de implementare a proiectului nu va depăși termenul de 30 iunie 2026, dar a fost totuși o mică întârziere.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧