Social Media

Economie

Tehnologie de ultimă oră folosită în premieră naţională la Brăila

Timp de citire: 4 minute

• este vorba despre o metodă rapidă şi curată de reparare a conductelor subterane de canalizare • prin aplicarea acestei tehnologii s-au făcut reparaţii pe o porţiune de circa 80 metri de conductă, în Bariera Călăraşilor • lucrarea a durat doar 2 ore, fără să fie nevoie de restricţionarea traficului • prin metoda veche, cu şanţ săpat la suprafaţă, lucrarea ar fi durat minim 2 săptămâni, iar impactul asupra traficului auto în zonă ar fi fost major
 
Compania de Utilităţi Publice “Dunărea” Brăila a folosit, marţi, 14 mai, în premieră naţională, o tehnologie de ultimă generaţie care permite repararea conductelor subterane de canalizare într-un timp foarte scurt şi fără afectarea terenului la suprafaţă. Intervenţia s-a făcut în Bariera Călăraşilor, asupra unei porţiuni de circa 80 de metri de conductă îngropată la aproximativ 4 metri adâncime. Lucrarea a fost făcută de o firmă din Bucureşti şi a durat în jur de 2 ore, iar conducta astfel reparată ar urma să reziste până la 50 de ani fără a mai avea nevoie de întreţinere. “Marele avantaj al acestei tehnologii este că nu mai trebuie săpat la suprafaţă. La Brăila s-au mai manşonat conducte, dar nu cu acest material şi această tehnologie care se aplică foarte simplu, lucrându-se doar din căminele deja existente, fără să fie nevoie să se sape un puţ de lansare sau alt cămin ca să poţi băga materialul care acoperă defecţiunea. Pentru lucrarea aceasta executată în Bariera Călăraşilor, dacă s-ar fi folosit tehnologia clasică, cu şanţ săpat de-a lungul conductei, ar fi fost nevoie cam de două săptămâni pentru a face reparaţiile necesare. Asta ca să nu mai vorbim de deranjul provocat zonei, cu inerentele noroaie şi cu perturbarea circulaţiei. Aşa, cu noua tehnologie, în două ore s-a terminat toată treaba, fără niciun pic de noroi sau de restricţii în trafic”, ne-a declarat Silviu Mangiurea, directorul CUP “Dunărea” Brăila.
Acesta ne-a explicat că ţeava reparată era fracturată în mai multe puncte, din cauza intervenţiilor făcute de-a lungul timpului de unii constructori care au lucrat în zonă pentru diverse proiecte. Pentru reparaţie, conform noii tehnologii aplicate în premieră naţională, conducta a fost mai întâi verificată cu o cameră specială, cu ajutorul căreia s-au marcat punctele cu probleme, dar şi poziţiile racordurilor cu conductele laterale. În faza doua, cu ajutorul unui dispozitiv special, ce acţionează sub presiune hidraulică, au fost aliniate porţiunile de ţeavă fracturate. Ulterior, au fost împinse pe conductă, tot hidraulic, nişte tuburi făcute dintr-un polimer special. Acestea au câte 70 centimetri lungime şi, unite, formează un fel de cămaşă interioară în vechea conductă. În interspaţiul rămas între acest manşon şi pereţii conductei se injectează un mortar de ciment apos, îmbogăţit cu o răşină specială care îl ajută să se întărească foarte rapid. Ultima fază a operaţiunii constă în introducerea pe conductă a unei freze care decupează racordurile cu conductele adiacente, în punctele marcate prin măsurătorile prealabile.
Directorul Silviu Mangiurea s-a declarat încântat de eficienţa acestei noi tehnologii. Acesta spune că a văzut pentru prima dată această metodă de lucru în timpul unei vizite făcute în Polonia şi că şi-ar dori să o aplice pe scară largă şi în Brăila. “Urmează să implementăm un proiect cu finanţare europeană prin intermediul căruia să reabilităm circa 28 kilometri de conducte vechi de canalizare din subteranul municipiului Brăila. Mi-aş dori ca tehnologia folosită pentru proiectul respectiv să fie aceasta, pentru că avantajele pe care le oferă sunt evidente. Prin eliminarea şanţurilor săpate la suprafaţă, costurile lucrării scad aproape la jumătate, iar disconfortul provocat în timpul lucrărilor este eliminat. Vom încerca să impunem prin caietul de sarcini această tehnologie de ultimă generaţie. Vom face asta, însă, doar atât cât ne permite legea, pentru că nu vreau să se creadă că am vrea să favorizăm la licitaţii anumite firme care au capacitatea la momentul actual de a implementa această tehnologie”, ne-a spus Mangiurea.
Proiectul de reabilitare a conductelor de canalizare vechi din Brăila va beneficia de o investiţie de 247 milioane de euro, fără TVA. Lucrările sunt necesare deoarece multe astfel de conducte, vechi de zeci de ani, au început să se fisureze şi chiar să se se fractureze în anumite puncte, lucru ce poate fi observat la suprafaţă, prin tasările care apar tot mai des pe carosabilul anumitor străzi.

Economie

Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026

Publicat

în

Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026

Compania Națională Poșta Română a înregistrat un profit brut record de 117 milioane de lei în primele zece luni ale anului 2026, un rezultat care depășește cu mult performanța financiară raportată în ultimii ani. Compania spune că rezultatele sunt efectul unui proces de modernizare, al investițiilor în infrastructura de curierat și al unei mai bune administrări a cheltuielilor.

Anunțul a fost făcut duminică, 15 noiembrie, iar datele prezentate arată că operatorul poștal de stat a reușit să își diversifice sursele de venit, într-o perioadă în care serviciile tradiționale de corespondență și distribuirea pensiilor prin intermediul poștașilor se află sub presiunea schimbărilor din piață.

Pentru comparație, în 2024, Poșta Română a raportat un profit brut de 85,3 milioane de lei, considerat la momentul respectiv cel mai mare din istoria recentă a companiei.

Veniturile Poștei Române au crescut cu aproape o treime în cinci ani

Potrivit datelor prezentate de companie, veniturile totale au crescut de la 1,43 miliarde de lei în 2021 la aproximativ 1,91 miliarde de lei, cât este estimarea pentru întregul an 2026.

Creșterea este de aproximativ 33%, iar compania susține că rezultatele au fost obținute prin dezvoltarea mai multor activități, nu doar prin serviciile poștale tradiționale.

În prezent, principalele surse de venit sunt convențiile încheiate cu instituțiile statului, serviciile de corespondență, transportul și livrarea coletelor, serviciile financiare și valorificarea patrimoniului imobiliar.

Unul dintre segmentele care au contribuit la creșterea veniturilor este cel al coletelor. Pentru 2026, compania estimează o creștere de aproximativ 17% față de anul precedent, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de circa 18 milioane de lei.

De asemenea, veniturile obținute din încasarea facturilor au ajuns la 29,3 milioane de lei în 2026, cu aproximativ 19 milioane de lei peste nivelul din 2025.

Investiții de zeci de milioane de lei în centrele de sortare

Un factor important în dezvoltarea activității de curierat a fost modernizarea infrastructurii logistice.

În perioada 2024-2025, Poșta Română a investit 45 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare, care au permis automatizarea unei părți importante a operațiunilor desfășurate anterior manual.

Au fost modernizate șase centre logistice, în București, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați și Craiova. Alte două centre sunt programate pentru modernizare: cel din Brașov, cu finalizare estimată în decembrie 2026, și cel din Roman, în 2027.

Compania a investit și în echipamente digitale pentru angajații care distribuie corespondența și coletele. În 2023, au fost achiziționate terminale mobile de tip PDA, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei.

Aceste dispozitive permit înregistrarea digitală a operațiunilor, încasarea facturilor și procesarea plăților direct la domiciliul clienților.

Poșta câștigă mai mult și din închirierea spațiilor

O altă direcție prin care compania și-a majorat veniturile este valorificarea patrimoniului imobiliar.

Poșta Română deține numeroase clădiri și spații comerciale în zone importante ale orașelor din țară. O parte dintre acestea nu mai erau utilizate eficient pentru activitățile logistice, astfel că societatea a început să închirieze spațiile disponibile și să mute anumite activități în centre mai moderne, amplasate în zone cu costuri mai reduse.

Veniturile din chirii au crescut de la 8,2 milioane de lei în 2021 la aproximativ 22 de milioane de lei, cât estimează compania pentru 2026.

Potrivit conducerii, noua strategie permite atât reducerea cheltuielilor de funcționare, cât și obținerea unor venituri suplimentare din proprietățile care nu mai sunt necesare activității poștale.

Nu toate activitățile Poștei Române sunt însă pe creștere

În ciuda rezultatului financiar anunțat, compania se confruntă și cu dificultăți în unele domenii tradiționale.

Distribuirea pensiilor și a altor prestații sociale prin intermediul rețelei poștale înregistrează un declin important. Numărul mediu lunar al prestațiilor a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în primele zece luni din 2026.

Poșta Română estimează că veniturile obținute din relația cu Ministerul Muncii vor fi cu aproximativ 47 de milioane de lei mai mici în 2026 față de anul precedent.

Această evoluție arată că societatea trebuie să compenseze diminuarea activităților tradiționale prin dezvoltarea unor servicii noi, în special în domeniul coletelor, al serviciilor financiare și al administrării patrimoniului.

Ce urmează pentru compania de stat

Rezultatul de 117 milioane de lei reprezintă profitul brut raportat pentru primele zece luni ale anului, nu profitul net și nici rezultatul financiar definitiv pentru întregul an 2026.

Conducerea Poștei Române susține că modernizarea infrastructurii și controlul cheltuielilor vor continua, obiectivul fiind transformarea companiei într-un operator competitiv pe piața serviciilor poștale și de curierat.

Pentru o societate cu o rețea extinsă în toată țara și cu un rol important în distribuirea pensiilor și a prestațiilor sociale, provocarea următorilor ani va fi menținerea profitabilității într-o piață în care corespondența tradițională pierde teren, iar serviciile digitale și comerțul online devin tot mai importante.

Citește articolul complet

Economie

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Publicat

în

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.

Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.

Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS

Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.

Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.

Astfel, față de octombrie 2025:

  • Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
  • Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
  • Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.

Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.

Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri

Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.

Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.

Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.

O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.

În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.

Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.

BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului

Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.

Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.

Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.

Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.

Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.

Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.

De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent

O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.

Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.

De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.

Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.

Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧